Opţionalul îşi propune să dezvolte competenţe de comunicare naturale, oferind elevilor contexte ludice, transformând astfel învăţarea într-o activitate amuzantă, plăcută, adecvată vârstei şi aptitudinilor copiilor.
Materialul prezentat este un izvor de inspirație pentru cadrele didactice care își propun să sensibilizeze copiii faţă de artă, fiind un mijloc puternic de descoperire a aptitudinilor actoriceşti.Mi a plăcut abordarea inedită și multitudinea de activități de învățare propuse de cadrul didactic.
În plus, activiăţtile desfăşurate în cadrul acestui opţional contribuie la dezvoltarea gândirii creative, a imaginaţiei, inventivităţii şi spontaneităţii. Prin aceste activităţi se creează un cadru favorabil exprimării personalităţii fiecărui elev şi stimulării spiritului de echipă.
Cred că elevii au participat cu interes și entuziasm la activități.Am sa l pun in practică, multumesc dnei Mirela Barcan!

Opţionalul îşi propune să dezvolte competenţe de comunicare naturale, oferind elevilor contexte ludice, transformând astfel învăţarea într-o activitate amuzantă, plăcută, adecvată vârstei şi aptitudinilor copiilor.
Materialul prezentat este un izvor de inspirație pentru cadrele didactice care își propun să sensibilizeze copiii faţă de artă, fiind un mijloc puternic de descoperire a aptitudinilor actoriceşti.Mi a plăcut abordarea inedită și multitudinea de activități de învățare propuse de cadrul didactic.
În plus, activiăţtile desfăşurate în cadrul acestui opţional contribuie la dezvoltarea gândirii creative, a imaginaţiei, inventivităţii şi spontaneităţii. Prin aceste activităţi se creează un cadru favorabil exprimării personalităţii fiecărui elev şi stimulării spiritului de echipă.
Cred că elevii au participat cu interes și entuziasm la activități.Am sa l pun in practică, multumesc!

Opţionalul îşi propune să dezvolte competenţe de comunicare naturale, oferind elevilor contexte ludice, transformând astfel învăţarea într-o activitate amuzantă, plăcută, adecvată vârstei şi aptitudinilor copiilor.
Materialul prezentat este un izvor de inspirație pentru cadrele didactice care își propun să sensibilizeze copiii faţă de artă, fiind un mijloc puternic de descoperire a aptitudinilor actoriceşti.Mi a plăcut abordarea inedită și multitudinea de activități de învățare propuse de cadrul didactic.
În plus, activiăţtile desfăşurate în cadrul acestui opţional contribuie la dezvoltarea gândirii creative, a imaginaţiei, inventivităţii şi spontaneităţii. Prin aceste activităţi se creează un cadru favorabil exprimării personalităţii fiecărui elev şi stimulării spiritului de echipă.
Cred că elevii au participat cu interes și entuziasm la activități.Am sa l pun in practică, multumesc!

Opţionalul îşi propune să dezvolte competenţe de comunicare naturale, oferind elevilor contexte ludice, transformând astfel învăţarea într-o activitate amuzantă, plăcută, adecvată vârstei şi aptitudinilor copiilor.
Materialul prezentat este un izvor de inspirație pentru cadrele didactice care își propun să sensibilizeze copiii faţă de artă, fiind un mijloc puternic de descoperire a aptitudinilor actoriceşti.Mi a plăcut abordarea inedită și multitudinea de activități de învățare propuse de cadrul didactic.
În plus, activiăţtile desfăşurate în cadrul acestui opţional contribuie la dezvoltarea gândirii creative, a imaginaţiei, inventivităţii şi spontaneităţii. Prin aceste activităţi se creează un cadru favorabil exprimării personalităţii fiecărui elev şi stimulării spiritului de echipă.
Cred că elevii au participat cu interes și entuziasm la activități.Am sa l pun in practică, multumesc!

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale. A fost un război global declanșat în Europa, care a durat de la 28 iulie 1914 până pe 11 noiembrie 1918, la care au participat peste 70 de milioane de militari, inclusiv 60 de milioane de europeni, mobilizați într-unul dintre cele mai mari războaie din istorie. Peste nouă milioane de combatanți și șapte milioane de civili au murit ca urmare a războiului, o rată a accidentelor exacerbată de progresul tehnologic și industrial al beligeranților și impasul tactic cauzat de războiul de tranșee. A fost unul dintre cele mai mortale conflicte din istorie și a provocat schimbări majore politice, inclusiv revoluțiile din 1917-1923 la multe dintre națiunile implicate.
Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.
Campania din vara anului 1917 a fost una de succes, reușindu-se, în faza inițială, înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile de la Mărăști, Oituz și Mărășești. Planificatorii militari români intenționau ca în continuare să dezvolte această ofensivă pentru a începe eliberarea teritoriului ocupat, dar izbucnirea revoluției în Imperiul Rus a dus la abandonarea acestor planuri și trecerea din nou la defensiva strategică.
Situația pe frontul de est a evoluat într-un mod negativ, astfel încât după ce Rusia a încheiat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale, România a fost nevoită să ceară armistițiul și apoi să fie nevoită să iasă din război și să semneze o pace separată în condiții umilitoare, în primăvara lui 1918. Refuzul regelui Ferdinand, care a amânat la nesfârșit gestul formal de a semna acest tratat, a făcut posibilă reînceperea ostilităților în ultimele două zile ale războiului, prezervând în acest mod statutul României de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris.
La sfârșitul Primului Război Mondial, Imperiul Austro-Ungar a fost desființat; astfel a fost posibilă formarea României Mari prin Unirea Banatului, Bucovinei și Transilvaniei cu România.

Performanţele şcolare scăzute ale elevilor sunt o provocare permanentă a profesorilor pentru a găsi acele strategii adecvate dezvoltării individuale.a determinării elevilor de a recupera cu plăcere termeni, concepte , raţionamente necesare dezvoltării lor cognitive. În mod greşit, şi de foarte multe ori, copiii cu performanţe scăzute la şcoală sunt etichetaţi de părinţi şi de educatori ca fiind leneşi, răsfăţaţi, neastâmpăraţi sau, pur şi simplu, mai puţin isteţi.
Experienţa dobândită la clasa mă îndreptăţeşte să aduc spre atenţia profesorilor câteva metode eficiente în dezvoltarea funcţiilor cognitive precum jocul didactic, metoda Feuerestein, metoda exerciţiului, învăţarea prin descoperire asupra dezvoltării intelectuale a elevilor de vârstă şcolară mică. Aşadar, folosirea strategiilor şi metodelor privind recuperarea şi dezvoltarea funcţiilor cognitive vor urmări dezvoltarea elevilor, pentru ca aceşti copii să îşi atingă potenţialul intelectual, dar şi dezvoltarea lor emoţională. Aceşti copii vor avea încredere forţele proprii, vor dezvolta încredere în potenţialul lor uman.
Aplicarea diferitelor metode poate fi răspunsul la problemele care decurg din schimbările inevitabile în conținutul și scopul educației, fiind necesară o transformare a sistemului educațional, a modului de gândire și de lucru al cadrelor didactice, dar și îmbunătățirea capacității de învățare a copiilor.
Materialul prezentat a constituit rampa de plecare în gasirea unor strategii şi metode privind recuperarea
şi dezvoltarea funcţiilor cognitive ale elevilor , educaţia incluzivă reprezentând un concept inovator în ştiinţele educaţiei, un concept privit cu mare optimism dar şi cu multă incertitudine de reprezentanţii grupurilor defavorizate.

Performanţele şcolare scăzute ale elevilor sunt o provocare permanentă a profesorilor pentru a găsi acele strategii adecvate dezvoltării individuale.a determinării elevilor de a recupera cu plăcere termeni, concepte , raţionamente necesare dezvoltării lor cognitive. În mod greşit, şi de foarte multe ori, copiii cu performanţe scăzute la şcoală sunt etichetaţi de părinţi şi de educatori ca fiind leneşi, răsfăţaţi, neastâmpăraţi sau, pur şi simplu, mai puţin isteţi.
Experienţa dobândită la clasa mă îndreptăţeşte să aduc spre atenţia profesorilor câteva metode eficiente în dezvoltarea funcţiilor cognitive precum jocul didactic, metoda Feuerestein, metoda exerciţiului, învăţarea prin descoperire asupra dezvoltării intelectuale a elevilor de vârstă şcolară mică. Aşadar, folosirea strategiilor şi metodelor privind recuperarea şi dezvoltarea funcţiilor cognitive vor urmări dezvoltarea elevilor, pentru ca aceşti copii să îşi atingă potenţialul intelectual, dar şi dezvoltarea lor emoţională. Aceşti copii vor avea încredere forţele proprii, vor dezvolta încredere în potenţialul lor uman.
Aplicarea diferitelor metode poate fi răspunsul la problemele care decurg din schimbările inevitabile în conținutul și scopul educației, fiind necesară o transformare a sistemului educațional, a modului de gândire și de lucru al cadrelor didactice, dar și îmbunătățirea capacității de învățare a copiilor.
Materialul prezentat a constituit rampa de plecare în gasirea unor strategii şi metode privind recuperarea
şi dezvoltarea funcţiilor cognitive ale elevilor , educaţia incluzivă reprezentând un concept inovator în ştiinţele educaţiei, un concept privit cu mare optimism dar şi cu multă incertitudine de reprezentanţii grupurilor defavorizate.