METODE EDUCAŢIONALE INTERACTIVE UTILIZATE ȊN CADRUL ORELOR DE DIRIGENŢIE

METODE EDUCAŢIONALE INTERACTIVE UTILIZATE ȊN CADRUL ORELOR DE
DIRIGENŢIE

Prof. Crişan Mariana Viorica
Şcoala Gimnazială Nr.1 Coşeiu, Sălaj

Specificul curriculumului de Consiliere si Orientare pentru
învatamântul gimnazial rezidă în abordarea cu prioritate a
problematicii referitoare la carieră, în conditiile în care, la
finalul acestui ciclu de învatamânt, elevul îsi va exprima
opţiunea pentru urmatorul nivel de scolarizare, în termeni de
filieră, profil şi specializare, dar care are o contribuţie
majoră la autocunoaşterea elevilor care este şi condiţia
fundamentală pentru orientarea şcolară optimă a acestora.
Astfel profesorul diriginte trebuie să dispună de metode şi
tehnici de consiliere în probleme legate de:
1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală
2. Comunicare şi abilităţi sociale
3. Managementul informaţiilor şi al învăţării
4. Planificarea carierei
5. Calitatea stilului de viată.
Unul dintre obiectivele curriculumului de Consiliere şi orientare
este stimularea abilităţilor de învăţare permanentă, în
scopul dezvoltării personale şi al integrării socio-profesionale
viitoare de succes. Elevii experimentează practic, în cadrul
orelor de Consiliere şi orientare, diferite tehnici de învaţare,
de relaţionare, de comunicare eficientă, abilităţi de explorare
a resurselor personale şi a carierei, apoi aplică ceea ce au
asimilat în clasă în situaţii de viaţă diverse şi îşi
evaluează propriul progres. Învaţă astfel să îşi asume
responsabilitatea propriei învăţări. Procesul didactic se
focalizează atât pe asimilarea de cunoştinţe şi abilităţi
specifice disciplinei, cât şi pe dezvoltarea atitudinilor şi a
mecanismelor învăţării personalizate, conştiente şi eficiente,
pe care elevii să le aplice şi în diferite contexte de viaţă,
nu doar în cadrul şcolii. Procesul de predare-învăţare specific
Consilierii şi orientarii este orientat de principiile
învăţării active, centrate pe elev. În acest scop, metodele
recomandate pentru orele de Consiliere şi orientare sunt cele
activ-participative. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual,
în perechi sau în echipă, prin activităţi independente sau
asistate, precum
• jocul de rol, simularea,
• brainstorming-ul,
• metode art-creative,
• exerciţiul,
• chestionarul de interese şi abilităţi,
• conversaţia, discuţia, dezbaterea.
Astfel, metodele folosite pentru consilierea şi orientarea
şcolară sunt: convorbirea, testarea psihologică a elevilor,
consultarea catalogului, discuţii cu părinţii, investigarea
intereselor profesionale şi şcolare, tehnici de clarificare a
valorilor, consilierea de grup şi individuală, dezbaterea,
programul „Consilierea şi Orientarea Carierei”, interviul,
oferirea de informaţii privind reţeaua şcolară, metoda testelor,
analiza profilelor psihologice, vizionări de casete video pe
problematica OSP, observaţia, convorbirea, chestionare,
brainstorming, etc.
Alte metode de consiliere şi orientare şcolară care ar trebui
să le cunoaştem sunt cele care s-au dovedit utile, cele utilizate
în alte ţări, de consiliere în grup, de consiliere pe
specialităţi, interactive, de cunoaştere a cererii pe piaţa
muncii la nivel naţional şi judeţean, de consiliere a elevilor
în condiţiile şomajului, teste şi chestionare de personalitate,
informaţii despre piaţa muncii, consiliere asistată de
calculator, teste de aptitudini şi interese etalonate pe populaţie
românească, reţeaua şcolară din România la nivel
preuniversitar, sisteme interactive computerizate de testare a
intereselor şi aptitudinilor, de explorare a conţinutului şi
cerinţelor ocupaţiilor.
Metodele de consiliere în probleme legate de tehnicile de
învăţare eficientă sunt de o mare diversitate: expunerea şi
dezbaterea, efectele unor modalităţi de învăţare, prezentarea
de cărţi, optimizarea învăţării, gestionarea timpului şi a
efortului, aplicaţii în grupe mici, consilierea individuală,
consilierea de grup, studiul de caz, chestionare, teste, interviuri,
convorbiri cu tema „învăţarea eficientă”, activităţi de
grup (brainstorming, dezbateri, discuţii, joc de rol, exerciţii),
analiza rezultatelor şcolare, învăţarea diferenţiată pe grupe,
învăţarea pe ateliere de lucru, evaluarea curentă, evaluarea
cunoştinţelor pe baza testelor grilă, metoda cunoaşterii
personalităţii elevului etc.
Alte metode de învăţare eficientă care trebuie cunoscute ar fi:
tehnici experimentate de învăţare eficientă, metode de tratare
diferenţiată şi de individualizare a învăţării, metode de
raţionalizare a timpului, metode de intercunoaştere şi
interrelaţionare, instrumente şi tehnici de modelare
audio-vizuală, calculatoare, proceduri de instruire şi de evaluare
a rezultatelor, metoda proiectelor (cercetare-acţiune), soft
educaţional pentru eficientizarea învăţării etc.
Tehnicile folosite în consilierea elevilor rămaşi în urmă la
învăţătură sunt multe, dintre care o frecvenţă mai mare o
au: discuţiile cu părinţii şi profesorii, convorbirile cu
elevii, testarea psihologică, investigarea climatului socio-afectiv
şi a atitudinii faţă de şcoală, identificarea nevoilor
elevilor, consilierea individuală, studii de caz, interviul,
consilierea pe multiple planuri,
Tehnicile de consiliere a elevilor rămaşi în urmă la
învăţătură care trebuie a fi cunoscute sunt : consilierea de
grup a celor rămaşi în urmă la anumite materii, tehnicile
cognitiv-comportamentale, de dezetichetare, suportive, metode
concrete de motivare a învăţării, lucrul pe echipe în care
fiecare are un rol şi contribuie activ la viaţa echipei,
instrumente pentru dezvoltarea capacităţilor, teste de
identificare a capacităţilor deficitare, tehnici de recuperare,
terapia familiei, terapie cognitivă, cursuri de psihoterapie,
psihodramă, tehnici referitoare la dificultăţile de învăţare
şi eşec şcolar.
Cât priveşte consilierea şi orientarea şcolară a elevilor
performanţi, testarea psihologică, urmărirea integrării sociale
a elevilor performanţi, identificarea copiilor supradotaţi, teste
de aptitudini, consiliere (individuală, de grup, a familiei,,
procedee de clarificare a valorilor personale, de identificare a
intereselor şi tehnici de reprezentare a spaţiului personal.
Procedeele predominant pedagogice mai frecvent folosite sunt
următoarele: jocul didactic, testele grilă cu grad de dificultate
maxim, iniţierea unor teme de cercetare în care să fie implicaţi
aceşti elevi şi stimularea lor, organizarea modulară a
activităţii de instruire, programe speciale de pregătire
intensivă, „îmbogăţirea orizontală şi verticală” a
materiei, studiul individual, lectura suplimentară.
De asemenea, sunt prezente procedee de organizare a instruirii,
cum ar fi: munca diferenţiată pe grupe omogene de elevi cu
performanţe superioare, recomandarea directorilor de şcoli pentru
organizarea unor cercuri pe discipline, informarea despre
activităţi alternative (de exemplu cercuri)
Trebuie cunoscute si alte procedee de Consiliere şi Orientare
Şcolară a elevilor performanţi cu caracter psihologic (procedee
de relaxare, exemple de metode de consiliere şi orientare şcolară
a elevilor performanţi, informaţii despre posibilităţile oferite
de actualul sistem de învăţământ, procedee de formare a
imaginii de sine, identificarea dificultăţilor de relaţionare cu
părinţii, relaţia copiilor supradotaţi cu şcoala, planificarea
carierei, tehnici cognitiviste, tehnici de dezvoltare a
creativităţii, procedee de consiliere şi orientare articulate
într-un program coerent cu un grup ţintă, programele educative
speciale
Procedeele cu caracter pedagogic sunt : metode şi tehnici de
muncă intelectuală, mentoriat prin corespondenţă
Toate sunt: tehnicile folosite în consilierea în chestiuni legate
de viaţa personală au un caracter psihologic (100%).Acestea
-cele slab definite (convorbirea, observaţia, chestionarele,
testele psihologice, testele de personalitate, metoda cunoaşterii
elevului, dialogul, sfatul, îndemnul, testul sociometric,
convorbirea, anamneza, studiul de caz)
- cele bine definite (identificarea problemelor, stabilirea
alternativelor, tehnici cognitive comportamentale,, toate tehnicile
de întărire a eului, consilierea individuală şi de grup, probe
psihometrice, metode noi de "lectură a realului", "cele 7 trepte
ale eficienţei", antrenamentul asertiv, tehnici de restructurare
cognitiv–comportamentală, tehnici cognitiviste, tehnici de
relaxare, confruntarea subiectului cu imaginea de sine).
Astfel, de exemplu, avem tipul de tehnică (cognitivă, de
autocunoaştere, de autoevaluare, terapie de susţinere,
psihoterapie), care se raportează la probleme specifice (tehnici
de formare şi dezvoltare a atitudinilor morale, tehnici de
elaborare a profilurilor psihologice pe categorii de vârstă,
prevenţia şi eliminarea stresului, violenţa în şcoli,
intervenţie în cazul consumului de alcool, tutun, droguri).
În concluzie este necesară :
-o colaborare între şcoală şi Centrele de Asistenţă
Psihopedagogică în activităţi educative,
-participarea acestora la consilii profesorale,
-cursuri de consiliere cu profesorii de OSP,
-consilierea individuală şi de grup, examinări psihologice,
-consilieri colective cu părinţii,
-asistenţă la orele de dirigenţie,
-dezbateri interactive,
-lectorate cu părinţii, întâlniri cu celelalte cadre didactice,
-participări la comisii ale diriginţilor şi la orele de
dirigenţie,
- perfecţionări pentru bibliotecari, pedagogi, învăţători,
educatoare.

BIBLIOGRAFIE

 SAVIN, IRINA ISABELLA Metode educaţionale interactive utilizate
la ora de dirigenţie Princeps Edit, Iaşi 2007, 128p
 CALOTĂ, R., et.al. Ghid pentru activitatea educativă.
Programa Activităţii Educative în Învăţămîntul
preuniversitar, Bucureşti-1995, 201 p.
 CERCHEZ, N., MATEESCU, E. Elemente de management şcolar, Ed.
Spiru Haret, Iaşi-1995, 179 p.
 CRISTEA, S. Dicţionar de pedagogie, Ed. Litera Internaţional,
Chişinău -2002, 302 p.;