Strategii de management al clasei în scopul prevenției și ameliorării comportamentelor dezadaptative

Comportamentul dezadaptativ este definit ca fiind o modalitate de exprimare a sentimentelor de frustare, de anxietate sau alte emoții negative. Cauzele unui astfel de comportament pot fi multiple. Pentru prevenirea unor comportamente neadecvate este necesară observarea atentă a indicilor ce pot precede astfel de manifestări. Grilele de observație sau fișele de monitorizare pot fi utilizate de către profesor în acest sens, iar intervențiile de natură comportamentală se realizează după stabilirea posibilelor cauze ce au condus la apariția problemelor.

Pentru un bun management al clasei este necesară cunoaștera de către profesor a principalelor strategii de prevenție a comportamentelor inadecvate, precum și a tehnicilor de ameliorare a comportamentelor dazadaptative.

Modalitățile de intervenție/ strategiile ce pot preveni anumite probleme comportamentale sunt: organizarea eficientă a spațiului fizic; stabilirea de reguli comprehensibile; învățarea unor proceduri, a unor modalități de rezolvare a situației; recompensarea comportamentelor adecvate; ignorarea unor probleme minore de comportament; formularea și comunicarea clară a sarcinilor; crearea unui climat pozitiv. (Mih, 2010)
Există trei abordări referitoare la problemele comportamentale, în funcție de perspectiva teoretică: abordări behavioriste, abordări cognitiv compotamentale și abordări sistemice.

În cazul abordărilor behavioriste se pleacă de la premisa conform căreia comportamentele sunt învățate, iar un rol principal în acest sens îl au factorii de mediu. Aceștia pot determina, întreține sau potența acțiunile noastre.

Conform acestei abordări, este necesară parcurgerea următorilor pași pentru a realiza un plan de intervenție comportamentală (Mih, 2010):

a) conceptualizarea problemei prin descrierea acurată a comportamentului elevului ca deficite, neajunsuri ce pot fi dezvoltate accentuând astfel componentele pozitive insuficient dezvoltate;

b) stabilirea scopurilor și obiectivelor intervenției în termeni operaționali și măsurabili, luând în considerare nivelul dezvoltării cognitive, emoționale și sociale a elevului, precum și factori ai mediului socio-cultural și fizic căruia îi aparține;

c) analiza riguroasă a dimensiunilor, funcției și contextului în care apare comportamentul referindu-ne la factori ce pot explica apariția comportamentelor, la nevoi ale elevului, la condițiile exterioare, la modul în care elevul percepe problema, la cât de mult îl putem mobiliza pe el în rezolvarea problemei;

d) identificarea modalităților concrete prin care elevul poate fi ajutat să adopte comportamente adaptative, de exemplu abordarea pozitivă, accentul fiind pus pe comportamentele ce necesită a fi îmbunătățite;

e) evaluarea eficacității intervenției.

Pentru promovarea comportamentelor dezirabile pot fi aplicate următoarele tehnici: întărirea graduală, principiul lui Premack, contractul de contingențe, promptingul, controlul comportamentului indezirabil prin factorii situaționali, controlul comportamental.

Întărirea graduală presupune stabilirea unor pași de urmat în atingerea comportamentului dezirabil și oferirea de întăriri pentru fiecare etapă parcursă.

Conform principiului lui Premack putem folosi ca întărire pentru un comportament dezirabil o activitatea plăcută, preferată de elev. De exemplu, pentru rezolvarea fișei de lucru fără ajutor, elevul primește permisiunea de a alege jocul ce va fi desfășurat la finalul orei.

Contractul de contingențe este o tehnică eficientă mai ales în cazul adolescenților. Presupune discuții deschise între elev, profesor și părinți pe tema problemelor identificate, concretizate în negocierea și semnarea unui înțelegeri între cele trei părți. Contractul se va formula în termeni pozitivi și va cuprinde sarcinile în care se va angaja elevul voit, recompensele pe care le va obține și penalitățile pe care le va suporta în cazul nerespectării clauzelor.

O altă tehnică ce poate fi aplicată la clasă este promptingul ce presupune oferirea de stimuli (ghidaje fizice, verbale și modelarea) pentru a le reaminti elevilor în manieră pozitivă sarcinile de lucru.

Controlul comportamental ca tehnică de reducere a frecvenței comportamentelor indezirabile presupune parcurgerea unor etape: ignorarea comportamentelor inadecvate minore, utilizarea proximității, evitarea întreruperilor și continuarea lecției prin contact vizual, semne nonverbale stabilite de comun acord și utilizarea prudentă a umorului.

O altă tehnică de reducere a comportamentelor dezadaptative este time-out-ul ce presupune privarea copilului de anumite privilegii ca urmare a atitudinii necorespunzătoare.

Abordările cognitiv-comportamentale pun accent pe atitudinile, convingerile, evaluările așteptările și modul de interpretare a situației de către elev, factori care influențează nemijlocit comportamentul. Conform modelului rațional-emotiv al comportamentului dezvoltat de A. Ellis, problemele comportamentale sunt efectele distorsiunii realității, a unui mod de gândire irațional, considerând că problemele emoționale și comportamentale sunt consecința convingerilor, a proceselor de natură cognitivă referitoare la situațiile prin care trecem și la capacitatea noastră de a le depăși. Astfel, adepții acestei abordări pun accent pe învățarea unor modalități de gândire rațională care vor reduce și treptat vor elimina comportamentele indezirabile. Un rol important în acest sens îl are dezvoltarea unor abilități de autocontrol la elevi prin auto-monitorizare, autosugestie și autoinstrucție cognitivă.

Prin intermediul automonitorizării elevii își vor înregistra reacțiile referitoare la diverse situații pe care le întâmpină, apoi acestea vor fi evaluate pe scale cu mai multe trepte sau pe liste cu enunțuri ce definesc diferite aspecte ale problemei respective.
Cu ajutorul autosugestiei elevul își adresează încurajări înaintea realizării unor comportamente dezirabile. Meichenbaum și Turk (1987) (Mih, 2010) recomandă folosirea monologului interior, utilizarea autoghidării în cazul copiilor impulsivi, ceea ce îmbunătățește performanțele din diverse domenii schimbând obișnuințele și comportamentele elevilor.

Bandura și M. Weiner (Mih, 2010) propun reatribuirea ca modalitate de abordare a problemelor considerând că modul în care ne explicăm și ne raportăm la situațiile prin care trecem influențează în mare parte comportamentul nostru. Accentul este pus pe conștientizarea faptului că cea mai sigură cale de a controla comportamentul este efortul propriu.

În cazul situațiilor stresante pot fi exersate tehnici de relaxare ajutând astfel elevii să identifice factorii declanșatori ai emoțiilor negative. Pornind de la premisa că elevii cu un comportament impulsiv nu dispun de modalități alternative de comportament, profesorul și elevii pot propune un plan comun de rezolvare a problemei apărute. Astfel, vor defini problema și obiectivele comportamentale, vor identifica modalitățile alternative de soluționare a problemei, vor stabili etapele de parcurs pentru atingerea obiectivelor, apoi vor discuta consecințele comportamentelor.

Din perspectivă sistemică problemele comportamentale sunt generate de un conflict social. Metoda propusă de adepții acestei abordări este metoda câștig-câștig ce presupune ca soluție pentru rezolvarea problemelor de tip comportamental stabilirea unui compromis între protagoniști. În acest fel atât elevul cât și profesorul vor avea sentimentul câștigului și nu al pierderii.

Pentru o bună gestionare a resurselor manageriale este indicat ca profesorul să monitorizeze continuu elevii, să soluționeze imediat problemele apărute, să evite întreruperile, să implice toți elevii în activitățile clasei, să stabilească relații deschise, bazate pe respect reciproc, să ofere feedback sistematic, să predea într-o manieră atractivă și entuziastă.

Bibliografie:

Mih, V., Psihologie educațională, vol. II. 2010. Cluj-Napoca: ASCR
Jurcău, N., Niculescu, R. M., Psihologie școlară. 2002. Cluj-Napoca: U.T. Pres

Pașc Gabriela Lucreția - profesor pentru învățământ primar
Școala Gimnazială Internațională Spectrum, Cluj-Napoca