NARAȚIUNI CU TÂLC ȘI UN PROIECT ȘCOLAR BAZAT PE ÎNVĂȚAREA DE DEPRINDERI

Grupa Mijlocie B - Ispir Iuliana și Vlad Alexandra.
Școala Gimnazială Nr. 4, Grădinița Dumbrava Minunată, Rm.
Vâlcea

Ne-am dorit întotdeauna ca, activitatea predate la clasă, să fie
înțeleasă și în același timp să fie inovatoare. Acesta este
țelul educatorului modern.
Experiența de la clasă însă, ne-a învățat să împletim cele
mai frumoase elemente în scopuri educaționale de succes. Așa
că, pentru anul școlar 2017-2018 am proiectat activitatea de la
clasă, ținând cont de sugestiile primite la începutul anului
școlar – Priorități ale educației pentru anul școlar
2017-2018 – în care se recomandau noi teme de abordare.
Am luat hotărârea să îmbinăm două teme sugerate: ”Educaţia
copilului în spiritul valorilor naţionale și Strategii, metode
şi demersuri reuşite în formarea părinţilor în spiritul
colaborării şi al parteneriatului”, și să le tranformăm
într-una singură intitulată: ”Copilul și copilăria sa
universală (De la particular, la general și invers)”.
Povestea proiectului transsemestrial a cuprins patru linii de
dezvoltare, în care a trebuit să învățăm câte o deprindere
specifică:
1) Grădinița mea iubită (Deprinderea de a nu sta foarte mult în
fața calculatorului/ televizorului).
2) Familia mea – Ajută doar dacă ți se cere ajutor...
(Deprinderea de a ajuta doar atunci când ți se cere ajutorul)
3) Și ei sunt ca noi – Ziua toleranței (Deprinderea de a
învățat să fie tolerant, de a accepta diversitatea);
4) Sunt cetățean român – Dreptul de a avea o cetățenie, o
identitate proprie (Deprinderea de a învăța că fiecare are
dreptul la o cetățenie);
5) Sunt copil și îmi pare bine (Deprinderea de a învăța că
orice copil are drepturi dar și îndatoriri).
Nu sună foarte ușor de realizat acest proiect la vârstă
preșcolară, însă, ne-am pus baza în receptivitatea copilului
preșcolar, care este uimitoare, încât uneori întrece și
capacitatea noastră de înțelegere.
Chiar dacă suntem visătoarte și încrezătoare, știm, încă de
la început, că nu vom realiza acest proiect, dacă nu avem
suportul moral și implicarea părinților, care ne-au sprijinit în
inițiativa și activitatea de la clasă. Mai mult ne-am bazat pe
poveștile cu tâlc, în aplicarea metodică a activităților, dar
și pe experiențele practice realizate în sala de grupă.
Ne-am pus apoi întrebarea: „Ce știu copiii despre această
temă”. Răspunsul: au părinți și o familie, merg la
grădiniță, există o zi a copilului sărbătorită pe data de 1
iunie și se numesc români.
Am observat și ce nu știu copiii despre această temă: De ce unii
copii au doi părinți și alții doar unul sau niciunul? De ce
trebuie să vină la grădiniță? De ce se numesc români? De ce nu
toți copiii sunt la fel? Ce înseamnă să aibă drepturi și
responsabilități?
Pentru a afla ceea ce îi interesa, am pus la dispoziția lor
următoarele materiale de lucru și informative:
a) Sectorul știință: DVD, CD, calculatorul, filme reprezentative
și imagini în ppt pe calculator, enciclopedii;
b) Sectorul joc de masă: puzzle cu imagini și diverse jetoane;
c) Sectorul artă: acuarele, pensule, culori, foi de lucru,
plastilină, planșete, foarfece, lipici și cartoane colorate;
d) Sectorul Bibliotecă: albume cu imagini, reviste pliante, planșe
cu imagini;
e) Sectorul Construcții: cuburi de lemn, de plastic, ARCO,
rotodisc;
f) Sectorul Joc de rol: jocuri creative pentru băieți și fetițe,
costume diferite, păpuși etc. .
Dar să începem să povestim, câte puțin din activitatea
desfășurată în cadrul proiectului.
”Grădinița mea iubită” – locul unde ne desfășurăm
activitatea la vârsta preșcolară. După ce am făcut o mică
incursiune în lăcașul ascuns al Dumbravei Minunate –
grădinița noastră, și am vizitat toate locurile cu care nu
făcusem cunoștiință prea bine: biblioteca, sala de spectacole,
bucătăria, cabinetul medical etc., am trecut la activitățile
specifice.
Povestea cu tâlc: ”Poveste cu o fetiță de nerecunoscut!” de
Elia David, a venit în sprijinul învățării efectelor statului
prea mult în fața unui calculator/ televizor/tabletă. Fetița din
poveste a devenit modelul negativ al acestor deprinderi de acasă.
Am desenat apoi, pentru o mai bună reținere a momentelor din
poveste, în scopul stimulării memoriei de lungă durată, imaginea
fetiței – așa cum o văd ei (și cum pot să o deseneze la
această vârstă).
Cea de a doua săptămână din proiect: ”Familia mea” – a
plecat de la ideea că familia este unică. Să nu credeți că cei
mici au rămas în memorie cu termenul unic, pe care noi, adulții,
îl folosim. Nu, ei au învățat că fiecare familie este
diferită, că membrii ei familiei mele nu se aseamană cu membrii
familiei tale: exemplu - mama mea nu seamănă cu a ta, a mea este
blondă, a mea are părul lung, eu am doi frați, tu ai o soră etc.
Dar au învățat că toți bunicii și părinții, deși nu se
aseamană, își iubesc copiii și nepoții.
Acestea fiind învățate, și-au desenat cu plăcere și din
imaginație membrii familiei, iar Carla ne-a desenat pe noi – ca
parte a familiei de la grădiniță.
Imaginația ei a fost fantastică: în viziunea ei apăream asemenea
animalului preferat – calul.
Povestea cu tâlc învățată în cadrul Domeniului Om și
societate ”O familie veselă”, de Silvia Colfescu – a venit
în sprijinul deprinderii pe care urma să o învățăm în
această săptămână: deoarece noi, în copilărie, suntem mai
năzdrăvani și aproape toate acțiunile noastre se încheie cu o
boacănă, de aceea să încercam să ajutăm, doar atunci când ni
se cere ajutorul. Personajele vesele din poveste – șoriceii,
și-au depănat întâmplările rănd pe rând, iar copiii au
învățat multe din întâmplările lor.

Cea de a treia saptămână a fost dedicată Zilei toleranței, în
care am învățat despre persoanele cu nevoi speciale.
Săptămâna a debutat cu o poveste pe care am ales-o în cadrul
proiectului de parteneriat: „Dai voință, iei putere”, cu
scopul dezvoltării empatiei față de cei cu dizabilitati fizice.
Poveste s-a numit: „Povestea cățelușului șchiop”. Morala
poveștii: „În viață nu contează cine ești, contează ca
cineva să te prețuiască și să te iubească necondiționat”,
precum și centrul tematic, i-a inspirat atât de mult, încât
părinții ne-au povestit cum, mulți dintre preșcolari, timp de o
săptămână, la locul de joacă sau acasă au discutat cu ei,
despre cum pot ajuta persoanele cu cerințe speciale și cine sunt
acestea.
Cea de-a patra săptămână din proiect: ”Sunt cetățean
român” – Deprinderea de a învăța că fiecare om are dreptul
la o cetățenie – Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Aici ne-am desfășurat activitatea în special pe câteva articole
din Declarație:
- Articolul 15. Orice persoană are dreptul la o cetățenie.
- Articolul 18. Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de
conștiință și religie;
- Articolul 27. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor
morale și materiale care decurg din orice lucrare științifică,
literară sau artistică al cărei autor este.
În săptămâna 4-8 decembrie am învățat despre tradiție -
portul tradițional, harta țării, am realizat ecusoane pentru
părinti, și am invitat părinții să ne destăinuie câte un
exemplu din famile pentru valorile morale pe care le învățăm:
cinste, omenie, dreptate, onestitate, bunătate etc., în timp ce
copiii au colorat costumul tradițional. Deși puțin încurcați,
părintii au terminat cu succes activitatea.
Tot în această săptămână am discutat și despre libertatea de
a avea o religie proprie. Astfel că, am primit vizita Preotului
Neagoe Gabriel, de la Parohia Sf. Gheorghe Nord, care ne-a vorbit
despre Sărbătoarea Sf. Nicolae și a împărțit copiilor daruri.

Activitatea din această săptamînă a fost diseminată cu succes
și în proiectele eTwinning: „For a Better Community: values” ,
„We discover European traditions and customs”.
Ultima activitate din proiectul transsemestrial „Sunt copil și
îmi pare bine”, a pus în valoare drepturile copilului, dar și
învățarea centrată pe elev.
Copiii au vizionat imagini în PPT pe calculator, în care au
învățat despre drepturile și responsabilitățile lor. Apoi au
realizat dezbateri, pe tema dată și și-au ales singuri materialul
de lucru, în ilustrarea activităților desfășurate de către
copii: desen liber sau colorare de imagini.
Lectura predată a fost – povestea grădiniței noastre:
„Dumbrava Minunată” de Mihail Sadoveanu. Prezentarea în PPT
i-a ajutat să vizualizeze mai ușor evenimentele lecturii, iar
copiii au dezvoltat empatie sinceră pentru micuța Lizuca. Ca de
fiecare dată, pentru stimularea memoriei de lungă durată, am
realizat și desene cu secvențe din poveste.
Sperăm că v-au inspirat activitățile noastre și în curând
dorim să vă împărtășim și altele.