Forme de realizare a activităților matematice în grădiniță

FORME DE REALIZARE A ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE
Autor: Profesor Drăgan Teodora
Grădinița cu P.P. Nr 22 Sibiu

1. Jocul didactic matematic
Jocurile logice fundamentează primele cunoştinţe matematice ale
copiilor şi elemente de logică matematică. Ele contribuie la
realizarea proceselor de abstractizare şi generalizare a
cunoştinţelor şi, pe această bază, la o mai reală apropiere a
copiilor de primele noţiuni matematice, menite să le faciliteze
înţelegerea noţiunii de număr şi a operaţiilor cu numere care
se vor studia în şcoală.
Jocul logic se fundamentează pe elemente din teoria mulţimilor
şi pe logică, elemente de bază În asimilarea ulterioară a
noţiunilor matematice, urmărind dezvoltarea capacităţii de a
gândi logic, de a opera cu structuri şi operaţii logice.
În jocul logic creşte numărul de condiţii şi cerinţe de care
copilul trebuie să ţină seama, respectarea şi cunoaşterea
acestora fiind esenţiale pentru realizarea jocului.
Scopul jocului logic este de a-i înzestra pe copii cu noţiuni
logice simple şi polivalente, ajutându-i să înţeleagă
problemele realităţii înconjurătoare, să exprime judecăţi şi
raţionamente într-un limbaj simplu, familiar. În desfăşurarea
jocurilor logice, se utilizează truse de piese ale căror
caracteristici sunt de formă, mărime, culoare, grosime şi se
disting cu uşurinţă.

Exemplu
Dirijarea învăţării:
Explicarea jocului. Grupa este împărţită în două echipe.
Câte un copil de la fiecare echipă va veni la tablă, îşi va
alege o planşă, va crea problema şi o va rezolva prin afişarea
cifrelor şi simbolurilor matematice corespunzătoare. Copilul ales
este ajutat de colegii din echipa lui. Dacă răspunsul este corect,
copilul este aplaudat iar echipa va primi o bulină roşie.
Desfăşurarea jocului de probă. Un copii va demonstra compunerea
unei probleme pe baza unei planşe şi rezolvarea ei. Exemplu:
Şapte ursuleţi sejoacă. Din tufiş mai vine un ursuleţ. Câţi
ursuleţi se joacă acum cu mingea? 7+1=8

Obtinerea performantei:
Desfăşurarea jocului. Vor fi compuse 2-3 probleme de către copiii
din fiecare echipă. Răspunsurile corecte vorfi recompensate cu
aplauze, iar cele incomplete sau incorecte vor fi completate sau
corectate de către colegi.

Asigurarea retenţiei şi a transferului:
Complicarea jocului -Varianta 1
Educatoarea va afişa pe tabla magnetică o operaţie de adunare sau
scădere iar copiii vor avea ca sarcină să aleagă siluete de
animale şi să creeze enunţul.
Exemplu: Dacă pe tablă apare enunţul: 8+1=9, copiii pot lua
siluete de răţuşte, iar problema poate avea următorul enunţ: Pe
lac sunt 5 răţuşte. Din tufiş mai apare una. Câte rățuște
sunt acum pe lac?
Complicarea jocului -Varianta 2.
Se realizează cu ajutorul problemelor matematice în versuri.
Copiii rezolvă problema la tăblițele magnetice individuale. Pt.
fiecare echipă, vor fi adresate 2 probleme în versuri:
a) „Nicuşor are opt peşti, Mihai încă doi. Socotiţi acuma voi
câţi au amândoi?" ... 10
b) "Nouă oameni de zăpadă erau la noi în ogradă soarele a
răsărit și pe unul l-a topit. Câţi au mai rămas?Doar" ... 8.

2. Jocul logico-matematic
Jocurile logice fundamentează primele cunoştinţe matematice ale
copiilor şi elemente de logică matematică. Ele contribuie la
realizarea proceselor de abstractizare şi generalizare a
cunoştinţelor şi, pe această bază, la o mai reală apropiere a
copiilor de primele noţiuni matematice, menite să le faciliteze
Înţelegerea noţiunii de număr şi a operaţiilor cu numere care
se vor studia în şcoală.
Jocul logic se fundamentează pe elemente din teoria mulţimilor
şi pe logică, elemente de bază În asimilarea ulterioară a
noţiunilor matematice, urmărind dezvoltarea capacităţii de a
gândi logic, de a opera cu structuri şi operaţii logice.
În jocul logic creşte numărul de condiţii şi cerinţe de care
copilul trebuie să ţină seama, respectarea şi cunoaşterea
acestora fiind esenţiale pentru realizarea jocului.
Scopul jocului logic este de a-i înzestra pe copii cu noţiuni
logice simple şi polivalente, ajutându-i să înţeleagă
problemele realităţii înconjurătoare, să exprime judecăţi şi
raţionamente într-un limbaj simplu, familiar. În desfăşurarea
jocurilor logice, se utilizează truse de piese ale căror
caracteristici sunt de formă, mărime, culoare, grosime şi se
disting cu uşurinţă.
Exemplu:
Dirijarea învățării:
Explicarea jocului Copilul spre care se îndreaptă mingea aruncată
de educatoare o ia, vine la masă, alege o piesă şi spune ce
Însuşiri are. De exemplu: „Acesta este un pătrat, mare,
albastru şi subţire''. Alt copil, ales de primul, va preciza ce
atribute nu are. De exemplu: „Nu este cerc, dreptunghi, triunghi,
nu este mic, nu este roşu sau galben, nu este gros„.
Desfăşurarea jocului de probă Doi copii vor demonstra descrierea
unei piese, prin precizarea atributelor şi cu ajutorul negaţiilor.

Obţinerea performanţei:
Desfăşurarea jocului Vor fi descrise mai multe piese.
Răspunsurile corecte vor fi recompensate cu aplauze, iar cele
incomplete sau incorecte vor fi completate sau corectate de către
colegi.
Complicarea jocului Copiii se aşază în perechi, faţă în
faţă, în două cercuri concentrice. Copiii din cercul din
interior primesc câte o piesă. Câte un copil din interior va
spune cum este această piesă. Perechea lui va preciza ce atribute
nu are această piesă. Perechile care răspund corect sunt
recompensate cu figuri geometrice.

Asigurarea retenţiei şi a transferului:
Complicarea jocului Copiii se aşază în perechi, faţă în
faţă, în două cercuri concentrice. Copiii din cercul din
interior primesc câte o piesă. Câte un copil din interior va
spune cum este această piesă. Perechea lui va preciza ce atribute
nu are această piesă. Perechile care răspund corect sunt
recompensate cu figuri geometrice. După ce toate perechile au
raspuns, copiii din cercul exterior se deplasează cu un scaun spre
stânga şi jocul continuă.

Bibliografie:
1.Heidi Gerard Kaduson , ,,101 Tehnici favorite ale terapiei prin
joc,, Editura Trei, 2020
2.Răduţ-Taciu, R., (coord.), Câmpean, A., Vancea, G., Iacob.,
D.V., Răduţ-Taciu, I., Pedagogia jocului de la teorie la
aplicaţii, col. “Ştiinţele Educaţiei”, nr. 7, Ed. Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004