Expediţia şcolară cu caracter turistic

Expediţia şcolară cu caracter turistic

Se organizează pe o durată de 10-14 zile, mai ales în vacanţa de vară, pentru elevii din învăţământul gimnazial, în conformitate cu regulamentul elaborat.

Dacă la excursie participă de obicei efectivul unei clase, la expediţie participă 10-12 elevi ce au preocupări şi înclinaţii comune pentru un domeniu, care va determina de fapt şi tema expediţiei.

În cadrul expediţiei obiectivele didactice şi cele pedagogice se interferează spre acelaşi scop: formarea şi dezvoltarea elevului prin participarea lui directă, activă şi nemijlocită la acţiuni care să-l solicite ţi să-i dezvolte multilateral principalele caracteristici ale vieţii sale psihice: atenţia, memoria, curajul, gândirea creatoare, voinţa, îndemânarea, rapiditatea, spiritul de prietenie etc.

În expediţia şcolară elevul are rol principal, căci el caută, cercetează, organizează, descoperă, structurează, găseşte soluţii, acţionează-conducătorul având rolul de a dirija, de a evita ca elevul să ajungă în impasuri grele, de a se ocupa cu organizarea expediţiei, de a interveni numai în unele momente mai dificile care ar comporta riscuri pentru viaţa ori sănătatea elevilor. Elevii pot soluţiona singuri cele mai dificile sarcini dacă sunt îndrumaţi şi încurajaţi cum trebuie ţi dacă li se acordă suficientă înţelegere.

Expediţia elevilor este o mare ocazie de a aplica în practica vieţii, de fiecare zi, cunoştinţele învăţate la şcoală şi de a dezvolta unele trăsături ale vieţii copilului care cu greu s-ar putea face numai în activitatea didactică.

În cadrul expediţiile turistice şcolare se realizează 2 activităţi distincte: una de informare şi alta de cercetare.

Activitatea de informare se realizează pe traseul ce se parcurge de la baza de pornire până la obiectivul ales - cel mult 2 zile - aceasta organizându-se de conducătorul expediţiei în dialog cu elevii, pe baza pregătirii prealabile a acestora, şi are drept scop confruntarea cu terenul a cunoştinţelor dobândite în şcoală la diferite discipline şi îmbogăţirea acestora.

Activitatea de cercetare se realizează de către elevi îndrumaţi de conducătorul expediţiei, ea având caracter de documentare ştiinţifică. În lucrarea de faţă subscriem şi pentru a treia latură a expediţiei „latura practică”, de marcare şi remarcare a unor trasee turistice.

După obiectivele urmărite expediţia se împarte în: expediţia cu caracter geologic, geografic, biologic, de tip mixt, istorică, etnografică-folclorică, etc.

După ce a fost stabilită tema expediţiei se desfăşoară partea organizatorică. Aceasta presupune mai multe etape: popularizarea, documentarea, pregătirea elevilor, îndrumări, reguli privind comportarea expediţionarilor.

Popularizarea activităţii se face de obicei începând cu noul an şcolar, dar cu mai mare intensitate începând cu semestrul al II-lea. Acest lucru se face prin organizarea de expoziţii cu rezultatele expediţiei precedente (fotografii, pliante, albumul expediţiei etc.), afişarea la loc vizibil a itinerarului şi tematicii acesteia, a condiţiilor de participare.

Documentarea asupra itinerarului pe hărţi şi diferite materiale editate şi care se referă la traseul stabilit.

Pregătirea elevilor se face cu 2-4 săptămâni înainte de plecare, pregătire la care participă şi părinţii acestora. La şedinţă se indică materialul bibliografic şi ce hărţi vor studia elevii. Tot atunci se împart, ţinându-se cont de aptitudinile lor, pe funţii şi anume: căpitan, secund, cronicar, geograf, geolog, gospodar, biolog, speolog, şi responsabili cu marcarea traseului turistic. Se recomandă echipamentul necesar, după o listă care se întocmeşte în prealabil, felul cum trebuie aranjat în rucsac materialele şi cum se poartă acesta în spate. Din rucsac nu vor lipsi printre altele: un pulover, haina de ploaie, încălţăminte uşoară şi rezistentă, cuţit, bidon, un caiet şi creion pentru însemnări etc.

Îndrumări: Expediţia va dura 12 zile. Deplasarea se va face obligatoriu pe jos, vor dormi în corturi şi-şi vor pregăti singuri mâncarea toţi expediţionarii. De aceea este necesar ca la plecarea de acasă fiecare să-şi ia alimente preparate sau semipreparate, după o listă făcută de comandant, ţinându-se cont ca alimentaţia să fie cât mai variată. Dormitul în cabană sau refugiu este admis numai pe vreme nefavorabilă. Marcarea traseelor se face numai cu aprobarea C.J.O.P.

Reguli privind comportarea expediţionarilor: În locurile căutate mai des de turişti trebuie să se circule numai pe poteci marcate (se va motiva faptul că numeroasele poteci paralele ce se formează în urma circulaţiei turiştilor afectează suprafeţe mari de teren, distrugând atât covorul vegetal cât şi solul). Colectarea plantelor pentru ierbar trebuie făcută cu precauţie. Este bine ca elevii să fie învăţaţi să respecte plantele ocrotite de lege: floarea de colţ, papucul doamnei, bulbucii de munte, narcisele, smirdarul, etc., să nu aducă prejudicii faunei (să nu distrugă cuiburile păsărilor, să nu omoare animalele mici ca: broaştele, şerpii, furnicarele), focul trebuie făcut numai în anumite condiţii şi să fie supravegheat, să evite lăsarea unor urme vizibile ale trecerii grupului: hârtii, pungile de plastic, sticle, cutiile goale de conserve, resturile alimentare, pe lângă impresia proastă pe care o produc constituie şi o sursă de poluare, să fie foarte atenţi la păstrarea calităţii surselor de apă.

Desfăşurarea expediţiei:

La ora stabilită conducătorul verifică prezenţa participanţilor, echipamentul şi aparatele. Reaminteşte itinerarul urmărindu-1 pe hartă şi scoate în evidenţă principalele obiective ale primei zile şi popasurile care se vor face.

La fiecare 90 minute se va face un popas de 15 minute, iar pentru explicaţii sunt necesare scurte opriri: aprecierea fructelor de pădure (zmeură, mure, afine, ciuperci etc.) pe piaţa externă şi internă, prezentarea bogăţiilor şi a multiplelor întrebuinţări în economia naţională şi la export,  observarea pe viu a modului cum se produce poluarea aerului prin intermediul unor fabrici şi modul cum afectează mediul natural, prezentarea unor date despre localităţile întâlnite şi principalele obiective de interes turistic.

Se trasează sarcini pentru elevi: să observe albia râului, gradul de împădurire a versanţilor, fenomenele de eroziune etc. Se atrage atenţia echipei care se ocupă cu marcajul că acesta trebuie făcut corect şi la loc vizibil (pe stânci, copaci, capete de pod, etc.).

Important este ca în timpul opririlor să se controleze dacă fiecare îşi îndeplineşte sarcina, se controlează materialele colectate de elevi şi însemnările în carnete; se urmăreşte modul cum elevii mânuiesc aparatele de fotografiat.

Încheierea: După aproximativ 14 zile timp în care expediţionarii îşi vor pregăti materialele (clasarea rocilor, întocmirea ierbarelor, insectarelor, developarea filmelor şi realizarea fotografiilor, încheierea jurnalului de bord, pregătirea unei note informative etc.), se va realiza la şcoală o expoziţie cu materialele culese de elevi, cu fotografii; se va organiza întâlniri cu expoziţionalii şi cu ceilalţi elevi, vor fi expuse la gazeta de perete articole referitoare la activitatea în expediţie.

Toate acestea pentru a face cunoscute tuturor elevilor frumuseţile ţării noastre, stimulându-se practicarea turismului de către elevi.

Bibliografie

Ciungu I., Frazei, F. (1971), „Ghidul turistic al elevilor”, EDP, Bucureşti
Filipescu, A. (1982), „Expediţii la noi acasă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Frazei, F., Mugur, F. (1972), „A.B.C. excursionistului”, Editura pentru turism
Giurcăneanu, C., Vodă, C. (1983), „Îndrumător metodic pentru organizarea activităţilor turistice cu elevii”, EDP, Bucureşti

Prof. înv. primar Floroae Adriana-Maria
Şcoala gimnazială „Mihai Eminescu”, Năsăud
Jud. Bistriţa-Năsăud