Dezvoltarea abilităților socio-emoționale la elevi
Un experiment pentru motivație și consecvență

Conştientizarea emoţiilor reprezintă abilitateade bază pentru achiziţionarea celorlalte componente. Copiii învaţă despre emoţii şi modul în care acestea pot fi gestionate corect în contextul interacţiunilor sociale. Experienţele lor în relaţiile cu ceilalţi îi ajută să înveţe despre regulile de exprimare a emoţiilor, despre recunoaşterea lor, despre reglarea emoţională.

Abilităţile sociale sunt cele care ne permit să ne integrăm în grupul de la şcoală sau ȋn grupul de prieteni. Dezvoltarea socială presupune achiziţionarea comportamentelor care ne fac să fim eficienţi în interacţiunile cu ceilalţi astfel încât să atingem scopul personal stabilit. Orice comportament social este rezultatul unui proces de învăţare a ceea ce este valorizat de către societate.

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI PRIN CARE S-A URMĂRIT DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR SOCIO –EMOŢIONALE

BLAZONUL -Exerciţiu de auto-prezentare

Participanţii îşi scriu doar prenumele (în partea superioară a blazonului).

Fiecare din cele 4 sectoare reprezintă câte un domeniu principal de viaţă. Utilizând simboluri ştiute individual, fiecare participant va ilustra 4 domenii, corespunzător câte unul fiecărei părţi a crucii. De exemplu: anturajul, preocupările, lucrul, visele. Aceste domenii pot fi prestabilite de către moderator sau participanţii vor alege în mod individual domenii pe care le consideră relevante. Acestea pot fi alese şi în funcţie de tema întrunirii şi profilul grupului, participanţii putând fi invitaţi să-şi ilustreze altele, ca de exemplu: familia, , înţelegerea cu ceilalţi, etc.) Nimeni nu are voie să scrie mai mult decât prenumele pe foaie - totul este înfăţişat doar prin desen.

Când participanţii termină de completat blazonul, fără a discuta între ei, se vizitează reciproc, privindu-şi realizările.

Ulterior, pe două şiruri, faţă în faţă, participanţii îşi împărtăşesc cu perechea cele desenate: fiecare încearcă să “ghicească” ce a vrut să prezinte celălalt.

În cazul în care numărul de membri din grup este optim şi /sau există timp fizic mai mult, fiecare membru îşi va prezenta producţia şi, implicit, va face cunoştinţă cu blazoanele tuturor colegilor.

Apoi, pe cealaltă parte a foii cu reprezentarea blazonului, fiecare membru este rugat să deseneze o față  zâmbitoare, tristă, serioasă, supărată care corespunde stării  afective, emoţionale pe care a trăit-o pe parcursul acestui exerciţiu. În final, fiecare participant va transmite bileţelul cu ce a desenat celorlalţi colegi, primind la rândul său bileţelul altui membru (bileţelele pot „călători” în sensul acelor de ceasornic până când sunt epuizate.

JOC: „DIN PERSONAJE NEGATIVE, PERSONAJE POZITIVE”

Competență generală: intercunoaștere și relaționare pozitivă
Scop: conștientizarea efectelor negative ale prejudecăților, abordarea situațiilor conflictuale din perspectiva „câștig-câștig”
Competențe specifice:
-să cunoască efectele negative ale prejudecăților;
-să aplice ȋnvățăturile de credință ȋn viața personală: ȋnțelegere și acceptare.
Metoda: conversația

Desfășurare: Se aleg povești cu personaje pozitive și negative aflate ȋntr-un conflict evident. După ce ascultă povestea se va discuta despre personajele negative, identificând conflictul. Ȋi ajut punând ȋntrebările:

• Cine este fericit/nefericit la sfârșitul poveștii? De ce?
• Au fost ȋncălcate drepturile vreunui personaj? Ale cui? De către cine?

Apoi le cer să recreeze povestirea din perspectiva personajului negativ, care este pedepsit de obicei de către autor (lupul din Capra cu trei iezi sau din Scufița Roșie).
Copiii trebuie să rezolve pașnic toate situațiile conflictuale astfel ȋncât toate personajele să fie mulțumite, iar copiii observă că:

• Oricine are dreptul la o a doua șansă și are dreptul să se apere;
• Ȋnainte de a-l acuza pe celălalt trebuie să cercetezi cauza, să-l ȋnțelegi și să-l accepți așa cum este;
• Emoțiile negative pot fi ȋnlocuite de cele pozitive, fapt care conduce la schimbarea atitudinilor celor din jur;
• Lumea ar fi mai bună dacă ȋntre oameni ar fi ȊNȚELEGERE, ACCEPTARE ȘI DRAGOSTE

Apoi se comunică rezumatul discuțiilor și soluția pașnică adoptată de grup.

GHEMUL MAGIC- joc de intercunoștere și relaționare pozitivă

Competență generală: intercunoaștere și relaționare pozitivă
Scop: conștientizarea calităților celor din jur, exprimare liberă ȋn cadrul grupului
Competențe specifice:
-Să cunoască calitățile celor din jur
-să cunoască rolul relațiilor bune (de calitate) ȋn cadrul grupului
Materiale: un ghem de ață

Descriere: Profesorul are ȋn mână un ghem de ață colorată. El va oferi ghemul unui participant spunându-i de ce l-a ales: „ te-am ales pentru că ești un prieten bun, mă ajuți…sau te-am ales pentru că știi jocuri frumoase…etc”Cel ales prinde ața și oferă ghemul altui coleg spunându-i ce calități a remarcat la el, de ce ȋl apreciază. Fiecare participant va alege cel puțin un coleg până ce ața va forma o rețea asemănătoare unei pânze de păianjen.

Ȋntrebările adresate la final sunt:
Cum v-ați simțit ȋn timpul jocului?
Ce ați aflat nou?
Concluzia profesorului poate fi: ȋntr-un colectiv /clasă toți colegii sunt conectați ca ȋntr-o rețea și este important ca relațiile să fie bune, adică să existe ȋnțelegere, prietenie, respect, ȋnțelegere.

OROS-MĂNARCĂ ADRIANA-MARIA
Profesor psihopedagog
C.S.E.I. NR.2. BISTRITA