Liceul de Știinte ale naturii - Brasov - 1993
Liceul de Stiinte ale Naturii - Brasov - 1989
Colegiul de Stiinte ale Naturii "Emil Racovita" Brasov - Brasov - 1990
Primul om care mi-a spus verde in fata ca meseria de medic la care visam cu ochii deschisi nu mi se potriveste. Mi-a menit o meserie de dascal si asta am devenit! Multumesc, domnule profesor, pentru orele extraordinare de limba română, in care am invatat o limba curată, am trait alaturi de marii nostri clasici si v-am admirat pentru frumusetea dumneavoastra sufleteasca, pentru distinctie si eleganta !
Învăţământ liceal / Limba şi literatura română - Liceul de Știinte ale naturii - Brasov - 1993
Primul om care mi-a spus verde in fata ca meseria de medic la care visam cu ochii deschisi nu mi se potriveste. Mi-a menit o meserie de dascal si asta am devenit! Multumesc , domnule profesor, pentru orele extraordinare de limba română, in care am invatat o limba curată, am trait alaturi de marii nostri clasici si v-am admirat pentru frumusetea dumneavoastra sufleteasca, pentru distinctie si eleganta ! Mi-as dori sa mai fiti in viata si sa am ocazia sa va intalnesc! Ati fi fericit sa stiti ca intuitia nu v-a inselat si ca v-am calcat timid dar sigur pe urme!
7 ianuarie 2013Învăţământ liceal / Limba şi literatura română - Liceul de Stiinte ale Naturii - Brasov - 1989
Un om deosebit, un dascal plin de har si intelepciune. Ne-a dezvaluit tainele literaturii de calitate intr-o perioada in care nu era usor sa eviti programa scolara si scriitorii epocii comuniste.
Multumesc pentru orele de calitate, pentru dezbaterile stimulante dar si pentru exemplul personal de principialitate, cinste, corectitudine si eleganta pe care ni l-a oferit.
Învăţământ liceal / Limba şi literatura română - Colegiul de Stiinte ale Naturii "Emil Racovita" Brasov - Brasov - 1990
Dragă Gabriela Munteanu, chiar dacă după 11 ani, vreau să te informez că mai trăiește, tot acolo unde o făcea și “pe vremuri”, pe Str. Mircea cel Bătrân, în apropierea liceului. Mie mi-a fost profesor până în 1989, când am plecat în Germania, dar ținem și acum legătura prin e-mail, cel puțin anual, când îl felicit de ziua de naștere. Nu merg des în România, deoarece nu mai avem rude “de sânge”, dar de câte ori am fost la Brașov l-am vizitat de fiecare dată. Sunt și acum foarte mândră că i-am fost elevă și îi doresc în continuare o viață lungă!
26 octombrie 2024
Comentarii (0)
Nu există niciun comentariu
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.