În contextul digitalizării procesului de predare-învăţare,
simţim că ne este tot mai greu să-i ţinem pe copii aproape de
cărţi. Articolul prezintă o parte a unei activităţi de lectură
predictivă, desfăşurată la clasa a V-a.
LECTURA PREDICTIVĂ
Învăţământ gimnazial | Limba şi literatura română
Propus de: claudiasss | 25.08.2021 16:31 | Revista cadrelor didactice nr. 76/2021 | 692 vizualizări
LECTURA PREDICTIVĂ
Metodă activă de deschidere în orele de literatură
Prof. Claudia Loredana Guler
Liceul Teoretic Carei, judeţul Satu Mare
„Elevii trebuie să-şi pună unii altora întrebări şi să
spună lumii ceea ce ştiu pentru a afla ce ştiu.
Spunând vor învăţa, spunând vor interpreta lumea aşa cum o
văd ei pentru noi ceilalţi”
(Judith Renyei)
În învăţământul actual este stringentă
problema orientării procesului de predare-învăţare înspre elev.
Se tinde spre transformarea acestuia din elev care învaţă în
elev care este apt să gândească, să-şi formeze diferite
competenţe, să-şi pună probleme a căror rezolvare să o caute
singur, statutul său ajungând a fi de „ucenic în ale
gândirii” (B. Rugoff).1
Învăţarea trebuie obţinută în urma unei
experienţe trăite personal de către elev. Lecţia modernă,
activ-participativă, se distinge prin caracterul ei solicitant,
constituind un real exerciţiu mental, operaţional.
Se constată necesitatea folosirii în asemenea
lecţii a unor metode active ce oferă ca avantaje:
dezvoltarea spontană a deprinderilor;
dinamizarea activităţii didactice;
un cadru stimulativ de învăţare.
Dintre aceste metode, cele de deschidere (de
spargerea a gheţii) se uitilizează la începutul capitolelor
pentru a familiariza elevii cu anumite noţiuni, conţinuturi,
având ca punct de plecare cunoştinţele anterioare, experienţele
personale de viaţă, propriile aşteptări.
Dintre numeroasele metode de spargere a gheţii (“Ce
părere ai?”, Deschiderea de câmpuri lexicale, Fişele, Ştiu/
Doresc să ştiu/ Am învăţat, Discuţia în piramidă, Votaţi un
citat etc.) ne vom referi mai ales la lectura predictivă pentru că
aceasta fructifică în mod creator imaginaţia elevilor, îi
antrenează involuntar în procesul unei lecture active, incitante.
Metoda aceasta poate fi folosită cu success în orele de
literatură, la diferite vârste (preşcolară, gimnazială,
liceală). Aplicarea metodei constă în parcurgerea secvenţială a
unui text narativ şi în afirmarea unor presupuneri în privinţa
evoluţiei ulterioare a textului. Textul trebuie să fie nou pentru
elevi.
Obiectivele metodei vizează recunoaşterea de către
elevi a etapelor acţiunii, punerea în evidenţă a direcţiei
prospective, specifică procesului de constituire a sensului acelui
text narativ. Aceasta se realizează urmărind anumiţi paşi.
Primul pas poate fi reflecţia asupra titlului, ilustraţiei,
subtitului şi formarea unor ipoteze pornind doar de la aceste
elemente paratextuale.
Paşii următori îi pot constitui:
“tăierea” textului în punctele care premerg începutul
fiecărui moment epic, puncte în care posibilităţile de evoluţie
a evenimentelor par a fi multiple;
lectura şi povestirea fragmentelor de text de către profesor
sau elev;
formularea unor ipoteze privind cursul evenimentelor şi notarea
acestor ipoteze pentru confruntarea lor în timpul lecturării
celorlalte secvenţe.
Lectura predictivă” se poate aplica cu succes la
texte epice în proză sau în versuri, basmul, schiţa, nuvela,
romanul, fabula, poemul.
Vom încerca să ilustrăm cum poate fi aplicată
această metodă activ-participativă în cunoaşterea conţinutului
textului narativ “Prâslea cel voinic şi merele de aur” la
clasa a V-a.
Elevii sunt întrebaţi ce le indică titlul în ceea ce priveşte
personajele, acţiunea.
a. elevii deduc că personajul principal este cel mai mic dintre fii
(mezinul), definit prin forţă fizică (cel voinic);
b. “merele de aur” ar putea fi obiecte ce îi aparţin şi îi
dau putere şi ţinta acţiunilor sale
Prima secvenţă citită se întrerupe în
momentul în care Prâslea îşi convinge tatăl să nu taie pomul
pentru a-şi încerca şi el norocul. Elevii pot anticipa faptul că
Prâslea se va dovedi mai bun decât fraţii săi, ştiind din alte
basme că cel mic (al treilea) este mai isteţ, mai bun, mai
curajos, mai viteaz. Apoi se citeşte textul mai departe. Elevii vor
avea satisfacţia că ipotezele lor se adeveresc. Acţiunea ia,
însă, întorsături diferite din momentul în care Prâslea
pleacă în căutarea hoţului. Acestea pot fi diferite:
a. O fată de împărat, transformată în pasăre măiastră,
blestemată să fure merele de aur, până ce va fi prinsă se va
îndrăgosti de ea un muritor. Când acest muritor o va lua de
soţie, vraja se va destrăma.
b. Fiul împăratului vecin, invidios că în gădina lui nu sunt
astfel de mere, fură merele din grădina împăratului;
c. Un zmeu fioros, din dorinţa de a cuceri inima unei fete de
împărat, fură aceste mere etc.
Se discută variantele propuse de elevi. Apoi, o
dată ce se parcurge textul, ei constată că a treia variantă este
mai apropiată de adevăr, dar vor fi apreciate şi celelalte pentru
că demonstrează inventivitatea elevilor şi buna cunoaştere a
întâmplărilor specifice acestor tipuri de texte (basmele).
Variantele date de elevi pot constitui ulterior puncte de plecare
pentru crearea unor noi poveşti. Continuând în această manieră,
activitatea aduce profesorului şi elevilor bucuria descoperirii
împreună a subiectului unui text literar şi, mai ales,
valorificarea ideilor proprii.
Confirmarea unor supoziţii sau uimirea provocată de
urmarea neaşteptată, inedită a faptelor poate transforma lectura
unui text de dimensiuni mai mari într-o permanentă provocare şi o
plăcere personală.
Avem convingerea că dascălul de limba și literatura
română va reuși în final să-şi ghideze elevii de la statutul
de receptor către cel de lector activ. Lectura, ca activitate
zilnică, poate crea acești lectori activi, care au, în cele din
urmă, capacitatea de a se apropia de textul literar într-o mult
mai mare măsură.
Bibliografie:
1Rugoff, B., Apprenticeship in thinking, Cognitie development in
social context, Oxford
University Press, New York, 1991, pag. 7
Comentarii (0)
Nu există niciun comentariu
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.