”Vreau să învăț, dar nu am de ce!”
Un experiment pentru motivație și consecvență

Primul lucru de care se lovește cadrul didactic în interacțiunea sa cu elevii este atitudinea acestora față de activitatea de învățare; sau poate ar fi mai potrivit să-l numim ”efort” de învățare. Disconfortul pe care îl provoacă elevului modern însușirea cunoștințelor este cu siguranță una dintre cauzele principale ale slabei performanțe și chiar a insuccesului profesional de mai tarziu. Învățatul este o corvoadă atunci când din mentalul copilului motivația ”absentează nemotivat”.

Experiența didactică și experiența mea ca elevă, m-au inspirat în crearea unui joc simplu, dar eficient, pentru elevii mei. În predarea limbii engleze, la fel ca în a oricărei limbi străine, cadrul didactic își fixează obiective care să acopere toate abilitățile de utilizare ale limbii respective. Mai exact, elevul trebuie să-și dezvolte în paralel capacitatea de a înțelege un text citit sau un mesaj oral și pe aceea de a produce un mesaj scris sau oral. Literatura de specialitate face referire la acestea prin concepte simple: reading skills, listening skills, writing skills, speaking skills. Urmând această structură de bază am gândit un concurs bazat pe medalii pe care l-am inițiat la începutul semestrului întâi și care se va încheia la sfârșitul semestrului al doilea. Concursul, denumit English-in-Medals Championship se desfășoară între membrii unei clase a VI-a cu un număr de 23 de elevi, de la o școală generală din municipiul Buzău. Materialele pe care le-am folosit au fost: medaliile imprimate pe hârtie color și laminate – modelele sunt disponibile gratuit pe internet; etichete de hârtie pe care le-am decupat și le-am lipit pe medalii pentru a putea fi personalizate; etichetele se pot dezlipi și înlocui cu altele atunci când elevii le returnează; un ”catalog” al concursului în care am trecut numele participanților și abilitățile vizate de procesul instructiv-educativ. Medaliile acordate au fost însemnate în tabel în rubrica aferentă, astfel încât să se poată ține evidența lor.

Pentru a acorda aceste medalii elevii trebuie să rezolve sarcinile de lucru cât mai bine, cu un număr maxim de greșeli stabilit în prealabil. Pot fi evaluate pentru acordarea unei medalii: compunerile, fișele de lucru, testele și activitățile de comunicare orală. Concursul cuprinde patru nivele, după cum urmează:

Nivelul I:  Medalia simpla - Elevii vor putea obține medalia simplă pentru orice activitate enumerată mai sus, cu condiția să nu depășească numărul de greșeli maxim admis. Aceasta va specifica numele și prenumele elevului care o primește precum și abilitatea vizată de activitatea respectivă, dupa cum urmează:

• Very good speaking
• Very good writing
• Very good listening
• Very good reading

Nivelul II. English Jr. Champion – Pentru a trece la acest nivel elevii trebuie să obțină trei medalii simple pe care le vor preda profesorului de limba engleză în schimbul medaliei de Nivel II. Cele trei medalii simple nu pot face parte din aceeași categorie (listening, speaking, writing etc.), ci trebuie să ateste performanța pentru trei abilități diferite.

Daca elevul are două sau mai multe medalii simple rămase dupa ce a efectuat schimbul pentru o medalie de nivel II, el le păstrează pentru a le putea schimba din nou pe o medalie de nivel superior, în momentul în care întrunește condițiile (acumulează din nou trei medalii diferite).

Nivelul III. English Sr. Champion – Pentru a putea trece la acest nivel, elevii trebuie să obțină două medalii English Jr. Championdupă regulile de mai sus.

Nivelul IV. English Absolute Champion – Pentru a putea obține acest titlu, elevii trebuie să dețină două medalii English Sr. Champion.

Am considerat că rezultatele obținute de elevi în acest fel pot fi cu ușurință echivalate cu una dintre cele trei note acordate elevilor pe fiecare semestru deoarece numărul lor indică atât gradul de implicare cât și nivelul de cunoștințe. Astfel, deținerea a trei medalii simple, indiferent de abillitățile pentru care au fost obținute, echivalează cu nota șapte; Nivelul II echivaleaza cu nota 8; Nivelul III echivalează cu nota 9; Nivelul IV echivaleaza cu nota 10. Elevii care au atins Nivelul II și au cel puțin două medalii simple rămase primesc nota 9. Elevii care au atins Nivelul III și au cel puțin două medalii simple rămase primesc nota 10.

Aceasta a fost structura de bază a regulamentului. Am imprimat un exemplar și pentru elevi pe care l-am oferit șefului clasei, ca sursă de informare în cazul unor eventuale nelămuriri.

Cea mai interesantă parte a acestui experiment a fost însă, punerea lui în practică. Au fost multe aspecte organizatorice pe care nu le intuisem de la început și pe care le-am rezolvat ”din mers”. În esență nu au existat dificultăți care să ducă la abandonarea proiectului. Desigur, nu toate regulile au putut fi respectate întru totul, deoarece structura programei, ritmul de lucru și ritmul de asimilare a cunoștințelor (pentru a numi doar cateva dintre variabile) și-au pus amprenta asupra frecvenței activităților din concurs. Mai exact, cu două ore de engleză pe săptămană nu a fost posibilă acordarea unui număr suficient de medalii pentru a permite acordarea unei note de zece în prima parte a semestrului întai, deși rezultatele de până atunci ale elevilor arătau atât determinarea cât și progresul lor notabil. De aceea, în notare, am ținut cont și de acest aspect.

O întrebare firească, a oricărui profesor interesat de adoparea unei astfel de metode de stimulare este ”A funcționat?”. Răspunsul meu este, fără ezitare, ”Da!”. Dacă la începutul anului școlar, în primele săptămani (înainte de anunțarea concursului) elevii mei nu-și făceau temele, se plângeau de orice sarcină de lucru și încercau să evite efortul prin orice metodă, după începerea jocului și mai ales după acordarea primelor medalii am avut numeroase surprize plăcute: elevi care luaseră note mici la evaluarea inițială acum fac temele cu seriozitate, sunt atenți, activi, ba chiar tensionați atunci când întâmpină dificultăți de înțelegere și se străduiesc să lămurească orice neclaritate în așteptarea următoarei fișe de lucru care să le verifice cunoștințele. Acum le pot cere mai mult decât atunci, le pot propune și activități mai solicitante, pe care înainte în mod creativ, le eludau.

Un ”efect advers” a fost, așa cum era de așteptat, concentrarea aproape exclusivă a forței motivaționale în obținerea unei medalii. Cu alte cuvinte, dacă o activitate nu putea fi premiată, ea devenea mai puțin atrăgătoare pentru elev. A fost necesar să explic rolul și importanța predării și a aplicațiilor menite să fixeze și să clarifice noile cunoștințe. În realitate însă, cea mai eficientă metodă de a provoca elevilor conștientizarea acestor lucruri a fost eșecul întâmpinat la primele fișe de lucru pentru care erau pregătite medalii. Ar fi de spus aici că nu am neglijat să le amintesc, ori ce câte ori a fost necesar, de importanța și valoarea intrinsecă a cunoașterii unei limbi de circulație internațională și de impactul pe care îl va avea asupra lor lipsa acestei cunoașteri.

Problema motivației în conduita școlară a fost întotdeauna un subiect de interes pentru specialiști, după cum ne arată numeroasele studii, analize, eseuri și cercetări. Nu este surprinzător, deoarece în spatele oricărei acțiuni umane, constructive sau distructive, chiar și în determinarea unui simplu gest se află elanul, intenția, țelul – motivația. Atunci când ea lipsește, mai ales în contextul învățământului care încă se structurează pe principiul răspunsurilor la întrebări neadresate, nu ne putem aștepta la nimic de valoare din partea elevilor noștri. De aceea cred că este benefic pentru dezvoltarea noastră ca dascăli și salutar pentru copii să fim creativi; să le aprindem interesul, să le trezim curiozitatea, și să le dăruim amintiri plăcute despre ”calvarul” învățării pentru anii și examenele ce vor urma. Eu mărturisesc că, dincolo de acest demers timid pe care l-am întreprins în acest an, mai am încă multe de învățat și multe abordări noi de testat.

Prof. Apostol Elena-Alina
Şcoala Gimnazială Nr.7 Buzău