Studiu de specialitate- însușirea unor deprinderi de protejare a mediului înconjurător la vârstă preșcolară și școlară mică

1.Introducere în problematica vizată

Pornind de la premisa că educaţia ecologică bine realizată în
grădiniţă şi apoi în şcoală răspunde la una din prevederile
fundamentale ale Drepturilor Omului şi anume: „Dreptul la
sănătate, dreptul la viaţă!”, încă de la vârstă fragedă,
copiii trebuie să înveţe şi să respecte legile naturii, ei
fiind ajutaţi să descifreze şi să-şi însuşească bazele
ecologiei, să înţeleagă necesitatea protecţiei mediului, a
ocrotirii naturii. Copiii trebuie învăţaţi cum să contribuie la
refacerea naturii, menţinând curăţenia şi îngrijind
frumuseţile ei oriunde s-ar afla, să înţeleagă că ocrotind
natura, se ocrotesc pe ei înşişi.
Vârsta copilăriei este cea mai propice pentru demararea
activităților pentru educația de mediu și trebuie să fie
rezultatul unui lucru în echipă la care își dau aportul familia,
prietenii, administrația locală și grădinița, respectiv
școala. În aceste context, educatoarelor le revine sarcina și
obligația de a-i învăța pe copii să înțeleagă și să
iubească natura, să-i pătrundă tainele și să o protejeze , să
urmărească formarea și dezvoltarea conștiinței ecologice a
copiilor
La copiii de vârstă preşcolară, educaţia ecologică se poate
realiza mai mult la nivelul formării deprinderilor şi al
trăirilor afective. De aceea, cunoaşterea mediului şi a
problemelor sale, la această vârstă trebuie să îmbrace aspecte
practice şi să provoace trăiri emoţionale. Ori de câte ori este
posibil trebuie să punem copiii în situaţia de a acţiona, de a
reacţiona, de a manifesta atitudini.
Inițierea copiilor în tainele ecologiei începe cu propriul lor
mediu înconjurător, cu: ambianța, locuința, sala de grupa,
grădiniță, curtea de joacă, stradă, orașul și, folosindu-se
imaginația, multe tablouri, machete, parcurgem chiar globul
terestru. Oriunde ne-am găsi, prin orice loc, omul, plantele,
animalele, că să trăiască au nevoie de unele condiții
esențiale : sol, aer, apă, hrană. În cunoașterea mediului
înconjurător ne străduim să-i atragem pe copii prin caracterul
accesibil, ludic, ecologic al conținuturilor prezentate.
Copiii cu CES sunt unici, fiecare în felul lor și se
caracterizează printr-o diversitate de forme de manifestare la
nivel anatomo-fiziologic, comportamental, cognitiv, psihic şi
social, iar pentru reuşita procesului de normalizare a vieţii şi
succesul în formarea lor, considerăm că este foarte important
identificăm strategii de abordare şi orientate spre incluziunea
socială, să diseminăm bunele practici şi experienţa pozitivă.
Fiecare copil trebuie înţeles ca un participant activ la
învăţare pentru că fiecare aduce cu sine, în procesul complex
al învăţării şi dezvoltării, o experienţă, un stil de
învăţare, un model social, o interacţiune specifică, un ritm
personal, un model de abordare, un context cultural căruia îi
aparţine, o valoare.
Şcoala, familia şi comunitatea sunt datoare să formeze
comportamente adecvate, de integrare, adaptare şi incluziune
socială a tuturor copiilor. Parteneriatele și proiectele şcolare
au un impact deosebit asupra fiecǎruia dintre noi, ajutându-ne sǎ
ne cunoaştem mai bine, sǎ comunicǎm mai uşor şi, mai ales,
deschizându-ne tuturor calea spre o nouǎ abordare a problemelor de
viaţǎ, spre o nouǎ ,,şansǎ pentru prietenie''.

2.Impactul Proiectului județean ECO-Prietenii asupra adoptării
unor principii/deprinderi ecologice la vârstă preșcolară și
școlară mică

Proiectul județean ECO-Prietenii a plecat de la premisa că
îmbinarea activităților educative extrașcolare de educație
ecologică cu socializarea copiilor cu CES cu pareneri educaționali
din alte școli îi vor ajuta pe primii să își însușească mai
ușor elemente de educație ecologică.
• Scopul proiectului:
Formarea și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a
mediului înconjurător, în vederea educării unei atitudini
pozitive față de acesta precum și educarea capacității de a
exprima mesaje ecologice prin diverse tehnici specifice
abilităților practice și plastice.
Promovarea unei atitudini tolerante, deschise, de înțelegere a
copiilor cu CES, care să contribuie la incluziunea socială a
acestora; adaptarea activităților educative la necesitățile
fiecărui copil în parte, contribuin astfel la creșterea accesului
copiilor cu CES la educație în învățământul de masă
• Obiective:
 Trezirea curiozității și a interesului pentru mediul
înconjurător
 Dezvoltarea responsabilităţii pentru protejarea mediului
înconjurător
 Dezvoltarea deprinderilor preșcolarilor și școlarilor de a
păstra mediul curat : ecologizarea şi păstrarea curățeniei în
curtea grădiniței sau a școlii;
 Participarea la activităţi de îngrijire a plantelor şi
animalelor aplicând cunoștinețele dobândite;
 Formarea deprinderilor de a lucra cu materiale din natură;
 Utilizarea tehnicilor învățate la activităţile practice
pentru realizarea unor obiecte din materiale reciclabile
 Realizarea incluziunii prin angajarea tuturor celor interesați
într-un proiect educațional care promovează implicarea,
voluntariatul, parteneriatul și integrarea socială
 Dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare , a
deprinderilor de autonomie personală și socială , și a
capacității de acțiune a copiilor, în medii sociale diferite
 Stabilirea unor raporturi afective pozitive între copiii
proveniți de la învățământul de masă și cei din
învăţământul special, pentru a-i ajuta pe cei din urmă în
procesul de integrare;
 Proiectarea şi desfăşurarea unor activităţi care să
sensibilizeze copiii faţă de natură şi mediul înconjurător;
 Munca în echipă, îmbunătăţirea metodelor pedagogice
privind activităţile de educaţie ecologică;
• Grup-ţintă:
La acest proiect județean au participat un număr de 102
preșcolari și 80 elevi de vârstă școlară mică(ciclu primar)
• Conţinutul proiectului:
Ca acţiuni/activităţi pentru copii amintesc: întâlniri virtuale
pe diferite platforme,activități interactive de joc;
sărbătorirea unor evenimente importante din viața comunității;
activități comune de plantare, înfrumusețare, curățare a
spațiilor din perimetrul instituțiilor implicate sau activități
comunie de realizare de diferite jucării/obiecte/ornamente din
materiale reciclabile.
Dintre activitățile derulate amintesc: ECO-Crăciunul copiilor,
ECO-prietenii naturii, ECO-prietenii reciclează…, etc...
Pentru monitorizarea progreselor dar și a schimbărilor în
comportamentul preșcolarilor/elevilor, părinții acestora au fost
solicitați să răspundă două chestionare de evaluare, una
inițială și una la încheierea proiectului.
Chestionarul inițial a cuprins un număr de 5 întrebări care au
vizat adopatarea unor comortamente ecologice iar chestionarul de
evaluare finală a cuprins 4 întrebări, iar la aceste chestionare
au raspuns un număr de 45 de părinți ai
preșcolarilor/școlarilor din CSEI Cristal Oradea.

Rezultatele obținute:

La întrebarea nr 1 referitor la realizarea selecției deșeurilor
pe cele trei fracții în familie, rezultatele obținute
evidențiază o schimbare de atitudine a copiilor vis-a-vis de acest
procedeu(Grafic nr.1), copiii reacționând la comportamente de
selectare a deșeurilor eronate:
Întrebare nr.1 Testare inițială: Când aruncați la gunoi, în
containerul nepotrivit, un obiect(de exemplu o hârtie), copilul
dumneavăastră reacționează în vreun fel?
Întrebare nr.1 Testare finală: Vi s-a întâmplat să aruncați,
în containerul nepotrivit, un obiect(de exemplu o hârtie) iar
copilul dumneavăastră să sesizeze acest fapt?

Grafic nr.1
La întrebarea numărul 2, Copilul dumneavăstră aruncă propriile
resturi( hârtie, șervețele, instrumente de lucru defecte) în
coșurile de gunoi potrivite? răspunsurile au fost următoarele:

Răspuns Testare inițială Testare finală
DA 0 16
NU 45 29
Tabel nr. 1
Studiind datele cuprinse în Tabelul nr.1 se poate observa o
creștere semnificativă a copiilor care au reușit să își
însușească comportamente de selectare a deșeurilor uzuale,
având în vedere că acești copii sunt persoane cu nevoi speciale.
La întrebarea nr 3 care a vizat enumerarea de către părinți a
unor comportamente ecologice însuțite de copii, răspunsurile au
fost următoarele:
• Închiderea robinetului și pornirea acestuia economic( la
spălatul pe dini nu mai curge apa continuu, la spălatul de
mâini-identic)- 5 răspunsuri
• Arucarea hârtiei la coșul potrivit-8 răsunsuri
• Bateriile din jucării, la solicitatea copiilor, au fost
aruncate la locul potrivit- 2 răspunsuri
La întrebarea nr.4 care a vizat deținerea de obiecte realizate din
materiale reciclabile, părinții au răspund în unanimitate că
obiectele realizate în timpul derulării proiectului, atât cele de
uz casnic(ex. Suporturi de creioane, vaze) cât și cele decorative(
ex. Jucîriile din șosete) au fost păstrate și sunt utilizate.

• Concluzii:
Analizând tabelele și graficele prezentate mai sus, care sunt o
parte din interpretarea completă a rezultatelor obținute, se poate
concluziona faptul că, proiectul și-a atins obiectivele,în
rândul preșcolarilor și școlarilor mici observându-se
schimbări atăt în ceea ce privește obiceiurile de recilare dar
și în ceea ce privește atitudinea părinților față de acest
procedeu.

Bibliografie:
1. https://gradi.decorartistic.ro/wp-content/uploads/Carte%20simpozion%202021.pdf
2.
https://www.scoalaargeseana.ro/didactica-magna/1553-activitatile-de-educatie-ecologica-la-prescolari