Integrarea documentului autentic în orele de limba franceză

Integrarea documentului autentic în orele de limba franceză

Documentul autentic a apărut în didactica predării limbii franceze ca limbă străină pe la începutul anilor ʼ70, pedagogii epocii considerând învechite textele literare utilizate ca material suport și situate prea departe de realitate. Astfel, ei au căutat noi materiale care să pună elevul în contact direct cu limba vorbită, cu universul cotidian al francezilor. Din această necesitate a apărut documentul autentic.
Dar ce înseamnă un document autentic? Acest tip de material este un document brut, original și este prezentat elevilor așa cum există în realitate, fără nicio intervenție textuală din partea profesorului. Dacă se intervine asupra lui, își pierde autenticitatea. Din acest punct de vedere, Amour Séoud vorbește în cartea sa ,,Pour une didactique de la littérature” despre o autenticitate inautentică pentru a atrage atenția asupra problemelor pe care le presupune transferul documentului autentic în cadrul orelor de limba franceză.
În predarea limbii franceze, componenta culturală are un rol foarte important. A aborda noțiuni de civilizație în cadul orelor este un demers didactic foarte complex care necesită multă atenție și pregătire din partea profesorului. Integrând în lecție un document autentic, profesorul prezintă aspecte din viața reală, un limbaj vorbit, familiar, spontan, veritabil, într-un ritm propriu, nestandardizat care îndeplinește principala funcție a comunicării.
Studierea unui document autentic este cea mai accesibilă cale de cunoaștere, de descoperire a Franței, cea mai directă.
Dar ce materiale se pot numi documente autentice? Un articol de presă, un program al mijloacelor de transport, un bilet de tren sau de metrou, un orar, un program zilnic, un carnet de note, o rețetă culinară, un prospect, un anunț, o bandă desenată, o emisiune radio sau tv, un cec, un pașaport, o broșură, un interviu, un afiș, un cântec sunt numai câteva exemple de materiale autentice care vizează aspecte de civilizație.
Integrarea și abordarea unui document autentic în orele de limba franceză necesită folosirea noțiunilor anterior dobândite. Analiza unui document autentic este o sarcină complexă care presupune descoperirea, analiza și memorizarea lexicului (cu ajutorul profesorului), a expresiilor fixe, standard, a noțiunilor de gramatică, observarea tipului de discurs. Aceste obiective pot fi ajustate în funcție de nivelul elevilor.
Pentru elevii care se află în primii ani de studiu al limbii franceze, cântecelele par a fi cele mai simple documente cu ajutorul cărora ei vin în contact cu civilizația și cultura franceză. Dincolo de cuvinte și muzică, un cântecel înseamnă interpretare și informare asupra elementelor de cultură și civilizație.
Benzile desenate se apropie foarte mult de realitatea universului francez. Stilul conversațional este cel uzual și permite lucrul cu situații de comunicare variate. O bandă desenată conține cuvinte, uneori extrem de amuzante, o melodie care îi poate activiza pe micuți și, ceea ce este mai important, umorul, care alungă monotonia.
Cu elevii mai mari se pot analiza documente mai complexe care îi pot transpune în realitatea cetățeanului francez.
Integrând documentele autentice în orele de limba franceză putem oferi elevilor o varietate de subiecte, spre deosebire de ceea ce oferă manualele, în general. Prezentarea unui document autentic poate anima ora căci elevii pot iniția schimburi verbale folosind un limbaj autentic.
Cu ajutorul documentelor autentice, universul francez devine mai bogat, mai atrăgător, îl poate incita pe elev să caute mai multe informații.
Pentru ca un document autentic să fie eficient și să fie atinse obiectivele propuse prin folosirea lui, acesta trebuie să respecte câteva cerințe: să respecte nivelul elevilor (să fie puțin mai lung pentru elevii avansați, potrivit ca întindere pentru intermediari și scurt pentru debutanți), documentul trebuie să prezinte situații variate de comunicare, să fie de actualitate, să aibă legătură cu viața de zi cu zi a francezilor. Orice sursă din care este preluat un document trebuie să fie precizată pentru a-i conferi originalitate și pentru a-l plasa într-un anumit context. Documentele autentice trebuie alternate, prezentând diverse registre ale limbajului: susținut, curent, familiar.
Orice tip de document am alege pentru integrarea lui în lecție, acesta trebuie să dovedească abilitatea și originalitatea cadrului didactic.

Prof. Bondrescu Ștefania, Școala Gimnazială Leotești, jud. Olt

Bibliografie
Amor, Séoud- Pour une didactique de la littérature, Ed. Hatier- Didier, Paris, 1997
Barrière, I.- Exploitations pédagogiques des documents, Ed. Hachette, 2003
Condei, Cecilia- La Didactique du Français Langue Etrangère, Ed. Universitară, Craiova 2003
Duda, R., J. P. Laurence, S. Remy- Lʼexploitation didactique des documents authentiques, revue Mélanges pédagogiques, 1973
Holec, Henri- Des documents authentiques, pour quoi faire?, revue Mélanges pédagogiques, 1990
Robert, J.-P.- Dictionnaire pratique de didactique du FLE, Paris, 2002