Lectura prin lentilă

Liviu Papadima, “Dilema veche”: „De ce (să) citim?“
Maurice Blanchot, “Spaţiul literar”: „Lectura este mai pozitivă decît creaţia, mai creatoare, deşi nu produce nimic.“

Lectura oferă libertatea de imaginaţie. Tot ce este spus într-o carte declanşează atenţia, aşteptarea, amintirea. Astfel, gândurile cititorului se pun în mişcare. Această mişcare a minţii prin lectură, direcţionată în activitatea didactică cu măiestrie, poate să genereză cunoaştere si plăcere pentru lectură.
Lectura este o experienţă. A citi e un act care constituie o mişcare de descoperire. Cititul este o operaţiune de fabricare a unei mişcări de căutare şi de iniţiere.
“În şcoală, elevul citeşte pentru a îndeplini mai toate funcţiile actului de lectură: pentru a se informa, a învăţa, a cunoaşte, pentru a înţelege, a descifra, a face ceva sau a zice despre ceva în legătură cu textul citit, pentru a cerceta, a găsi un răspuns la o întrebare sau o soluţie de rezolvare a unei probleme, pentru a-şi imagina, a aprecia, a produce sensuri globale sau parţiale în baza textului citit etc. “( Maria HADÂRCĂ , “Competenţa de lectură – concept, structură şi mediu de formare“) Astfel, competenţa de lectură ar trebui considerată una transversală, transdisciplinară.

.Ca mod de lucru am utilizat ideea lentilelor pentru lectură.
Am găsit noţiunea de lectură apropiată într-o activitate existentă pe site-ul www.education.com. Lectura apropiată e văzută ca o strategie folosită de cititori pentru a le ajuta să vizualizeze un text printr-un anumit obiectiv.
Lectură apropiată este o lectură repetitivă a unui text. Este o analiză intensă, un proces prin care trecem pentru a înţelege în detaliu un fragment sau a răspunde la o întrebare esenţială. Mai mult decât atât, lectura va determina o abilitate mai bună de a comunica ideile, cunoştinţele sau opinii.
Lectura apropiată nu înseamnă înţelegerea tuturor aspectelor unui text “dintr-o dată sau a unei definiţii abstracte şi alunecoase a înţelegerii "adânci".” Este vorba mai degrabă de a privi de aproape un anumit aspect al textului la un moment dat - ca şi cum aţi schimba lentilele pe un microscop pentru a dezvălui diferite componente ale unei celule - şi pentru a vedea ce modele noi se formează pe măsură ce pătruzi în profunzimea textului. (www.amplify.com)
Elementele de esenţă pe parcursul activităţii:
Cum realizăm citirea apropiată?
Care este obiectivul pe care un cititor apropiat urmăreşte?
Căror lentile le acordat atenţie în baza obiectivului?

Tipurile de lentile propuse sunt: semantice, lingvistice, contextuale, analitice, critice, metaforice, adaptate pe nivelul de înţelegere al elevilor fiecărui ciclu de învăţământ sau nivel de clasă.

Exemplu de lentilă: lentila lingvistică:
Folosind lentila lingvistică, putem examina alegerile intenţionate pe care le-a făcut un autor :
 alegerea unui cuvânt cu o îngrijire incredibilă ;
 alegerea de a utiliza o propoziţie simplă sau dezvoltată;
 limbajul utilizat de autor pentru a transmite mesajul.

Tipuri de întrebări:
Care este semnificaţia cuvintelor utilizate în text?
Care este impactul cumulativ al alegerilor specifice de cuvinte?
Cum evocă limbajul utilizat? Când şi în ce loc s-a utilizat ?
Care este tonul acestui text?
Ce observăm despre alegerea cuvintelor?
Ce indică lungimea propoziţiilor despre mesajul autorului?

Exemplu de lentilă: lentila critică
Lentilă critică este probabil cea mai importantă abilitate pe care o pot învăţa. Capacitatea de a asculta obiectivul critic, va infuenţa în gestionarea a ceea ce vedem, auzim şi citim. Trebuie să ne întrebăm: Este adevărat acest lucru? Cred eu? Îmi place chiar? Care este perspectiva mea?

Tipuri de întrebări:
Cum acţionează autorul în susţinerea temei sale?
Cum te ajută autorul să te conectezi cu personajele?
Ce are acest text în comun cu alte texte?
Îţi place acest text? De ce sau de ce nu?
Aveţi încredere în autenticitatea acestui text?

Folosirea lentilelor generează înţelegerea profundă un text. Folosirea unui obiectiv specific îi ajută să se concentreze asupra anumitor aspecte ale textului, în esenţă, îi ajută pe elevi să deconstruiască textul în piese uşor de manevrat .