CBA - cum monitorizăm progresul individual al elevilor, înv. Smaranda LUP, Şc. Gen. Podul Rebrii, com. Rebrişoara, Bistriţa-Năsăud
De câte ori, ca şi cadre didactice, nu ne-am întâlnit cu o serie de conţinuturi şi cerinţe prea dificile pentru unii elevi, sau prea simple şi plictisitoare pentru alţii? De câte ori nu am auzit spunându-se despre un copil “X” că este un elev “slab” la învăţătură. Slab în raport cu ce? Poate că a în ultimele 2 luni a făcut progrese remarcabile la citit, deşi raportat la cerinţele programei este încă în urmă. Cu siguranţă trebuie cumva monitorizate aceste progrese şi motivate altele viitoare.
Materialul de faţă oferă o modalitate de a soluţiona parţial această problemă printr-o serie de investigaţii simple care pot fi făcute la clasă. Utilizând metoda CBA, putem diagnostica şi interveni asupra nivelului de cunoaştere al elevilor. CBA constituie o modalitate prin intermediul căreia se face legătura între procesul de instruire şi cel de evaluare.
CBA are trei scopuri:
(1) stabilirea eligibilităţii unui program de intervenţie;
(2) fixarea obiectivelor de instruire şi
(3) evaluarea progresului elevului raportat la curriculum.
Premisa acestei abordări se concentrează pe testarea elevilor cu privire la relaţia dintre ceea ce este cunoscut şi ceea ce este necunoscut. The model is task analytic in nature, focusing on teacher analysis of the demands and linking back to instructional materials.Scopul acestei metode este de a furniza cadrului didactic o imagine asupra gradului în care elevii şi-au însuşit un anumit nivel al curriculumului, acesta fiind în măsură a şti la ce nivel se află şi a elimina orice neconcordanţă între abilităţile elevului, stilul de predare şi cerinţele curriculumului. Uneori abilităţile elevului sunt supra/sub-curriculare, stilul de predare nu este unul adaptat, iar conţinutul curricular este prea dificil (provocând frustrare în rândul elevilor) sau prea uşor (duce la demotivare şi plictis).
Vom reda în continuare câteva situaţii concrete în care am aplicat CBA la clasă, subiecţii fiind elevi cu CES (Cerinţe Educaţionale Speciale) cu probleme la învăţătură, elevi din plasament, cu IQ sub medie. Ne interesează în mod special a evalua progresul acestor elevi la învăţătură şi achiziţia unor concepte şi deprinderi pe parcursul lor educaţional, în şcoala de masă.
Fiind diferiţi de ceilalţi este injust a-i evalua tot timpul raportându-ne la standardele clasei în care aceştia învaţă, astfel ei putând fi catalogaţi în general cu calificative inferioare, fără a ţine cont de progresele esenţiale pe care le fac, prin raportare la achiziţiile anterioare. Este mult mai eficace o evaluare şi o intervenţie care să le monitorizeze progresele individuale, aceasta nu numai în scopul de a motiva/ încuraja micile sau marile achiziţii ale elevilor cu CES, dar şi a urmări în timp prin măsurători statistice şi redări grafice, evoluţia individuală a acestor elevi. Acest demers implică un plus de standardizare, prin metodele şi mijloacele folosite.
Paşi concreţi, exemple şi reguli pentru aplicarea CBA la limba şi literatura română - citirea unui text şi matematică - înmulţiri:
Limba şi literatura română - citirea unui text
(1) Pregătim elevului un fragment de text.
(2) Instrucţiuni: “Când îţi spun să începi, vreau să începi să citeşti de la început la sfârşit acest text. Încearcă să citeşti fiecare cuvânt. Dacă apare un cuvânt pe care nu-l ştii citi, o să-l citesc eu în locul tău. Ai grijă să citeşti cât mai bine. Ai întrebări? ..... (pauză). Atenţie, începem (Start).” Examinatorul porneşte cronometrul când este citit primul cuvânt. Dacă elevul face o eroare chiar la primul cuvânt sau nu-l citeşte deloc în primele 3 secunde de la “start”, examinatorul citeşte cuvântul şi porneşte cronometrul. În timp ce elevul citeşte textul, examinatorul înregistrează fiecare eroare trasând o linie peste fiecare cuvânt citit greşit. Apoi, examinatorul citeşte corect cuvântul. Dacă elevul ezită a citi corect mai mult de 3 secunde/ 1 cuvânt sau omite a-l citi (sare peste cuvinte), examinatorul citeşte acel cuvânt şi îl marchează ca o eroare. Dacă elevul citeşte foarte repede şi este dificil să-i citim corect fiecare cuvânt greşit al lui, se acceptă să nu fie întrerupt elevul pentru a fi corectat. Observaţie: nu se vor face comparaţii interindividuale dacă există copii care au citit repede fără a fi corectaţi şi copii care au citit fiind corectaţi de examinator, deoarece datele nu sunt relevante.
(3) După 60 de secunde examinatorul spune “Stop” şi marchează o liniuţă după ultimul cuvânt citit de către elev. Putem oferi mai multe probe de text pe zi, pentru a atenua efectele dispoziţiei de moment a subiectului. Ex. se poate simţi rău şi să nu dea randamentul maxim la o probă. Atunci administrăm 3 probe/zi. După o perioadă de timp (ex. 1 lună) readministrăm testarea cu texte noi de acelaşi nivel.
(4) Prelucrarea datelor.
Notăm: TCC – total cuvinte citite; E – Erori; CCC – cuvinte citite corect (TCC = CCC+E)
Raportăm nr de cuvinte citite corect (CCC) la totalul cuvintelor citite (TCC) pentru a obţine procentul de cuvinte citite corect (CCC / TCC %)
Nume elev: X____________
Data: 1.11.2010
Manualul (nivelul): clasa a IV- a
Citire text 1: TCC 60 E 30 CCC 30
Citire text 2: TCC 70 E 30 CCC 40
Citire text 3: TCC 80 E 35 CCC 45
____ _____ _____
210 95 115
Procent CCC / TCC = 115: 210 = 0,55 (55 % a citit corect)
Aplicăm o intervenţie de activitate individuală suplimentară cu elevul, respectiv alocarea a 10 minute/de 2 ori pe săptămână pentru activitatea de citire, precum şi instruirea părinţilor pentru a exersa şi acasă citirea cu elevul. Apoi, aplicând retestarea vom obţine date diferite.
Nume elev: X ____________
Data: 15.12.2010
Manualul (nivelul): clasa a IV- a
Citire text 1: TCC 65 E 20 CCC 45
Citire text 2: TCC 80 E 30 CCC 50
Citire text 3: TCC 60 E 22 CCC 38
____ _____ _____
205 72 133
Procent CCC / TCC = 133: 205 = 0,65 (65 % a citit corect)
Observăm că după o lună s-au îmbunătăţit deprinderile de citire cu 10 % . Putem reprezenta grafic datele într-un sistem de axe în care pe abscisă consemnăm perioada de timp (datele examinărilor) şi pe ordonată procentul cuvintelor citite corect (CCC %) pentru a urmări direcţia dreptei (progres sau regres).
Putem aplica acelaşi algoritm dând elevului cu probleme de citire, în exemplul nostru din clasa a IV- a, diferite texte ca grad de dificultate şi nivel. La final vom urmări procentele de cuvinte citite corect pe niveluri de dificultate. În exemplul de mai jos observăm că pe măsură ce creşte nivelul de dificultate, elevul înregistrează un procent mai mic de cuvinte citite corect, deci citeşte cu mai multe erori pe măsură ce textul atinge un grad mai ridicat de dificultate. În conformitate cu cerinţele curriculare ne putem fixa o serie de obiective în îmbunătăţirea performanţelor elevilor şi putem verifica/ proba foarte simplu dacă le-am îndeplinit sau nu, şi în ce măsură.
Exemplu:
Nume elev: X ____________
Clasa: a IV- a
Data: 1.10.2010
Manualul clasa I : TCC 70 E 10 CCC 60 86% CCC
Manualul clasa a II- a: TCC 60 E 20 CCC 40 76% CCC
Manualul clasa a III- a: TCC 50 E 22 CCC 28 56% CCC
Manualul clasa a IV- a TCC 40 E 20 CCC 20 50% CCC
MATEMATICĂ - operaţia de înmulţire
- Pregătim un test de exerciţii de înmulţire şi-l distribuim elevilor. (Observaţie: aici se poate lucra cu mai mulţi elevi concomitent, spre deosebire de testul la limba şi literatura română.)
- “Când voi spune Start , voi veţi începe să rezolvaţi exerciţiile de înmulţire de pe foaia de test. Începeţi cu primul exerciţiu şi continuaţi în ordine, pe coloane. Dacă nu ştiţi rezultatul la un exerciţiu, marcaţi-l cu “X” şi mergeţi mai departe. Aveţi întrebări?”
- Spunem “start”, dând drumul la cronometru.
- În timpul rezolvării exerciţiilor ne asigurăm că elevii lucrează toţi pe foile de test şi nu sar peste unele exerciţii, nici nu stau prea mult să se gândească astfel încât să piardă timpul.
- După 3 minute spunem “Stop, puneţi creioanele jos” şi adunăm testele, asigurându-ne că fiecare elev şi-a scris numele.
- Raportăm pentru fiecare elev numărul de răspunsuri corecte la numărul total de exerciţii din test (ex. elevul X - 5/20 sau 25%, elevul y – 15/20 sau 75 %, elevul z 20/20 sau 100% etc).
- Reprezentăm tabelar şi grafic rezultatele cu ajutorul programului Excel, având grijă să urmărim în mod special evoluţia raportului (procentului de răspunsuri corecte din total variante) pentru fiecare elev în diferite perioade de investigare. Vom nota/evidenţia progresele remarcabile. Redarea statistică a datelor ne permite o serie de calcule (ex. media, mediana, modul, abaterea standard etc) focalizate atât pe datele obţinute de la un singur elev într-o perioadă de timp, cât şi prelucrarea datelor culese de la întreaga clasă de elevi la un moment dat (evaluări longitudinale şi transversale).
Am văzut aşadar cum CBA răspunde necesităţii de a face legătura între nevoile de instruire ale elevilor şi cerinţele curriculare, oferind cadrului didactic posibilitatea să intervină în dublu sens:
(1) evaluarea gradului în care elevii şi-au însuşit un anumit nivel al curriculumului, acesta fiind în măsură a şti la ce nivel se află elevii şi
(2) a interveni asupra cerinţelor curriculare. În acest fel putem să planificăm şi să evaluăm activităţile de învăţare care reflectă nevoile reale elevilor.
Modelul CBA (Curriculum Based Assessment), elaborat de Shapiro & Lentz (1985), este unul dintre cele mai cunoscute şi agreate modele de evaluare intracurriculară. CBA şi-a dovedit eficacitatea prin utilizarea în discipline ca: matematică, lectură, scriere, citit etc.
Bibliografie:
- Shinn, M. R. & Bamonto, S. (1998). Advanced applications of curriculum-based measurement: "Big ideas" and avoiding confusion, New York, The Guilford Press
- Shinn, M.R. (1989). Curriculum Based Measurement: Assessing Special Children. New York, Guilford Press
- Wright, J. (2001). Curriculum-Based Measurement - Directions and Materials, www.programevaluation.org/docs/cbamanall.pdf
- www.cast.org
- www.johnvenn.com
Autor: înv. Smaranda LUP, Şcoala Generală Podul Rebrii, com. Rebrişoara, Bistriţa-Năsăud
