Neconvenţionalul în orele de limba română, Înv. Cristina Maria Morar Şc. Gen. Lunca Câlnicului, Lunca Câlnicului, jud. Braşov
Multă vreme creativitatea a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorităţi restrânse, ceea ce este adevărat dacă ne gândim la nivelul creativităţii inovatoare şi la cel al creativităţii emergente. Orice om normal poate realiza o îmbunătăţire în munca sa, o mică „inovaţie sau invenţie”. În multe ţări numărul inventatorilor cu brevet este de ordinul „zecilor şi chiar al sutelor de mii” (Cosmovici A., Iacob L., 1999, p. 154). Pentru a se ajunge la o astfel de performanţă e nevoie de o preocupare specială, de condiţii favorabile dezvoltării creativităţii. Aspiraţia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care, pe de o parte, să combată blocajele, iar pe de altă parte, să favorizeze asociaţia cât mai liberă a ideilor. În acest scop, unele metode se bazează pe o stare de relaxare, pe îndepărtarea criteriilor raţionale şi a spiritului critic.
Metode şi tehnici neconvenţionale (creative)
1. Look (Priveşte)
Timp: 4 sau 5 minute:
Materiale: hârtie de desenat, creioane colorate
Desfăşurarea activităţii: Cadrul didactic le va solicita elevilor să scrie pe foaie cu litere mari de tipar cuvântul LOOK. În interiorul fiecărei litere ,, O”aceştia vor avea ca sarcină de lucru să deseneze chipul a două personaje importante din lecţie. Imaginile vor fi colorate. Dacă doresc, copiii vor putea să motiveze atât alegerile făcute cât şi modul în care acestea au fost realizate.
2. Linia buclucaşă
Timp: 3 sau 4 minute
Materiale: hârtie albă, creioane grafice sau colorate
Desfăşurarea activităţii: Cadrul didactic solicită elevilor să traseze pe foaie o linie curbă (cu tot felul de bucle). Acordă 15 secunde pentru trasarea liniei. Cere apoi copiilor să transforme linia continuă într-un desen ilustrând lecţia sau mesajul lecţiei. Au voie să adauge orice la desenul lor dar nu au voie să şteargă nimic din linia trasată iniţial.
3. Albumul de impresii
Timp: 2 săptămâni
Materiale: cărţi, dosare, coli A4, lipici, creioane colorate, reviste
Desfăşurarea activităţii: Clasa se împarte pe grupe. Fiecare grupă trebuie să realizeze câte un album, care să reflecte impresiile lor despre cartea citită. Acest album poate cuprinde colaje de imagini, desene, texte redactate de elevi, citate preferate, informaţii despre autor, despre alte cărţi scrise de acesta, despre personaje, acţiune, costume etc. De asemenea elevii trebuie să realizeze copertele albumului, precum şi cuprinsul său. Activitatea se încheie cu prezentarea albumelor realizate de fiecare grup în parte.
4.Copiii premiază
Timp: 2 săptămâni / 5 minute pentru un personaj- prezentarea
Materiale: carton A4, instrumente de scris,
Desfăşurarea activităţii: Fiecare elev îşi alege un personaj preferat dintr-o carte (cunoscută de toţi elevii) sau text literar din manualul de limba română, urmând să-l prezinte în faţa clasei. Pentru acestă prezentare, fiecare elev işi pregăteşte personajul cât mai creativ posibil, având voie să-şi aleagă modalitatea de prezentare (dans, poezie, cântec, mimă, costumaţie potrivită, teatru de păpuşi, etc). Ceilalţi elevi urmează să ghicească personajul, precum şi titlul şi autorul cărţii. Când personajul este identificat, cadrul didactic indică un alt elev care să îşi prezinte personajul. Toate personajele vor primi câte o diplomă concepută tot de elevii clasei, deci implicit toţi elevii din clasă vor fi. premiaţi. Această activitate se poate desfăşura şi în cadrul unor serbări avându-i pe părinţi ca şi spectatori şi de ce nu ca şi actori.
5. Povestea evantaiului
Timp: 10 minute
Materiale: hârtie, instrumente de scris
Desfăşurarea activităţii: Clasa se împarte pe grupe. Elevii se eşeză în cerc în jurul unei mese. Apoi fiecare elev primeşte o jumătate de coală A4 tăiată pe lungime şi este solicitat să efectueze următoarea sarcină de lucru:
a) fiecare grup îşi alege o lecţie, o carte din cele studiate
b) plecând de la cartea sau lecţia aleasă, fiecare elev scrie pe foaia primită un enunţ referitor la o întâmplare, la un personaj, o învăţătură etc., ce poate fi apoi completat mai departe, continuat, dezvoltat. Elevii dau colegului din stânga foaia cu enunţul scris.
c) după citirea enunţului, elevii îl continuă la liberă alegere dar permanent în legătură cu povestea aleasă. Fiecare elev pliază textul vecinului din dreapta şi înmânează hârtia colegului din stânga, astfel încât textul scris de ultimul elev să fie vizibil.
d) rotirea colilor se face de un număr de ori cel puţin egal cu al elevilor ce formează grupul
La sfârşitul activităţii se citesc toate evantaiele obţinute, urmărindu-se coerenţa textului final şi gradul de îndepărtare de firul cunoscut al cărţii.
6. Cele 4 borcane
Timp: pe parcursul unei unităţi de învăţare
Materiale: 2 panouri sau planşe de carton, 4 creioane sau carioci de culori diferite
Desfăşurarea activităţii: la începutul unei unităţi de învăţare, cadrul didactic instalează în clasă un panou pe care sunt desenate 4 borcane de culori diferite. Fiecare borcan reprezintă o anumită categorie de cuvinte:
a) eroi de poveste întălniţi de elevi în lecţiile studiate
b) locurile prin care sau preumblat eroii de poveste
c) obiecte semnificative întâlnite în textele luate în discuţie
d) acţiuni întreprinse de eroii din lecţiile studiate
Pe parcursul unei unităţi de învăţare, elevii scriu în borcanele expuse cuvinte întâlnite în textele studiate, care să respecte cerinţa activităţii. Elevii completează borcanele fără să aibe nevoie de intermedierea cadrului didactic. La finalul unităţii de învăţare, cadrul didactic va extrage din primul borcan un erou, iar elevii vor creea cu ajutorul cuvintelor din celelalte borcane câte o frază. Coordonatorul jocului va încuraja participanţii să formuleze enunţuri creative, care vor fi scrise pe un alt panou. În acest fel se vor alcătui alte mini-poveşti sau texte folosindu-se acelaşi erou, dar acţiuni, locuri şi obiecte împrumutate din alte poveşti sau texte pe care elevii le-au studiat deja.
Optimizarea demersului pedagogic de stimulare a creativitǎţii elevilor presupune utilizarea eficientă atât a metodelor propuse mai sus cât şi altora cunoscute. Ele devin instrumente care ne permit să conturăm bazele teoretice şi operaţionale ale creativităţii literar-artistice a elevilor.
Trăim într-o lume ce se schimbă mereu. Ea cere insistenţă de idei şi fapte noi. În avangarda transformărilor este şcoala, profesorul, elevul, iar prin ei – întreaga societate.
Într-un proverb românesc se spune: „Învăţătura e o comoară, iar munca cheia ei. Păzeşte bine cheia, să nu pierzi comoara.”
Bibliografie:
- Cosmivici A., Iacob L.- Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1998, p. 154
- Chereja F.- Dezvoltarea gândirii critice în învăţământul primar, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2004, p. 28, 31, 42, 53;
- Ionescu Miron – Demersuri creative în predare şi învăţare, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, p. 25- 36;
- Moraru Ion – Strategii creative transdisciplinare, Editura Academiei, Bucureşti, 1992, p. 13- 22;
Învăţător, Cristina Maria Morar
Şcoala Generală Lunca Câlnicului, loc. Lunca Câlnicului jud. Braşov
