Metode şi procedee activ-participative folosite în predarea matematicii în ciclul primar

Metode şi procedee
activ-participative
folosite în predarea
matematicii în ciclul primar

Diversitatea situaţiilor de instruire creează o mare
varietate în rândul metodelor şi procedeelor.Dacă
învăţământul tradiţional era caracterizat prin tendinţe de
uniformizare a învăţării prin aplicarea aceloraşi
metode,şcoala de astăzi este în favoarea diversificării şi
flexibilităţii metodologiei de instruire.
Particularităţile de vârstă ale şcolarului mic,gândirea
intuitiv-concretă a acestuia ,impun ca principală metodă
didactică jocul,iar activităţile didactice trebuie să aibă
întotdeauna un pronunţat aspect-caracter ludic,ceea ce asigură
accesibilizarea conţinuturilor vehiculate în lecţie.În aceste
condiţii este asigurată participarea activă,individuală şi de
grup a şcolarilor la rezolvarea sarcinilor didactice,creându-se
comdiţiile necesare exprimării libere a ideilor şi a
sentimentelor.În această etapă se va pune accent pe spontaneitate
şi cretivitatea răspunsurilor şi nu neapărat pe rigurozitatea
ştiinţifică a acestora.Prin reluări successive şi prin
utilizarea metodelor interactive elevul va ajunge să să
înţeleagă noţiunile aferente programelor şcolare.
Activităţile didactice se vor desfăşura într-o
permanentă interacţiune cu copiii, astfel încât să răspundă
intereselor acestora.Elevii vor fi stimulaţi permanent să
întrebe,să intervină,să aibă iniţiativă,să exprime idei şi
sentimente despre ce învaţă.
În învăţământul primar jocul se poate desfăşura în
orice moment al lecţiei,ca activitate de sine stătătoare
,urmărindu-se fie dobândirea
cunoştinţelor,priceperilor,deprinderilornoi,fixarea şi
consolidarea acestora,fie verificarea şi aprecierea nivelului de
pregătire al elevilor.
Măiestria învăţătorului trebuie să ducă la îmbinarea
eficientă a jocului cu alte metode.
O metodă folosită cu succes în lecţiile de matematică
este METODA CUBULUI.Este utilizată atunci când se urmăreşte
explorarea unui subiect sau unei atitudini din mai multe
perspective.Pentru o bună desfăşurarea acestei metode trebuie
respectate următoarele etape:
• Anunţarea temei;
• Parcurgerea unităţii de conţinut propusă;
• Împărţirea clasei în şase grupe eterogene;
• Fiecare echipă îşi alege un lider,ca purtător de
cuvânt,fără să-şi impuna propriile opinii;
• Confecţionarea unui cub din carton,placaj sau material
plastic,cu latura de 50cm;
• Înscrierea de către professor pe fiecare dintre feţele
cubului,a câte o sarcină de lucru.De
exemplu:Analizează!Descrie!Compară!Asociază!Aplică!Argumentează!
• Fiecare echipă urmează să analizeze tema propusă din
perspectiva cerinţei înscrise pe una din feţele cubului care i-a
revenit prin aruncarea zarului sau i-a fost repartizată de
învăţător;
• La sfârşitul sarcinii,liderul fiecărei echipe expune
rezolvarea problemei avute.În acest timp ceilalţi membrii ai
echipei vor interveni cu completări sau clarificări.Toţi elevii
clasei iau notiţe şi pot cere lămuriri suplimentare;
• După epuizarea activităţii învăţătorul poate aplica o
probă cu şase itemi pentru a sonda gradul de înţelegere şi
însuşire a problemelor puse în discuţie.
Exemplu:
Se anunţă tema,subiectul discutat,,Corpuri
geometrice”.Clasa se împarte în 6 grupe,fiecare grupă urmând
să examineze o anumită cerinţă corespunzătoare unei feţe a
cubului.
1.Descrie:forma,culoarea,mărimea.Sarcina solicită descrierea
unor proprietăţi ale figurilor şi corpurilor geometrice
referitoare la laturi,feţe,vârfuri sau unghiuri.
2.Compară:,,Prin ce se aseamănă?”, ,,Prin ce se
deosebesc?”.Sarcina solicită compararea a două dintre figurile
sau corpurile geometrice prezentate.
3.Asociază:,,La ce te gândeşti privind aceste corpuri
geometrice?”-observă şi identifică asemănări şi deosebiri
între figuri sau corpuri şi obiectele din mediul înconjurător.
4.Analizează :,,Care figuri geometrice sau corpuri au
proprietăţi asemănătoare?” .Sarcina solicită identificarea
unor proprietăţi caracteristice :număr de laturi,unghiuri,forma
feţelor corpurilor.
5.Aplică: ,,Ce poţi face cu ele?” , ,,Cum poate fi
folosit?”.Sarcina solicită utilizarea corpurilor sau a figurilor
geometrice în scop practic.
6.Argumentează:,,Ce se întâmplă dacă…?,sarcina
solicită realizarea unui demers de rezolvare a unei problem şi
argumentarea soluţiei.
Elevii îşi notează consideraţiile,urmând a le prezenta
întregii clase.
Metoda cubului poate fi eficient aplicată în etapa de
familiarizare sau de aprofundare şi exersare din cadrul
metodologiei de predare învăţare ,la clasele a III-a şi a IV-a.
METODA CADRANELOR ,metodă a gândirii critice,presupune
trasarea pe mijlocul foii a două drepte perpendiculare,astfel
încât să se formeze cele patru ,,cadrane” în care elevii vor
nota informaţiile solicitate.Se poate lucra individual sau cu clasa
împărţită pe grupe şi atunci fiecare grupa va primi câte o
fişă.Se pot propune diferite cerinţe în cadrul metodei
cadranelor pentru a realize obiectivele propuse în lecţia
respectivă.Propun spre exemplificare o metodă a cadranelor:
Matematică clasa a IV-a
Cadran I

Scrie textul sau datele problemei:
Pe două banci sunt 28 de caiete.Pe a doua bancă sunt cu 8
caiete mai multe.Câte caiete sunt pe fiecare bancă? Cadran II
Reprezentaţi grafic problema:
+8
28

Cadran III
Rezolvaţi problema:
Rezolvare:
• suma segmentelor egale:28-8=20
• prima bancă:20:2=10(caiete)
• a doua bancă:10+8=18(caiete)

Cadran IV
Verificaţi şi scrieţi răspunsul:
Verificare:10+18=18

R:10 caiete
18 caiete
METODA EXPERIMENTULUI este o metodă specific de
explorare a realităţii,de învăţarea prin acţiune,prin
experienţa trăită direct.A experimenta înseamnă a-i pune pe
elevi în situaţia de a concepe şi de a practica ei înşişi un
anumit gen de operaţii cu scopul de a practica ei înşişi un
anumit gen de operaţii cu scopul de a provoca ceea ce urmează a
observa ,a studia,a măsura efectele,obseravaţiile,operaţii care
se vor solda cu noi achiziţii cognitive.
Deşi metoda experimentului este specific ştiinţelor ale
naturii am folosit-o cu success şi la lecţiile de matematică în
special la clasa a IV-a la însuşirea unităţilor de
măsură,când i-am încurajat pe elevii mei să descopere
semnificaţia acestor lucruri pur şi simplu.Astfel pentru a
descoperi instrumental de măsură pentru lungime le-am dat
următoarea sarcină:
1.Determinaţi lungimea cărţiide matematică folosind ca
instrument de măsură mai întâi radiera şi apoi rigla.
Ce experimentăm? Cu ce materiale? Ce rezultate am obţinut?
Ce am observat?
Sistemul metodelor,la rândul său ,trebuie să răspundă în
totalitate interesului elevilor pentru cunoaştere,să se bazeze pe
atitudinea interogativă,iscoditoare,pe curiozitatea vie a acestora
de tot ce-i înconjoară şi să le susţină tonusul intelectual
şi afectiv de învăţare.

Bibliografie:
Ana Dumitru,Logel Dumitru, Metodica predării matematicii în
învăţământul primar,Editura Carminis,2017
Areta Niculae,Strategii didactice interactive,Editura Didactica
Publishing House,2010
Ioan Cerghit, Metode de învăţământ , Editura Didactică şi
Pedagogică,Bucureşti 1996