Caricatura la ora de istorie - elemente de interpretare, Prof. Mihaela Hendreş, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, Iaşi
Caricatura, combinaţie de umor, exagerare şi simboluri care prezintă un punct de vedere printr-un desen simplu, face apel la emoţia umană, aduce un mesaj cu simboluri care provoacă cititorul folosind elemente umoristice de limbaj şi vizuale, fiind un instrument important care facilitează educaţia adulţilor şi copiilor. Caricaturile atrag ochiul, apoi mintea, prin urmare caricatura îl ajută pe elev să opereze la nivele cognitive superioare.
Avantajele folosirii caricaturii la clasă au fost studiate şi evidenţiate de câteva decenii. Ele sunt cu atât mai valoroase la ora de istorie cu cât constituie o sursă primară. Caricatura, conţinând în principal elemente vizuale, face ca învăţarea să fie mai uşoară. Umorul caricaturilor este, de asemenea, foarte important, mai multe studii arătând că acesta ajută la învăţare deoarece captează atenţia elevului, îl face atent.
Una dintre cele mai importante întrebări pe care trebuie să şi-o pună profesorul atunci când foloseşte caricatura este dacă aceasta e cu adevărat înţeleasă de către elevi, înţelegerea şi interpretarea caricaturilor depinzând de bagajul cu care este înzestrat elevul.
Caricaturile folosite la ora de istorie sunt, în general, cele din ziare, numite şi politice sau editoriale, sau cele istorice (care, de fapt, au fost la vremea lor caricaturi politice), care însoţesc un articol. Prin urmare, ele sunt construite şi citite în interiorul unui discurs mai larg, deci au înţeles pentru cei care înţeleg acest discurs. Miezul caricaturilor sunt analogiile vizuale, care animează emoţia şi gândirea. Sursele analogiei sunt:
- situaţiile şi obiectele de zi cu zi (care sunt familiare tuturor cititorilor),
- cultura populară contemporană (familiară majorităţii cititorilor),
- evenimente şi personaje istorice, referinţe culturale (familiare unora dintre cititori, destul de puţini).
Interpretarea caricaturii este, deci, posibilă doar dacă privitorul recunoaşte analogia şi este capabil să o folosească în gândire. Prin urmare, elevilor le este cu atât mai greu să înţeleagă o caricatură folosită la clasă cu cât este posibil ca nici măcar prima sursă a analogiei să nu le fie familiară. Pe de altă parte, ei nu înţeleg caricatura din motivele obişnuite: necunoaşterea subiectului, simpatii şi prejudecăţi, dogmatism, închistare, inteligenţa verbală. Prin urmare, alegerea caricaturii folosite la oră trebuie să ţină cont de elementele analogiei şi trebuie realizată o introducere pentru a-i putea orienta pe elevi. Ar trebui să le spunem elevilor şi câteva cuvinte despre autor (de exemplu, orientarea sa politică, apartenenţa la un anumit grup, care îi pot influenţa caricatura), locul apariţiei (orientarea ziarului şi zona), data (pentru contextul istoric). De asemenea, în cazul caricaturilor care conţin un text într-o limbă străină, acesta trebuie, evident, tradus.
De exemplu, la clasa a X-a sau a XII-a, mai ales profil umanist, la orele destinate celui de-al doilea război mondial se poate folosi o caricatură cu referire şi la România. Caricatura a apărut în ziarul britanic Daily Mail, tradiţional de centru dreapta, autorul, Leslie Illingworth, fiind însă simpatizant al stângii. Acestea sunt sunt mai puţin importante pentru analiza acestei caricaturi, în contextul războiului. Sursa analogiei este din desene animate (pisicile care doresc să mănânce peştişorul din bol), deci familiară elevilor (nivelurile 1 şi 2 ale analogiei sunt cele mai potrivite la clasă).
"What me? I never touch goldfish!" (Ce, eu? Nu m-am atins niciodată de peştişorii aurii!). Autor: Leslie Illingworth, caricatură apărută în ziarul englez Daily Mail (17 noiembrie 1940). (Sursa: http://www.spartacus.schoolnet.co.uk/Jillingworth.htm).
Traducere: Balkans-zona Balcanilor, Rumania-România, Greece-Grecia, Jugo-Slavia-Yugoslavia.
Se poate realiza o fişă de lucru pentru elevi pe 4 niveluri şi două categorii (elemente vizuale şi elemente de limbaj scris) pe baza căreia se realizează apoi discuţii cu întreaga clasă. Cerinţele pentru elevi ar putea fi:
-pentru nivelul 1-analiza de bază, denotaţia, la elemente vizuale:
1. Enumeraţi obiectele şi/sau fiinţele pe care le vedeţi în caricatură, la elemente de limbaj scris: 1. Care este legenda/titlul caricaturii?
2. Identificaţi unu-trei cuvinte sau expresii folosite de autor pentru identificarea obiectelor sau fiinţelor din caricatură
3. Scrieţi datele sau numerele importante care apar în caricatură;
-pentru nivelul 2-decodare, conotaţia, la elemente vizuale:
1. Care dintre obiectele şi/sau fiinţele identificate mai sus sunt simboluri?
2. Ce credeţi că înseamnă fiecare simbol?, la elemente de limbaj scris:
1. Care dintre cuvintele sau expresiile identificate mai sus sunt cele mai semnificative? Motivaţi răspunsul.
2. Realizaţi o listă de adjective care descriu emoţiile/stările portretizate de caricatură.
-pentru nivelul 3-analiză superioară:
1. Descrieţi pe scurt (aprox. 3 rânduri) acţiunea care are loc în caricatură.
2. Explicaţi pe scurt (aprox. 3 rânduri) cum ne ajută cuvintele din caricatură să înţelegem simbolurile acesteia.
3. Explicaţi pe scurt (aprox. 3 rânduri) mesajul caricaturii.
4. Ce grupuri credeţi că ar fi de acord/nu ar fi de acord cu această caricatură? Explicaţi de ce (pe scurt, aprox. 3 rânduri pentru fiecare grup)?
5. Cine a realizat caricatura? Când şi unde a fost publicată? Au aceste lucruri influenţă asupra caricaturii? Explicaţi, pe scurt.
a-pentru nivelul 4 (opţional)a-aplicare:
1. Desenaţi o caricatură care să exprime un punct de vedere opus celui al autorului (nu uitaţi, nu sunt evaluate calităţile artistice ale caricaturii) sau
1. Imaginaţi-vă că aţi citit ziarul în care a apărut caricatura. Trimiteţi o scrisoare de jumătate de pagină unui prieten din Argentina în care îi explicaţi situaţia politică care a inspirat această caricatură.
2. Comparaţi această caricatură cu o alta care se referă la situaţii asemănătoare (de exemplu, caricatura lui David Law din Evening Standard, 21 oct. 1939, http://dailyhitler.blogspot.com/2009/02/hitler-stalin.html).
Deşi nivelul 4 este opţional, consider că este foarte important pentru interpretarea completă a unei caricaturi şi ar trebui folosit, chiar dacă timpul este limitat (acesta este principalul motiv pentru care am considerat nivelul 4 opţional). Timpul de lucru este de 15-20 minute.
În concluzie, descifrarea mesajului unei caricaturi este un exerciţiu interesant, amuzant şi folositor din perspectiva activării proceselor cognitive superioare, dar necesită un efort important din partea profesorului pentru găsirea caricaturii accesibile şi integrarea în lecţie.
Bibliografie
- Bedient D. şi D.M. Moore, “Student Interpretation of Political Cartoons”, http://www.ohio.edu/visualliteracy/JVL_ISSUE_ARCHIVES/JVL5(2)/JVL5(2)_pp.29-35.pdf (ultima accesare, 25 februarie 2011).
- Heitzmann, W. R., “The Power of Political Cartoons in Teaching History. Ocasional Paper”, http://www.eric.ed.gov.proxy.lib.wayne.edu/PDFS/ED425108.pdf (ultima accesare, 1 martie 2011).
- Smith H.R. şi D.A., Leptich, “Effective using of cartoon in the classroom”, The Clearing House, vol. 38, nr. 1, 1963, p. 38-41.
- Werner, W., “On Political Cartoons and Social Studies Textbooks: Visual Analogies, Intertextuality, and Cultural Memory”, http :// www2 .education . ualb erta. ca/css/css_38_2/arpolitical_cartoons_ss_textbooks.htm (ultima accesare, 14 martie 2011).
Mihaela Hendreş, profesor, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, Iaşi
