JOCUL GEOGRAFIC - metodă activ-participativă în predarea geografiei

Lucrând de mulți ani cu copiii, am constatat că cea mai eficientă modalitate de a interacționa cu ei este jocul. Prin joc elevii învață cu plăcere, devin interesați de activitatea care se desfașoară; cei timizi devin mai activi, devin mai curajoși și primesc mai multă încredere în propriile capacități, reușesc cu mai mare usurință să se integreze în grup. De altfel jocul didactic este o metodă eficiență de activizare a întregului colectiv, dezvoltând spiritul de echipă și totodată se dezvoltă unele deprinderi practice elementare și de muncă organizată.

Un rol important pentru trezirea acestui interes îl are însă și eficiența metodelor integrate în tehnologia didactică. Reușita jocului, fie că se desfășoară individual, pe grupe sau echipe, presupune cunoașterea din timp de către elevi a temei, a bibliografiei, a regulamentului de desfășurare pentru a reactualiza cunoștințele însușite.

În orele de geografie se pot folosi mai multe tipuri de jocuri: menționez doar câteva:

- Rebusurile geografice,
- Lanțul geograpic,
- Jocul literelor,
- Concursul tripletelor,
- Calatoria/Excursia imaginară,
- Jocul denumirilor geografice,
- Cine stie câștigă!" numit și ,,TOMAPANT”,
- Harta de contur,
- Pescuitul,
- Șezătorile geografice,
- Ghicitori geografice,

1) Rebusul geografic poate fi folosit în mai multe momente ale lectiei. 
În funcție de contribuția elevilor rebusul geografic poate îmbrăca doua aspecte:
- este pregătit de profesor și rezolvat de elevi;
- este formulat și rezolvat de elevi sub îndrumarea profesorului.

Jocul se desfășoară cu întreg colectivul clasei, alcătuindu-se atâtea exemplare câți elevi sunt. Acest joc poate fi folosit pe parcursul lecției dar și la concursurile geografice.

Exemplu. Rezolvând corect rebusul elevii vor descopei pe coloana A– B denumirea celei mai mari peninsule din sud-vestul Asiei (respectiv de pe glob).

Orizontal:
1. Fluviu ce străbate Campia Mesopotamiei. (Eufrat)
2. Golf situat în estul Peninsulei Arabice, a cărei resursă principală este petrolul.(Persic)
3. Capitala Turciei.(Ankara)
4. Oraș din Emiratele Arabe Unite, cunoscut ,,paradis al desertului”.(Dubai)
5. Munți situați în partea sudică a Mării Negre.(Pontici)
6. Ţara situată în vestul Asiei, o adevarată punte de legatură între Europa și Asia.(Turcia)
7. Considerată cea mai sarată mare (lac) Marea... (Moartă)

2) Lanțul geografic. Este simplu și ușor de realizat; se poate aplica la diferite teme de geografie.
Se alege tema jocului (munţi, fluvii,,lacuri, state, orase etc) ; elevii unei clase sau un grup mai restrâns vor avea de menţionat : râuri, ţări, orașe/capitale, etc. potrivit temei alese.

Exemplu: La ,,Nume de fluvii "prima denumire este dată de profesor, urmează o denumire de localitate care incepe cu ultima literă a cuvântului anterior ( Dunărea, Amazon, Nil, Lena.....).
Elevii vor indica și pe hartă fiecare fluviu menționat, sau pot și să formuleze informații despre acel fluviu, pot aduce noutăți din lecturile geografice, internet etc.

3) Jocul Literelor. Se alege un cuvânt, cu literele amestecate, iar participanții la joc încearcă să il ghicească. Nu se așteaptă confirmarea celui care a pus anagrama (acesta intervine doar în cazul în care soluția nu a fost corectă), nu se acordă puncte, nu se aceptă cuvinte la plural, derivații sau negații.

Exemplu.
GANIRAA - Niagara
AZNI - Anzi
LSAAAK - Alaska
UCBA - Cuba
MAZNOA - Amazon
EMXIC - Mexic

4) „Concursul tripletelor” Elevii logic trebuie să gasească un element geografic căruia ar corespunde noţiunile date.
Exemple

- mister, Atlantic, figură geometrică – Triunghiul Bermudelor
- înger, Pacific, Hollyood – Los Angeles
- Alaska, rîu, aur – Yukon
- Manhattan, turnuri-gemene, Statuia Libertăţii – New-York
- Erie, potcoavă, Ontario – Niagara

5) Călătoria imaginară cu avionul (sau orice alt mijloc de transport) în jurul globului trecând peste poli(sau orice altă destinație). Un astfel de joc determină pe elevi să-și concentreze atenţia asupra unor probleme foarte interesante privind orientarea pe glob. Jocul se poate desfășura în felul următor: conducătorul jocului arată că echipajul pornit în călătorie a fost obligat să aterizeze pe punctul care marchează destinața. Aici și-au instalat cortul. „Lanţul” trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

Spre ce parte a orizontului a fost așezată deschiderea cortului și ferestrele celor 4 pereţi?

În ce direcţie a pornit echipajul la ieșirea din cort?

În ce parte au observat răsăritul soarelui? Dar apusul?

Când au început să recunoască direcţiile Nord, Sud, Est, Vest?

Numele țrilor străbatute, etc

6) ,,Cine știe castigă!" numit și „TOMAPANT
Acest joc se desfașoară pe grupe. Fiecare grupă primește o fișă de evaluare, gen tabel, care se va completa pe parcursul jocului. Profesorul va spune în gând alfabetul și un elev spune ,,stop". Conducătorul jocului va anunța la ce literă a ajuns. Fiecare grupă va completa cuvintele cu litera respectivă. Grupa care termină spune stop și jocul se oprește. Răspunsurile identice se completează cu 5 puncte,cele diferite cu 10 puncte, iar lipsa raspunsului 0 puncte. Va caștiga grupa cu cele mai multe puncte.

Exemplu:

Ţări Oraşe Munţi Ape Plante Animale Nume Total
A Albania Arad Anzi Argeş Arţar Arici Andreea
M Macedonia Madrid Metaliferi Mureș Mușeƫel Muflon Maria
C Cehia Craiova Ceahlău Crişul Alb Crin Cal Cristina
R 7) Ghicitori geografice Se folosesc ghicitori cu conținut geografic la care elevii trebuie să dea răspuns fiind atenți la descrierea redată de ghicitoare sau să compună ei înșiși ghicitori.

Exemple.
a) ,,Din Hășmaș eu izvorăsc
Și spre sud grăbit pornesc
Curg rapid din munți în vale
Și unesc hidrocentrale.” (Oltul)

b) ,,Cismuliță-înaltă
Stă tot timpu-n baltă (Italia)

c) Popasul oricărui beduin –
Ochiul de viață sub cerul senin.(Oaza)

8. Șezătoarea geografică. Cunoștinţele dobândite de elevi la lecţii pot fi adâncite și completate prin această formă atractivă de activitate, care urmărește lărgirea orizontului cultural-știinţific al elevilor. Ele cultivă gustul pentru frumos prin desen, pictură și poezie, dezvoltă imaginaţia, inventivitatea, dragostea de muncă și spiritul de răspundere. Se pot organiza șezători cu diferite teme începând cu cele legate de cunoașterea știinţifică a localităţii unde se află școala și a orizontului său local. Aceasta presupune: o prezentare geografică a orașului sau comunei respective, lecturi despre viaţa locuitorilor din diferite domenii de activitate (industrie, agricultură, transporturi, învăţământ), aspecte etnografice, folclor, audiţie de cântece specifice locului, diapozitive, imagini etc. 

Exemple de teme ale șezătorilor: „Munții Apuseni-atracții turistice”, „București,capitala României”, „Carpaţii-în viaţa poporului român”, „Dunărea de la izvor spre vărsare”, etc.

9. Pescuitul. În trei coșuleţe sunt așezate bileţele cu nume de ţări, continente, orașe, ape etc., care se cunosc din lecţiile învăţate. Fiecare coșuleţ reprezintă o clasă. Trei elevi cu câte o undiţă în mână „pescuiesc” câte un bileţel, pe care apoi îl deschid, îl citesc și rezolvă exerciţiul.

Exemple:

- menţionează ţările traversate de Dunăre și orașele-capitală situate pe acest fluviu;
- prin ce ţări trece Nilul și care sunt zonele de vegetaţie pe care le traversează
- identificaţi pe hartă marile fluvii ale Terrei, precizând unităţile de relief străbătute și locul de vărsare.

Sunt declaraţi câștigători elevii care dau mai multe răspunsuri corecte.

10. Harta de contur – ajută foarte mult la formarea deprinderilor de orientare pe hartă, la cunoașterea judeţelor, a unor probleme din geografia României sau a altor ţări.

Harta poate fi confecţionată de elevi din placaj sau material plastic. Harta de contur care rămâne după scoaterea șablonului se aplică pe o altă foaie de placaj sau material plastic. Şablonul scos este decupat în judeţe, ţări etc. Se poate face o hartă de contur combinată: de exemplu, harta României în care avem decupate toate judeţele sau harta Asiei cu toate ţările. Elevii confecţionează, de asemenea, diferite semne convenţionale din carton. Una din condiţiile jocului constă în aceea că pe harta de contur, șabloanele nu se pun la întâmplare, ci se stabilește un punct de plecare și apoi se așează regiunile vecine.

Tehnica jocului: Pot participa la joc de la 4 la 8 elevi. Se alege un arbitru care notează pe o foaie de hârtie numărul participanţilor. Judeţele se așează în ordinea strictă a vecinătăţii. Un elev joacă până la prima greșeală; în acest caz, urmează al doilea ș.a.m.d. Se fixează de la început de câte ori va fi completată harta (4-5 ori). Fixând pe harta de contur judeţul, se fixează semnele convenţionale care indică centre industriale importante. În sfârșit, se calculează punctajul. Câștigă elevul care a întrunit cel mai mare număr de puncte.

În concluzie jocul geografic constituie o formă accesibilă și plăcută de învățare activ-participativă, stimulând în același timp, interesul pentru lărgirea culturii geografice, inițiativa, curiozitatea și creativitatea elevilor. Prin latura lor distractivă, jocurile contribuie la dezvoltarea spiritului inventiv și creativ, al gândirii și imaginției. Ca metodă activă de însușire și consolidare a cunoștintelor, jocurile geografice prin conținutul lor, completează pregătirea elevilor și le sporește interesul pentru geografie, ajutând în același timp profesorul la cunoașterea capacității elevilor.

BIBLIOGRAFIE
1. Dulamă Maria Eliza, Modele, strategii și tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002
2. Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2006
3. Neacsu Ioan - Metode si tehnici de invatare eficienta, Editura Militara, Bucuresti, 1990
4. geografilia.blogspot.com/