Şcoala cu
bune practici

77 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

INTRODUCERE ÎN LITERATURA PENTRU COPII

Interes general | Toate disciplinele

Propus de: otesanu | 20.02.2019 17:11 | Revista cadrelor didactice nr. 54/2019 | 2672 vizualizări

Literatura pentru copii investighează universul propri de
cunoaştere al copilului,năzuinţele, aspiraţiile lui cele mai
înalte,relevă eroismul oamenilor dintotdeauna,printr-o ingenioasă
transfigurare artistic.

INTRODUCERE ÎN LITERATURA PENTRU COPII

PROF.ÎNV.PREŞC.OTEŞANU IOANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ
NR.13 /GRĂDINIŢA CU P.P.NR.14

Ca parte componentă a marii literaturi naționale și universale ,
literatura pentru copii nu este o altă literatură , ci este
constituită din lucrări care investighează un univers specific
vârstei mici,năzuințele ,aspirațiile și visele acestora(și
sunt)realizate cu măiestrie artistică ,accentul este pus pe
universul specific vârstei mici,într-un mod analog aceluia în
care G.Călinescu precizează că literatura pentru copii , fondul
etern ( uman) va fi înfățișat într-o viziune specifică , care
însă,interesează și pe omul matur,sau într-un mod analog
aceluia în care, căutând un specific al literaturii pentru copii
,optează mai mult spre o anumită viziune accesibila și adecvată
copiilor.Mai multe considerente , ne determină să refolmulăm
definiția dorită, astfel:Literarura pentru copii este,în cadrul
marii literaturi ,ansamblul creatiilor literare care ,prin
conținutul instructiv-educativ,gradul de accesibilitate și
calitatea realizării artistice,sunt receptate afectiv de către
publicul de copii când îi sunt adresate.
Prin literatura pentru copii înţelegem operelor accesibile
micilor cititori, indiferent dacă au fost scrise sau nu pentru ei.
Ea constituie un domeniu al creaţiei literare şi poate fi
apreciată în funcţie de criterile estetice ale acestuia. Ca sfera
de cuprindere a literaturii pentru copii putem să includem aici
basmele şi poveştile, legendele şi miturile popoarelor, poezia
şi chiar dramaturgia pentru copii. Literatura pentru copii
cunoaşte adevărata ei înflorire în secolul al XIX- lea şi
importante au fost în primul rând operele scriitorilor francezi.
(ex:Victor Hugo)
În literatura română, copilăria a apărut ca temă a operelor
scriitorilor de la 1848 (Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu
Russo şi Ion Ghica). Ea a continuat strălucit să apară în epoca
marilor clasici prin operele lui Mihai Eminescu, Ion Creangă sau
George Coşbuc.
Ea nu este o literatură inferioară marii literaturi,întrucât
majoritatea operelor literare care o compun,ne referim la cele
realizate artistic,nu la cele pur didactice,îndeplinesc condiția
funcțională a operei literare,accea de a exista ca un organism
autonom cu o finalitate proprie,numai astfel ajungând să
îndeplinească vreun rol sau să ocupe vreun loc în afară de
sine.În acest sens,și operele literare pentru copii reflectă
realitatea prin intermediul imaginilor concret –senzoriale,iar
calitatea autonomă și semnificativă a acestora se relevă în
sensibilitatea și în conștiință cu ajutorul forței expresive a
cuvintelor.
Implicată în procesul general de dezvoltare a
copilului,literarura pentru copii se integrează factorilor
sociali-culturali ce realizează învățarea sociala a
acestora;literatura pentru copii este,în felul ei propriu,cultură
indusă prin mijloacele adecvate în natura copilului și în acest
mod contribuie,cu urme proprii,durabile,la evoluția
psiho-intelectuală și afectivă a copiilor.
Literatura,ca toate artele, este chemată să exprime frumosul,spre
deosebire de ştiinţă,care se ocupă de adevăr. Cea dintâi şi
cea mai mare diferenţă dintre adevăr şi frumos este aceea că
adevărul cuprinde numai idei,în timp ce frumosul le cuprinde
manifestate în materie sensibilă.
Ca artă a cuvântului literatura reflectă
realitatea,prin intermediul imaginilor artistice,realizate cu
ajutorul ficțiunii și investite cu valoare estetică.Această
minimă definiție se potrivește necesarmente și literaturii
pentru copii,care este ,,o parte integrantă’’din marea
literatură națională și universală și are un specific mai bine
conturat,în practica lecturii de către cititori,mai puțin
lămurit de către critica literară,care,în genere,nu-i prea
acordă atenție.
Totuși,problema definirii specificului literaturii pentru copii
,rămâne o problemă labirintică ,pentru lămurirea căreia o
seamă de critici literari importanți au căutat să se pronunțe.

După G.Călinescu literatura pentru copii se adresează nu numai
copiilor ci şi oamenilor maturi şi instruiţi,deoarece copilul nu
dispare niciodată din noi,ea constitue izvorul permanent din care
decurg toate meandrelr virţii noastre .O literatură exclusiv
pentru adulţi e limitată,falsă şi specializată și tot așa
numai pentru copii.
Literatura pentru copii, ca disciplină universitară are ca obiect
de studiu totalitatea operelor epice, lirice sau dramatice transmise
ascultătorilor sau cititorilor de vârstă mică prin viu grai sau
în scris. Deoarece comunicarea celor mici cu lumea înconjurătoare
se face prin intermediul jocului, scriitorii ţin cont de
particularităţile cognitive şi afective ale vârstei mici: în
această etapă de dezvoltare copilul descoperă lumea fizică din
preajma lui, nevoile lui de adaptare şi de comunicare se rezumă la
prietenii apropiaţi (animale de casă ori jucării
neînsufleţite), la raporturile cu natura (calendarul
anotimpurilor, vieţuitoarele mici şi ciclul vegetal al plantelor),
cu obiectele familiare şi cu şcoala (dascăli, colegi de clasă,
discipline de învăţământ). Totodată mesajul textelor literare
pentru copii şi adolescenţi instruieşte, educă şi formează
comportamente. Expresia lor artistică este simplă şi sonor
onomatopeică, cuvintele aparţin fondului principal lexical şi
sunt aşezate în contexte expresive, originale.
La rândul, lui Nicolae Manolescu consideră că mai
bine ar fi,dacă obiectul ca atare de studiu ,,Literatura pentru
copii’’ar fi resorbit în studiul literaturii române și
străine,fiincă,și în cazul literaturii pentru copii ,tot
valoarea artistică și universală contează.Separarea ei de
capodoperele literaturii pentru toate vârstele e fără sens,și
întreține cum s-a văzut ,confuzia.
Spre exemplu ,,Amintiri din copilărie ’’ale lui Ion Creangă se
adresează deopotrivă,copiilor și oamenilor mari,deci aparține
tuturor și, astfel , și marii literaturi.Cu toate aceste
precizări indubitabile din sfera esteticului,cercetătorii din
domeniul literaturii pentru copii , insistă pentru configurarea
specificului său și pentru definirea ,ca atare.
Componentă importanră a literaturii naţionale , literatura pentru
copii include totalitatea creaţiilor care , prin profunzimea
mesajului , gradul de accesibilitate şi nivelul realizării
artistice , se dovedesc capabile să intre într-o relaţie
afectivă cu cititorul lor..
Literatura pentru copii investighează universul propri de
cunoaştere al copilului,năzuinţele, aspiraţiile lui cele mai
înalte,relevă eroismul oamenilor dintotdeauna,printr-o ingenioasă
transfigurare artistic.

B I B L I O G R A F I E
1. Iulia Negrilă „Literatura pentru copii ” Editura Multimedia
, Arad-1996:;
2. George Călinescu:,,Cronicile optimistului”,Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti-1964;
3. Ion Pascadi : „Nivele estetice” ,Editura Academiei,
Bucureşti-1972;

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 10 evenimente

«DECEMBRIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Toate evenimentele

Sondajul zilei

Sunteți un profesor care învață tot timpul? Alegeți un răspuns și comentați

50 voturi | 0 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN