Cadrul ERR în realizarea lecțiilor

Cadrul ERR în realizarea lecțiilor
(Evocare-Realizarea sensului-Reflecția)

Organizarea şi desfăşurarea scenariului didactic în trei trepte a fost introdus de T. Estes, în anul 1986 şi promovat ulterior de alţi pedagogi.
Evocarea cuprinde mai multe momente : reactualizarea cunoştinţelor sau achiziţiilor anterioare, orientarea capacităţilor intelectuale către noile achiziţii. Etapa are rol diagnostic pentru profesor întrucât acum este identificat nivelul de pregătire al elevilor.
În etapa de evocare are loc exteriorizarea din partea elevilor a informaţiilor pe care le deţin în legătură cu tema. Sunt create de către profesor situaţii în care elevul gândeşte la noţiuni anterior dobândite şi începe conturarea unui nou subiect de care se apropie din ce în ce mai mult. Cu alte cuvinte, prin evocare, profesorul realizează conexiunea între vechi şi nou, între ceea ce s-a învăţat şi ceea ce urmează a fi învăţat.
Pentru ca această conexiune să faciliteze însuşirea cunoştinţelor noi trebuie să se realizeze prin implicarea activă a elevilor. Aceştia trebuie să participe comunicând, relaționând, acţionând.
Tot în etapa de evocare se creează motivaţia pentru perceperea noului conţinut. Cu cât este mai puternică motivaţia intrinsecă a elevului, cu atât el se va implica mai mult şi va fi mai eficient.
Activităţi specifice elevului: conştientizează nivelul cunoştinţelor (ceea ce ştie şi ceea ce nu ştie şi află de la alţi colegi), împărtăşeşte celorlalţi din propria experienţă.
Activităţi specifice profesorului: vine în contact cu potenţialul elevului, îşi reconturează, readaptează demersul următor prin acoperirea unor lacune ale elevilor, creează condiţii optime desfăşurării.
Realizarea sensului este etapa de predare şi învăţare propriu-zisă prin îndeplinirea anumitor sarcini, prin dirijarea minţilor elevilor spre descoperirea noilor cunoştinţe, spre analizarea, sintetizarea, compararea lor din mai multe unghiuri. Se explorează conţinutul sub diverse forme, se operează cu noi termeni, se integrează noile cunoştinţe în sistemul vechilor achiziţii. Pentru ca scopul să fie atins, este necesar ca profesorul să proiecteze şi să realizeze cu multă pricepere acest demers, maximizând rolul elevului. Utilizarea metodelor şi tehnicilor bazate pe eforturile de cunoaştere venite din partea elevilor, permit activizarea acestora, implicarea lor în cunoaştere.
Acţiuni specifice elevului: lecturează, ascultă, traduce, interpretează, reproduce, compară, sintetizează, analizează, procesează informaţia, o decodează şi o traduce într-un limbaj propriu.
Activităţi specifice profesorului: sprijină elevul, clarifică, asigură un climat propice studiului, moderează activitatea, intervine atunci când este necesar, menţine atenţia şi interesul elevilor.
Reflecţia este etapa de conexiune între vechi şi nou, de formare a competenţelor. Acum elevii îşi consolidează noul conţinut pentru a-l putea introduce și a-l stoca în sistemul lor cognitiv. Restructurarea sistemului de cunoştinţe prin adăugarea altora noi înseamnă, de fapt, un nou mod de a înţelege, de a gândi, de a acţiona. În această etapă, rolul profesorului este de a construi contextul în care elevii să aibă posibilitatea exersării noilor cunoştinţe într-o manieră personală, în limbaj propriu. Tot în această etapă se realizează şi extinderea, adică simularea unui context de operare cu noile cunoştinţe.
Activităţi specifice elevului: îşi redimensionează sistemul cognitiv, comportamental, îşi formează noi atitudini, abilităţi.
Activităţi specifice profesorului: intervine cu clarificări, modelează comportamente.
Realizarea transferului, extinderea înseamnă trecerea de la teorie la practică, de la ce ştie elevul la ceea ce ştie să facă folosind ceea ce ştie sau ceea ce a învățat. Prin aplicarea, exersarea noilor competenţe, elevul îşi construieşte adevărate modele de comportament, aplicabile în realitate.
Activităţi specifice elevului: acţionează, aplică în practică, exersează noile competenţe.
Activităţi specifice profesorului: simulează acţiuni reale, accentuează rolul noilor achiziţii în practica de zi cu zi.
Avantajele organizării lecţiei în cadrul ERR: elevul îşi formează propriul stil de învăţare, elevul învaţă făcând, rezultatul învăţării este axat pe competenţe, nu pe cunoştinţe.
Cadrul ERR de organizare a lecțiilor promovează o mai mare flexibilitate în organizarea lecției și, pe un fond destins, de cooperare, de activizare și interrelaționare, învățarea devine mult mai captivantă iar motivația pentru învățare crește.
Prof. Bondrescu Ștefania
Școala Gimnazială Leotești, loc. Leotești