Realizarea coeziunii în clasa de elevi prin strategii ludice

Johan Huizinga, cunoscut pentru lucrarea sa „Homo Ludens: Încercare de determinare a elementului ludic al culturii”, publicată în 1938, explorează conceptul de „homo ludens” sau „omul jucător”. El susține că jocul este o activitate fundamentală în cultura umană și că este prezent în diverse aspecte ale vieții umane, inclusiv în artă, religie și politică: „Jocul este mai vechi decât cultura, pentru că noțiunea de cultură, oricât de incomplet ar fi ea definită, presupune în orice caz o societate omenească, iar animalele nu l-au așteptat pe om ca să le învețe să se joace. Ba chiar se poate afirma, fără risc, că civilizația omenească nu a adăugat nicio caracteristică esențială noțiunii generale. Animalele se joacă întocmai ca și oamenii. Toate trăsăturile fundamentale ale jocului sunt prezente și în cel al animalelor. Nu avem decât să urmărim joaca unor cățeluși, pentru ca să identificăm în vesela lor zbenguială toate aceste trăsături.”
Jocul reprezintă un factor extrem de important în dezvoltarea psihică a copilului. Pentru copil, totul este joc: chiar din primele luni de viaţă el se joacă cu corpul său. Urmează apoi jocul cu reguli, în care copilul învaţă elementele fundamentale de socializare, convenţionalitate, acordul, cooperarea şi competiţia.
Unii dintre noi ne-am confruntat și ne confruntăm cu elevi care în perioada pandemiei COVID-19 fie nu au frecventat deloc grădinița, fie au frecventat-o mult prea puțin. Una dintre consecințele acestei pandemii a fost, după cum știm cu toții, suspendarea cursurilor în format fizic și trecerea lor în format online. Un impediment a fost reprezentat de incapacitatea unor dascăli de a se adapta noii realități, dar ne-am confruntat deseori și cu situațiile în care copii, mai ales cei de grădiniță, nu s-au conectat pe platforme. Oricum, și dacă s-ar fi conectat, lor le-a lipsit cea mai importantă componentă: interacțiunea fizică cu ceilalți copii, stabilirea de relații interpersonale, socializarea și jocul.
De ce ne raportăm la joc? Deoarece la această vârstă, în activitatea de zi cu zi a copilului, jocul ocupă, evident, locul preferat. Doar jucându-se, el îşi satisface nevoia de activitate, de a acţiona cu obiecte reale sau imaginare, de a se transpune în diferite roluri şi situaţii care îl apropie de realităţile înconjurătoare.
Această perioadă este considerată una crucială pentru dezvoltarea lor pe toate planurile: cognitivă, socială și emoțională. Aflându-se la o vârstă specifică, copiii sunt în general curioși, energici și receptivi la învățare. Totodată, este important să li se ofere un mediu sigur, stimulant și susținător pentru a-și dezvolta abilitățile și potențialul. Un rol esențial în sprijinirea copiilor să-și atingă obiectivele educaționale și să se dezvolte armonios, îl au părinții și profesorii. Colaborarea aceasta școală-familie constituie un factor extrem de important în premisa dezvoltării ulterioare a individului.
Revenind la elevii noștri, da, se poate afirma că au intrat în școlaritate cu diverse carențe de ordin social. Nu știau să relaționeze eficient unii cu alții, erau foarte individualiști, nu știau să împartă, cu alte cuvinte. nu erau pregătiți din punct de vedere socio-emoțional.
Ca să remediez această situație am apelat la joc. În timpul orelor de dezvoltare personală am abordat diverse jocuri menite să stimuleze elevii în direcția realizării unei coeziuni între aceștia. În continuare, voi menționa 5 exemple de jocuri pe care le-am utilizat la clasă.

Jocul nr. 1
 Titlul jocului: „Întinde coarda”
 Durata: 15-20 min
 Materiale necesare: două coarde și un balon umflat
 Descrierea jocului:
Doi elevi țin fiecare coardă de câte un capăt. Fac câțiva pași înapoi ca să întindă coardele. Ele trebuie să stea drepte în spațiul dintre ei. Învățătoarea pune balonul deasupra coardelor întinse, ca și cum balonul ar sta pe șinele unui tren. Apoi cei doi elevi trebuie să încerce să arunce balonul în sus și să îl prindă folosind doar coardele. Acest lucru necesită colaborare și răbdare. Oare de câte ori reușesc să prindă balonul înainte de a cădea pe jos?

Jocul nr. 2
 Titlul jocului: „RAI”
 Durata: 10-15 min
 Materiale necesare: minge
 Descrierea jocului:
Elevii se așează în cerc și un elev ține o minge. Acesta trebuie să arunce mingea altui coleg și să-i pună o întrebare, anume: „Ce îți place ție să faci în timpul liber?”. Elevul care prinde mingea răspunde și apoi aruncă mingea altui coleg, continuând jocul.

Jocul nr. 3
 Titlul jocului: „Continuă povestea”
 Durata: 15-20 min
 Materiale necesare:
 Descrierea jocului:
Elevii se așează în cerc. Fiecare elev adaugă câte o propoziție pentru a construi o poveste comună. Un elev începe cu o propoziție introductivă, iar fiecare elev continuă cu câte o propoziție. Doamna învățătoare notează propozițiile din poveste pe o hârtie. La final, povestea este citită cu voce tare, iar elevii pot discuta despre cum au contribuit fiecare la aceasta.

Jocul nr. 4
 Titlul jocului: „Am încredere în tine”
 Durata: 10-15 min
 Materiale necesare: eșarfă pentru legat la ochi
 Descrierea jocului:
Elevii stau în cerc, iar unul dintre ei este legat la ochi. El numește câte un coleg care trebuie să se lase înapoi, încredințându-se colegilor să-l prindă.

Jocul nr. 5
 Titlul jocului: „Ne complimentăm”
 Durata: 10 min
 Materiale necesare: -
 Descrierea jocului:
Elevii se așează în cerc. Fiecare elev spune un compliment despre colegul din dreapta. Acest tip de joc încurajează aprecierea și pozitivitatea în clasă.
În urma utilizării acestor jocuri, efectul așteptat nu a întârziat să apată: s-au diminuat situațiile conflictuale, copiii s-au adaptat mai ușor la regulile noi, au acceptat sugestii de la ceilalți colegi la activitățile de grup, și-au exprimat emoţiile negative într-o formă rezonabilă, au întărit și relația cu învățătoarea etc.
Prin urmare, consider că jocul aduce numai beneficii în dezvoltarea armonioasă a elevilor, indiferent sub ce formă sau în care moment al zilei este pregătit.