Patrimoniul imaterial

1. Purtaţi de căluşari la picior, la brâu sau la gât, despre ei spunându-se că zgomotul pe care-l fac alungă spiritele rele

2. Conducătorul al cetei de căluşari: este respectat şi temut de căluşari şi se deosebeşte de ei prin detalii ale costumaţiei: are fes roşu şi beţe mai late.

3. Motive specifice ceramicii Horezu care simbolizează nemurirea.

4. Categorie de referinţă a creaţiei populare româneşti se integrează în marea familie a ţesăturilor din lână, utilitar-decorative, destinate protejării şi înnobilării spaţiului de locuit.

5. Motive specifice ceramicii Horezu care simbolizează norocul.

6. Șnur împletit din două fire de lână, bumbac sau mătase, unul alb şi unul roşu, caracteristic practicilor culturale asociate zilei de 1 martie.

7. Figură emblematică a centrului ceramic Horezu ce are semnificaţii ritualice vechi, îndeplinind o funcţie de avertisment: proteja de necunoscut, asigura biruinţa luminii asupra întunericului.

8. Cea mai veche descriere autentică a căluşului şi căluşarilor apare în ”Descrierea Moldovei”, apărută în anul 1716, aparținându-i lui Dimitrie

9. Creație lirică în versuri care cuprinde motive literare folclorice, precum comuniunea om-natură; motivul codrului; motivul haiducului, al dorului.

10. Dans popular românesc care ar fi avut ca sursă de inspiraţie burniţa - ploaia măruntă pe care o invocă dansatorii.