Biblioteca clasei - modalitate de stimulare a interesului elevilor pentru lectură, Prof. Briciu Andreia-Elena, Şc. nr.6 „V.I.Popa” Bârlad, jud. Vaslui

Biblioteca este un centru unde se realizează educaţia permanentă a membrilor unei comunităţi. Creşterea cantităţii de informaţii, în decursul timpului, a dus la inventarea bibliotecii, o invenţie culturală ca şi scrierea, poezia sau muzica. Studiul în bibliotecă duce nu numai la receptarea unor informaţii, ci şi la descoperirea spiritului de ordine şi disciplină în muncă, în creaţie. O inscripţie aflată la sediul UNESCO de la Paris spune cam aşa: Dacă omenirea şi-ar distruge toate fabricile acestea s-ar putea reface în 200-300 de ani. Dacă omenirea  şi-ar distruge cărţile, ar fi aruncată în epoca de piatră.

Biblioteca şcolară constituie un bun câştigat, de multe decenii, în viaţa şcolii româneşti, încât nimeni nu mai concepe absenţa ei dintr-o instituţie de învăţământ. Biblioteca şcolară are o sarcină educativă de mare răspundere. Pe lângă rolul de sprijinire a elevului, în scopul adâncirii activităţii la învăţătură, biblioteca şcolară îi formează elevului deprinderi temeinice de lectură, îl învaţă cum să folosească informaţiile primite, îl deprinde cu tehnica muncii intelectuale. De exemplu, tehnica extragerii datelor din lucrările citite reprezintă o componentă a muncii cu cartea.

În multe şcoli, fondurile bibliotecii şcolare sunt organizate pe clase, în aşa fel încât întâlnim chiar şi denumirea de biblioteca clasei. O astfel de bibliotecă poate lua fiinţă din iniţiativa învăţătorilor şi prin contribuţia materială a familiilor. Se impune ca fondul unei astfel de „minibiblioteci” să fie permanent împrospătat pentru a veni cu adevărat în sprijinul celor care le folosesc. Înfiinţarea bibliotecii clasei, care se îmbogăţeşte prin cărţile aduse de elevi, are un rol deosebit în stimularea curiozităţii şi interesului pentru lectură a şcolarilor. Adunarea cărţilor în bibliotecă se poate face începând din clasa I, cu cărţile specifice vârstei. Rolul de bibliotecar poate fi îndeplinit, pe rând, de elevii care au obţinut rezultate foarte bune la învăţătură. Existenţa unei biblioteci în clasă îl face conştient pe elev de valoarea cărţilor şi poate să-l determine să citească, să caute, să descopere valori, astfel încât cititul unei cărţi să devină o necesitate pentru a-şi satisface curiozitatea şi a-şi lărgi orizontul cunoaşterii. Chiar dacă nu-i place să citească, prezenţa bibliotecii din clasă o să-l facă curios la început să vadă ce cărţi sunt, ce scrie despre imaginea pe care i-o oferă cartea, sau ce carte are colegul lui în mână, ce citeşte. Cărţile care conţin ilustraţii, oferă posibilitatea învăţătorului sau bibliotecarului să atragă interesul şi curiozitatea elevilor.

Şcolarul trebuie ajutat să descopere valoarea gestului de a se împrieteni cu o poveste. Interesul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă a factorilor educaţionali (familia şi şcoala), o muncă ce presupune răbdare, perseverenţă, voinţă.

Stimularea elevului pentru lectura suplimentară nu este numai datoria profesorului, ea este şi o misiune a părinţilor. Lectura independentă a elevilor se efectuează în majoritatea cazurilor acasă. Din această cauză părinţii au cea mai mare posibilitate să supravegheze lectura elevilor, s-o îndrume şi s-o controleze. În limba latină legere înseamnă a citi, dar înseamnă şi a culege. Iată de ce este foarte important ca din noianul de cărţi care apar, să le alegem copiilor pe cele  potrivite. Preocupările pentru stimularea elevilor pentru lectură, pentru controlul şi aprecierea lecturii trebuie să constituie un obiectiv permanent în activitatea fiecărui cadru didactic. Elevii solicită cărţi legate de anumite subiecte, literatură ştiinţifico-fantastică, cărţi de aventuri, legende, biografii ale unor oameni iluştri. În astfel de situaţii, profesorul trebuie să aibă mult tact în recomandarea lucrărilor pentru a ajunge la scopul pe care şi-l propune şi anume trezirea interesului şi dezvoltarea gustului pentru o lectură „bună”. Lectura sistematică şi bine îndrumată ajută elevul să-şi lărgească orizontul cunoştinţelor, contribuie la dezvoltarea gândirii şi a limbajului.

Profesorului de limba română îi revine sarcina de a trezi în sufletele dornice de cunoaştere ale elevilor interesul pentru lumea fascinantă a cărţii prin intermediul bibliotecii. El poate folosi diverse procedee: de exemplu, alege un pasaj interesant legat de povestirea unei întâmplări şi i-l citeşte elevului, sau poate povesti sumar conţinutul unor capitole. Acest mod de orientare a elevului către o anumită carte, dacă este folosit cu tact, poate fi decisiv în trezirea interesului elevului pentru o lectură sistematică. Schimburile de experienţă între cititorii de aceeaşi vârstă, schimburile de opinii asupra unor cărţi, asupra unor autori sau a unor tematici sunt în măsură să îmbogăţească experienţa fiecărui cititor.

Cartea este  învăţătorul care te conduce la bine, te face să te bucuri, să râzi şi să plângi. Cartea este atât de înţelegătoare, încât atunci când n-ai înţeles-o nu se supără, nu jigneşte, te aşteaptă să revii. Acest prieten tăcut îţi oferă ori de câte ori ai nevoie acelaşi răspuns fidel la fiecare întrebare şi-l repetă cu nesfârşită răbdare până ce l-ai înţeles.

Apariţia bibliotecii digitale s-a dovedit a fi una din căile de transmitere la distanţă a informaţiilor. Prin metode oferite de tehnica ultimilor ani, rafturi întregi cu cărţi îşi găsesc locul în doar câteva CD-uri ce pot fi accesate şi la distanţă. Digitalizarea, modalitate de modernizare a bibliotecilor, nu trebuie să înlocuiască definitiv biblioteca tradiţională, să o distrugă. Biblioteca virtuală are nevoie de câştigurile tradiţionale ale lecturii publice.

Televizorul, jocurile video şi calculatorul sunt cele care au „furat” interesul copiilor şi chiar al adulţilor pentru a citi o carte. Concurenţa făcută cărţii de către acestea este una de suprafaţă. În ciuda progresului rapid al ştiinţei, cartea rămâne nemuritoare în educarea şi formarea personalităţii fiecărui om.

Profesoară, BRICIU ANDREIA – ELENA
Şcoala nr.6 „V.I.Popa” Bârlad, jud. Vaslui