Mijloace specifice de realizare a activităţilor de dezvoltare personală în grădiniță

Mijloace specifice de realizare a activităţilor de dezvoltare personală în grădiniță

Grădinița P.P. Grădinița Prieteniei Arad
Prof.Crișan Florica

În fiecare zi în programul desfășurat dimineața am realizat activitatea de dezvoltare personală (ADP), care cuprinde 3 etape importante: întâlnirea de dimineață cu toate secvențele ei (salutul, prezența, împărtășirea cu ceilalți, activitatea de grup, noutatea zilei) și calendarul naturii. Și în programul desfășurat după amiază am cuprins aceste tipuri de activități sub formă de jocuri, exerciții sau centre. Întotdeauna aceste momente ale zilei sunt foarte îndrăgite de copii, ei se exprimă liber, fără teamă, își încurajează colegii noi, învață să se asculte și să se respecte reciproc, își exersează diverse capacități. Acest moment pregătește de fapt intrarea în activitatea zilnică, respectă tema zilei, aprofundează și corectează capacitățile. Copiii adoră să vorbească și să vadă că sunt ascultați de ceilalți și astfel crește imaginea stimei de sine. Mijloacele de realizare ale acestei secvențe a zilei sunt diferite de la o zi la alta: jocuri, cântece, dans, recitative-numărători, poezii. Întotdeauna această etapă cuprinde și mișcare: gimnastică de înviorare, dans, mișcări sugerte de text. În grădiniță dezvoltarea personală este continuă. De aceea am completat activitățile de dezvoltare personală realizate dimineața și cu alte miljoace de realizare pe tot parcursul zilei și chiar și în activități desfășurate în afara grădiniței. Pot spune că toate activitățile desfășurate în grădiniță duc de fapt la o dezvoltare a personalității fiecărui copil. Setea de cunoaștere a copiilor este mare așa că noi dascălii avem datoria de a le potoli această sete cu multe informații, activități și experimente care să le îmbogățească sfera cunoșterii și să se integreze mai ușor în societatea de mâine. Împreună cu doamna psiholog am creat și un joc foarte frumos și interesant numit „Tableta magică a emoțiilor” , un joc pentru dezvoltarea inteligenţei emoţionale la copii. Acest joc le-a plăcut foarte mult copiilor. Inteligenţa emoţională este cea care ne poate asigura reuşita în viaţă deorece dacă ştim cum să ne gestionăm emoţiile în situaţii stresante, dacă ştim cum să comunicăm cu ceilalţi în mod adecvat (fără agresivitate sau fiind pasivi), dacă ştim că avem posibilitatea de a ne alege modul în care gândim pentru a ne motiva, atunci vom obţine succesul. Din păcate dezvoltarea emoţională este deseori trecută cu vederea, ca şi cum ar fi de la sine înţeleasă. Însă şi emoţiile trebuiesc învăţate, cunoscute, înţelese, şi în cele din urmă controlate. O bună dezvoltare emoţională trebuie să înceapă de la vârste mici. Primii paşi se referă la construirea vocabularul emoţiilor, precum şi la capacitatea copilului de a-şi recunoaşte propriile emoţii şi pe ale celor din jur. În esenţă, inteligenţa emoţională înseamnă două lucruri: a fi într-un bun contact cu noi înşine şi a avea relaţii satisfăcătoare cu ceilalţi.
Capacitatea copilului de a transmite emoțiile (verbal/non-verbal) adecvat se aprofundează și în mediul grădiniței, educatoarea fiind și ea un model, favorizând adaptarea socială. În acest mediu, copilul socializează, învață reguli de conduită, desfășoară activități care îl ajută și în dezvoltarea emoțională. Astfel, exprimarea adecvată a emoțiilor (pozitive, negative) ajută copiii să se integreze mai bine în grup și să formeze cu ușurință relații de prietenie cu ceilalți. Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de activități de dezvoltare emoțională. Acestea se desfăşoară sub îndrumarea atentă a educatoarelor, în grădiniţă și în afara activităţilor curriculare sau în afara grădiniţei. Activităţile de dezvoltare personală aduc o contribuţie însemnată la educaţia morală, estetică a copiilor, disciplinându-le acţiunile şi lărgindu-le orizontul artistic și duc la socializare.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la activităţile de dezvoltare personală. În programul zilnic al grădiniţei sunt cuprinse forme speciale de activitate care au drept scop destinderea copiilor, crearea bunei lor dispoziţii și însușirea cât mai multor competențe. Activităţile au o structură specifică ce include sarcina didactică (problema pe care trebuie să o rezolve copilul în cadrul jocului, însuşindu-şi în acest mod anumite cunoştinţe sau deprinderi), regulile şi elementele de joc, toate în concordanţă cu nevoia de creaţie şi de exprimare personală, de o mare profunzime în acest moment. Educaţia preşcolarului vizează trei aspecte esenţiale: dezvoltarea fizică, intelectuală şi socială, realizate în special prin educaţia simţurilor, cea a imaginaţiei şi cea a caracterului.
Dezvoltarea fizică implică şi domeniul motricităţii: copilului îi va fi satisfacută nevoia de mişcare prin activităţi variate- jocuri în aer liber, activităţi specifice de educaţie fizică şi sport sau dans. Jocul de mişcare este strâns legat de dinamismul copilăriei şi este practicat cu plăcere la toate vârstele.
Dansul, care asociază activitatea motorie, auditivă şi vizuală a preşcolarului constituie unul din modurile de expresie cele mai complete şi mai fericite ale personalităţii sale, mai ales dacă se are în vedere faptul că apare un lucru excepţional la această vârstă: sentimentul de grup.
Desenul şi grafismul sunt moduri de exprimare preferate pentru copil.Prin desen și modelaj se ajunge, la o activitate creatoare ce trebuie încurajată şi dezvoltată foarte liber. Activităţile artistico-plasice, jocul imaginativ prezintă valenţe intelectuale şi creative multiple: ”descătuşează” imaginaţia copilului şi îl ajută să capete deprinderi specifice. În acest sens am participat cu copiii la mai multe concursuri județene,interjudețene, naționale și internaționale la care am obținut și premii.
Fantezia copilului nu are limite: îi plac istoriile extraordinare, amestecă realul cu ficţiunea, inventează şi este încântat de ceea ce inventează. În ochii lui, minunile devin posibile într-o clipă, lucrurile simple trezesc în sufletul lui mişcări de extaz astfel încât frustrarea de această activitate înseamnă a renunţa la valorificarea posibilităţilor pe care aceasta le oferă. Jocul imaginativ (simbolic) oferă oportunitatea de a practica şi înţelege diferenţele existente între real şi imaginar căci se dă copilului posibilitatea deplină de a-şi reprezenta şi manipula intern obiectele prin intermediul fanteziei. Situaţiile de învăţare urmăresc folosirea şi îmbogăţirea vocabularului, articularea corectă a cuvintelor şi stimularea productivităţii lingvistice, folosindu-se în acest sens jocuri didactice şi lectură după imagini.
Jocul didactic este o activitate a cărei acţiune este construită în scopuri didactice: se ţine cont de linia generală a evoluţiei copiilor şi se complică, astfel, regulile, complexitatea problemelor şi în general cerinţele către copii. Jocurile didactice sunt jocurile special create de adult în scopul realizării dezideratului ”învăţare prin joc”, astfel încât accentul cade pe procesul de instruire desfăşurat sub conducerea directă a adultului. Modul de organizare a activităţii dezvoltă capacitatea de a lega logic-verbal o povestire şi îmbogăţeşte conţinutului experienţei cu elemente noi.
Limbajul şi exersarea operaţiilor intelectuale îi conferă preşcolarului autonomie şi posibilitatea de a se mişca cu ușurinţă în mediu, de a experimenta evenimente şi fenomene care, mai târziu, vor avea semnificaţie pentru un domeniu sau altul de cunoaştere. Activităţile matematice, ca şi activităţile de cunoaştere a mediului, realizate prin jocuri didactice sau dirijate, prin jocuri intelectuale îi facilitează copilului medierea cu lumea ştiinţelor prin intermediul operaţiilor intelectuale, iniţiindu-l în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social, a matematicii, a comunicarii orale şi a limbajului.
Jocurile didactice prin care se realizează educaţia pentru societate vizează aspecte de morală şi de comportament civic, de cunoaştere a mediului social, urmărind abordarea echilibrată a dezvoltării personalităţii preşcolarului. În toate situaţiile este foarte important pentru copil să fie lăsat să-şi exprime emoţiile în mod liber, sentimentele pozitive dar şi cele negative, tensiunile interioare, în loc să fie obligat să şi le reprime, pentru a fi îndeplinită astfel condiţia formării unei persoane sănătoase. Un rol important în educarea acestor trăsături îl joacă exerciţiul, mai ales când se desfăşoară pe fondul unei motivaţii pozitive: dorinţa preşcolarului de a deveni mai harnic, mai disciplinat.
Exersarea prin activităţi ce necesită colaborarea, disciplina, curajul conduc la formarea obişnuinţelor, ca şi premise ale dezvoltării ulterioare a trăsăturilor pozitive de caracter.

Bibliografie:
• Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, (2010), București.
• Kelemen, G., (2011), Psihopedagogia jocului, Editura Universității ,,Aurel Vlaicu”, Arad.
• Preda. V., (2009), Metodica activităților instuctiv-educative în grădiniță, Editura Gheorghe Cârțu Alexandru, Craiova.
• Voinea, M., (1993), Psihologia familiei, Universitatea Bucureşti.
• Vrășmaș, E., (1999), Educația copilului preșcolar, Editura Pro Humanitate, București.