Adaptarea şcolară, studiu de caz, inst. Pescaru Georgeta Gabriela, Sc. cu cls. I-IV Albeştii de Argeş, jud. Argeş

PERIOADA: anul şcolar 2008-2009
PROBLEMATICA INVESTIGATĂ: inadaptarea şcolară.
SUBIECTUL: elevul B.A., clasa I, vârsta 7 ani.
FACTORI INDIVIDUALI: se adaptează greu la cerinţele şcolii
MOTIVE: - nu a frecventat grădiniţa; - părinţii sunt plecaţi în străinătate
FACTORI FAMILIALI: lipsa supravegherii paternale şi maternale; bunica la care stă acum copilul nu are nici o autoritate asupra lui;
OBIECTIVUL GENERAL: adaptarea şcolară a elevului B.A.

STRATEGII DE INTERVENŢIE. ACŢIUNI.

Elevul B.A. a mers la grădiniţă foarte rar din cauza unor probleme de sănătate (răceşte foarte repede şi de aceea bunicii au preferat să nu îl ducă la grădiniţă).

Părinţii băiatului fiind plecaţi, bunicii au luat hotărârea ca B.A. să rămână mai mult acasă pentru că aşa vor avea mai bine grijă de el.

În momentul în care băiatul a venit la şcoală, sarcinile pe care le primea i se păreau foarte grele. Bunica îl certa acasă pentru că nu făcea faţă cerinţelor, fără să se gândească la motivele care duceau la această situaţie.

CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE. FIXAREA OBIECTIVELOR.

Totuşi trebuia să găsesc o cale pentru rezolvarea problemei – pentru ca elevul să vină la şcoală cu plăcere şi să aibă încredere în el insuşi.
PE TERMEN LUNG – realizarea unor activităţi cât mai atractive; integrarea lui; realizarea temelor din clasă.
PE TERMEN SCURT – va fi responsabilizat, primind sarcini precise şi care îl atrag, fiind atras în cât mai multe activităţi interesante.

METODE ŞI STRATEGII

Voi pune în practică metode coerente de lucru cu el ; voi avea frecvent discuţii cu rudele la care locuieşte în această perioadă; îl voi încuraja mereu pentru a depăşi teama; va fi sprijinit şi de colegi; va primi responsabilităţi, mai ales în competiţii şi activităţi sportive, domeniu în care manifestă un interes deosebit; nu va mai primi teme pentru acasă, sau va rezolva totul, cu sprijin, din clasă.

EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE

S-au observat, în scurt timp, progrese la învăţătură şi adaptare. E din ce în ce mai activ şi se bucură pentru orice rezultat obţinut şi orice apreciere pozitivă.
Consider că a fost decisivă, în realizarea unei consilieri cât mai eficiente, adoptarea unei atitudini flexibile din partea mea, dar la fel de importante au fost şi încurajările, responsabilizarea lui, introducerea unor activităţi care să-l atragă pe copil.

C O N C L U Z I I

Dacă nu aş fi intervenit, cazul prezentat mai sus ar fi degenerat. Cred că multe din abandonurile şcolare s-ar fi putut evita printr-o consiliere eficientă, intervenind la timpul potrivit.

De aceea, consider că nu există metodă mai bună decât aceea a dragostei căreia nimic nu-i rezistă şi care nu poate fi înlocuită cu nimic.

Cred că nevoia de consiliere şi de consilieri va fi tot mai mare în vremurile care vin. De fapt, omenirea are nevoie de oameni care, nu doar să dea nişte sfaturi bune, ci să fie în primul rând ei înşişi caractere puternice, modele de viaţă pentru semenii lor. Sau ca nişte stâlpi de rezistenţă fără de care tot edificiul umanităţii s-ar prăbuşi. De altfel, sunt încă prea mulţi sfătuitori care, din cauza felului lor de a privi lucrurile în mod negativist, şi mai ales a felului lor de viaţă, în loc să ajute, mai multă pagubă fac celor din jur. ,,Cum gândeşti, aşa eşti’’, sau ,,Nu se aude ce vorbeşti, pentru că vorbeşte prea tare ceea ce eşti…’’ De aici putem constata necesitatea ca fiecare dintre noi care vrea să ajute pe cei din jur, pe copii în special - şi mai ales un consilier – trebuie să fie în primul rând om integru, cu suflet nobil, el însuşi pe deplin mulţumit cu destinul său şi adaptabil la tot ceea ce se iveşte în viaţă.

Este clar că exista mult prea puţini oameni de acest fel şi că nu există o universitate care să-i poată crea. Totuşi, ar trebui ca toţi acei care văd seriozitatea lucrurilor şi marile pericole ce pot urma după decăderea morală şi pe care parcă nimeni nu le mai poate opri, să facă un plan amplu de redresare şi intervenţie.

…A trăit o vreme printre noi şi a isprăvit de scris o carte :
A scris-o cu dârzenie şi demnitate,
Cu dăruire, lacrimi şi nesomn…
A licărit o vreme aici o lumină, a trăit un OM.

Şi tainele cărtii au rămas între filele ei –
Vine o zi când vom citi despre cele ascunse,
Vom vedea desluşit, faţă în faţă…

Dar, vai! Sărace cuvinte, cum vreţi să cuprindeţi
atâta tristeţe ce arde, atâtea simţiri
Când viaţa – grăbita clepsidră – se trece-aşa iute
Şi lasă în mâini tremurânde
Doar vagi amintiri…

Doi ochi s-au închis
Dar o mare de ochi şi atâtea lumini licăresc;
O mare de ochi şi de inimi
Care vin şi-ţi spun azi:
MULŢUMESC!

INST. PESCARU GEORGETA GABRIELA
ŞC . CU CLS. I-IV ALBEŞTII DE ARGEŞ
JUD. ARGEŞ