Competentele sociale ale elevilor din ciclul primar- mijloace de dezvoltare a abilitatilor de comunicare, coorperare si competitie

În volumul Competenţe sociale şi personalitatea (2004:Constantinescu) se arată cum competenţele psihosociale contribuie la reuşita individului uman în plan social şi profesional. În volumul său, autorul prezintă un model descriptiv şi explicativ al competenţelor psiho-sociale, aşa cum a fost el propus de psihologul englez M. Argyle (1998), în care se diferenţiază şapte componente: asertivitatea (caracteristica unei persoane care îşi exprimă cu uşorinţă punctul de vedere şi interesele), gratificaţia (a acorda o recompensă) sprijinul, comunicarea nonverbala şi verbala, empatia (înţelegerea sentimentelor trăite de celălalt) şi cooperarea, cunoaşterea şi rezolvarea problemelor, respectiv prezentarea de sine.
Despre conceptul de competenţă psiho-socială, există în literatura de specialitate autohtonă o paletă largă de referinţe:
 M. Argyle (1998) "Competentele sociale" în S. Moscovici (coord.) Psihologia sociala a relatiilor cu celălalt, Iaşi: Editura Polirom;
 M. Caluschi (2001) "Competenţele sociale" în Probleme de psihologie socială, Iaşi: Editura Cantes;
 O. Gavril (2002) Asertivitatea – de la abilitate la competenta. Iasi: Editura Performantica;
 M. Constantinescu (2004) Competenţa socială şi competenţa profesională. Bucuresti: Editura Economică.
Această abordare vine în consens cu noile paradigme ale procesului educaţional, în care predarea bazată pe competenţe câştigă din ce în ce mai mult teren. Competenţa presupune trei dimensiuni, şi anume:
- dimensiune cognitivă: a defini, a clasifica, a explica
- dimensiunea raţional- emoţională: a exemplica, a opina, atitudine reflexivă
- dimensiunea aplicativă: a aplica, a repara, a corecta
Contextul situaţional-organizatoric.
Simpozionul elevilor "Împreună facem şcoala să zâmbească" organizat la Şcoala Gimnazială Comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş, la care au luat parte elevi cu/fără cerinţe educaţionale speciale din localităţi precum Dumbrăviţa, Timişoara, Pişchia, Bencecu de Sus, Covaci, Giarmata şi Giarmata Vii, în cadrul unui parteneriat interşcolar cu Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă "Paul Popescu Neveanu" din Timişoara, a avut ca temă "Competenţele psiho-sociale pe înţelesul elevilor".
Tema aleasă a avut ca scop însuşirea achiziţiilor şi formarea deprinderilor de operare şi exersare, în contexte situaţionale psihopedagogice date, a ansamblului de competenţe psiho-sociale ce generează un comportament adaptat. Au participat aproximativ 25 de elevi împărţiţi în cinci grupe, clasele a III-a şi a IV-a. Fiecare grupă de elevi a avut în componenţa sa cel puţin un elev cu cerinţe educaţionale speciale integrat în învăţământul de masă cu structuri de sprijin oferite prin Centrul Şcolar pentru Educaţie Inclizivă "Paul Popescu Neveanu" din Timişoara.
Activitatea prezentată a avut loc în cadrul Săptămâna şcoala altfel: să şti mai multe, să fi mai bun, anul şcolar 2013-2014.
Strategia didactică a activităţii
Scopul demersul a vizat formarea iniţială a competenţelor psiho-soclae a elevilor participanţi.
Activitatea extraşcolară prezentă s-a bazat pe o strategie didactică ce a urmărit o paletă cât mai largă a formelor de organizare a activităţii, metode şi tehnici de lucru. Astfel, elevii au fost puşi în contextul de a lucra individual (documentare din literatura de specialitate, adaptată dezvoltării psihosomatice aferente vârstei şcolare a lor, despre competenţele psiho-sociale), în echipă, prin realizarea unui material de promovare a competenţei psiho-sociale ce a făcut obiectul participării lor, dar şi frontal, prin organizarea expunerii frontale, sesiunii de întrebări şi turul galeriei. Ca şi metode de derulare a activităţii, am optat pentru o combinaţie de metode tradiţionale (expunerea şi problematizarea) şi metode activ-participative (metoda mozaicului, turul galeriei, etc).
Prin activitatea realizată am urmărit ca elevul participant, atât cel cu cerinţe educaţionale speciale cât şi cel fără c.e.s., să poată defini, cu cuvinte proprii, clasifica orientativ, exemplifica, să aplice şi să aibă o atitudine reflexivă asupra competenţelor psiho-sociale.
Lucrările prezentate, temele de dezbatere propuse de elevi în care s-au circumscris competenţele psiho-sociale au fost: "Comunicarea- transmiterea de mesaje (informaţii şi sentimente)", "Concurenţa", "Comportamentele asertive", "Cooperarea din suflet şi pe interes", "Comportamentul".
Derularea activităţilor simpozionului
Simpozinul, organizat sub forma unui concurs, a presupus patru probe:
 Redactarea uni text de definire şi clasificare
 Realizarea unui material grafic, succint, sub formă de desen sau afiş-sintezeă
 Prezentarea materialului realizat
 Sesiunea de întrebări
Fiecare probă a presupus acordarea unui punctaj care a avut ca final ierarhizarea lucrărilor. S-au urmărit indicatori de performanţă precum originalitatea lucrărilor, utilizarea argumentaţiei şi construirea sa prin respectarea regulilor de redactare a textului argumentativ, spontaneitatea, calităţile oratorice, empatia, asertivitatea, lucrul în echiăpă.
După analiza lucrărilor şi a expunerilor realizate, ierarhia fost următoarea: locul I- Concurenţa, locul al II-lea- Comportamentul asertiv, locul al III-lea- Cooperarea, menţiune 1- Comunicarea, menţiune 2- Comportamentul.
Astfel, elevii au fost implicaţi activ, motivaţi să dea dovadă de interes real şi, poate cel mai important, prin context didactic altfel, au fost puşi în valoare, munca lor a fost pusă în contexte pozitive. S-au antrenat deprinderi sociale prin contextele situaţionale cărora elevii a trebuit să facă faţă: vorbitul în public, în faţa unui juriu şi a celorlalţi, dezbaterea activă, argumentarea şi retorica, etc.
Un fapt deosebit este acela că elevii nu au ezitat să folosească materialele informative la care au avut acces, au operat cu termenii noi în construirea mesajelor argumentative sau descriptive fără e ezita să folosească termeni nou intraţi în vocabularul lor: asertivitate, gratificare, comunicare verbală şi nonverbală, sprijin, empatie, prezentare de sine, etc.
Concluziile şi impresii
La finalul activităţii, elevii au fost invitaţi să redacteze, pentru revista şcolii impresii în urma participării la această activitate. Acest ultim demers are ca scop atât evaluarea activităţii din partea elevilor participanţi cât şi formarea unei atitudini reflexive, oferirea unui feed- back faţă de o activitatea sau un context.
Prin textele lor, elevii şi-au arătat entuziasmul de a mai lua parte la astfel de activităţi, în unele cazuri, dezamăgirea faţă de locul ocupat, aprecierea faţă de munca echipei de profesori organizatori, curiozitatea de a afla mai multe informaţii despre tema aleasă.
Cadrele didactice organizatoare (coord. prof. Dragomir Corneliu, coord. prof. Rostaş-Albici Zenobia, prof. Furdui Simina, prof. Crişan Liana Radoslava) au apreciat pozitiv implicarea elevilor, originalitatea şi sensibilitatea aparte dovedită de unele echipe de elevi în redactarea textelor comunicate, capacitatea de sinteză a informaţiei în propoziţii scurte şi emoţionante, au sesizat şi unele neajusuri ale echipe de elevi ce a prezentat tema "Comunicarea" dar şi-au exprimat încrederea că acest demers este un câştig important pentru fiecare. Rolul de profesor facilitator a oferit şi cadrelor didactice şansa reală de a afla ce şi cum gândesc tinerii de azi. Chiar dacă nu au cunoştinţe temeinice din literatura de specialitate şi tema aleasă a fost o adevărată provocare, copiii participanţi au dovedit că sunt COMPETENŢI PSIHO-SOCIAL.
Bibliografie:
1. Boldea, P. E. (2012) "Metode interactive de predare-învăţare" în Acces- formarea continuă a cadrelor didactice din judeţul Timiş, Timişoara: Editura ACCES a Casei Corpului Didactic Timiş, pp. 1-4.
2. L. Ciobănaş (2012) "Profil al preadolescentului greu educabil" în Revista internaţională de specialitate Asistenţa complexă de specialitate a persoanelor cu sizabilităţi, Timişoara: Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă "Paul Popescu Neveanu", pp 25-28
3. M. Constantinescu (2004) Competenţa socială şi competenţa profesională. Bucuresti: Editura Economică.
4. Drai A. şi Cintean L.M (2011), "Cadrul didactic între tradiţional şi modern" în Acces-opinii privind formarea continuă a cadrelor didactice din judeţul Timiş, Timişoara: Editura ACCES a Casei Corpului Didactic Timiş, pp. 13-18.
5. Hamss D. (2009) "L'intervention psysociologique dans l'institution scolaire en France: impasses, contradictions, ouvertures" în Psihologie socială- Buletinul laboratorului "psihologia câmpului social", Nr. 24, Iaşi: Editura Polirom/ Universitatea "Al. I. Cuza", pp. 179-199.