Nr. 45/2018

ISSN: 2393 – 0810

Cuprins

Învăţământ preşcolar

● AUTORITATEA IN RELATIA PARINTI-COPII, DIANA BRICEAG

Învăţământ primar

● Metode şi procedee activ-participative folosite în predarea matematicii în ciclul primar, Claudia Mitrea

● Dezvoltarea creativităţii, la elevii din ciclul primar, prin jocul didactic, Ioana Fanu

● Lectura copiilor, pornind de la copii, Ioana Maria Coza

Învăţământ gimnazial

● Portretul profesorului ideal, Carmen-Violeta Soare

● INOVAŢII ÎN PRACTICILE DE EVALUARE.UTILIZAREA EVALUĂRII PENTRU DEZVOLTAREA ŞCOLII, ecaterina galoiu

● Două loturi, de Ion Luca Caragiale - abordarea textului literar din perspectiva noii programe de gimnaziu, Ancuta Sabo

Învăţământ liceal

● Studiu de caz - experimentul real vs experimentul virtual?, Florina Ianculescu

Interes general

● Un pas spre Europa- Analysing moral values in films and acting out, Maria Cătălina Dumitrascu

AUTORITATEA IN RELATIA PARINTI-COPII

DIANA BRICEAG
Gradinita cu program prelungit "Traian" Ramnicu Valcea, Valcea, Ramnicu Valcea

AUTORITATEA IN RELATIA PĂRINŢI - COPII

În relaţia dintre părinţi şi copii, unul dintre aspectele
importante este dat de atitudinea autoritară a părinţilor faţă
de micuţi, de modul în care părinţii îşi exprimă şi isi
exercită autoritatea. Aceasta se referă la modul în care
părinţii cer sau impun ceva copiilor şi care desori este altfel

decât ceea ce vor copiii în acel moment.
Legat de aceasta, cei mai mulţi părinţi adoptă atitudini mai
puţin educative şi constructive, în special când copii tind
să-şi menţină parerea lor. Este important de luat în
considerare: copiii nu sunt încăpăţânaţi atunci, nici răi sau
nesimţiţi, ci doar îşi exercită şi ei dreptul firesc de a
polemiza, mai mult decât atât – dreptul ca într-o discuţie să
aibă opinii şi dorinţe proprii. Nu le refuzaţi acest drept, care
îi ajută enorm să-şi cultive personalitatea şi încrederea în
sine. Le puteţi asculta punctul de vedere şi dacă într-adevăr
vă menţineţi poziţia şi versiunea lor nu este dezirabilă, le
puteţi spune că aţi auzit ce spun ei, v-aţi gândit la asta,
însă acum vor face cum decideţi dv. pentru că… Este important
să le motivaţi de cât mai multe ori de ce ei vor face cum vreţi
dv., nu cum vor ei, pentru a observa că nu doriţi pur şi simplu
ca ei să fie la dispoziţia dv. Aceasta îi ajută să-şi facă o
imagine coerentă despre faptele cauză-efect, dar şi senzaţia
integrării lor în lumea înconjurătoare. Ei simt că se ţine
cont şi de persoana lor, de opţiunile lor şi dv., viaţa în
general, nu sunteţi un dat implacabil, cu care ei nu pot coopera.
De asemenea, foarte important este ca in 2 din 5-6 cazuri, să
acceptaţi să facă asa cum vor ei de fapt. Să- i lăsaţi sa
câştige ei – aţi ghicit, aceasta tot pentru a-şi cultiva
încrederea în sine şi a-şi testa capacitatea lor de a opera
asupra lumii. Şi de asemenea, pentru că este foarte probabil ca
uneori copiii să aibă o părere mai bună decât a dv., nu pentru
că aţi fi prost, ci pentru că natura i-a înzestrat pe ei cu o
inteligenţă nativă. In felul acesta, îi ajutaţi să şi-o
folosească în mod adecvat, nu deformat sau chiar pervers.
Acest aspect al autorităţii este strâns corelat cu posibilitatea

dv. de a vă exprima fermitatea şi intransigenţa, în sensul
pozitiv al cuvântului, arătând copiilor că sunt lucruri care nu
se negociază- de ex. nu bagă mâna în cuptorul aprins – şi
aceasta adresându-vă lor ca unei persoane căreia îi arătaţi
respect, într-un mod în care ei să nu se simtă invadaţi, ci
luaţi în considerare. Dacă dv. cedaţi tentaţiei de a vă
panica, de a vă înfuria etc., nu mai aveţi un dialog cu copilul,
ci vă exprimaţi ca într-un monolog, incontrolabil, sentimentele.
Copilul se simte exclus din situaţie şi puţin câte puţin,
aceste situaţii îl îndepărteaza de dv., îl fac să înceapă
să aibă secrete şi ce este mai grav – să înceapă să piardă
încrederea sa în dv.
Părinţii care îşi arată frecvent autoritatea prin violenţă,
fizică sau verbală, fac doar să adâncească această distanţă,
să creeze durere si trauma în sufletul copiilor şi să contribuie
la crearea neîncrederii lor în sine, a unei reduse aprecieri de
sine, a unei poziţii defensive sau revendicative în viaţă, dar
profund pesimiste, la distrugerea bucuriei de a trăi a copiilor.
Copiii au nevoie de părinţi care să le arate autoritate, pentru
că aceasta îi ajută pe ei să se simtă în siguranţă si
protejaţi de cineva care ştie ce face şi ce vrea. Este important
ca această atitudine de autoritate să fie dublată de respectul
şi iubirea arătate copiilor.

BRICEAG ELENA DIANA, GRADINITA CU P.P.TRAIAN RAMNICU VALCEA.

Metode şi procedee activ-participative folosite în predarea matematicii în ciclul primar

Claudia Mitrea
Scoala Gimnaziala Rau Alb de Jos, Dambovita, Rau Alb de Jos

Metode şi procedee
activ-participative
folosite în predarea
matematicii în ciclul primar

Diversitatea situaţiilor de instruire creează o mare
varietate în rândul metodelor şi procedeelor.Dacă

învăţământul tradiţional era caracterizat prin tendinţe de
uniformizare a învăţării prin aplicarea aceloraşi
metode,şcoala de astăzi este în favoarea diversificării şi
flexibilităţii metodologiei de instruire.
Particularităţile de vârstă ale şcolarului mic,gândirea
intuitiv-concretă a acestuia ,impun ca principală metodă
didactică jocul,iar activităţile didactice trebuie să aibă
întotdeauna un pronunţat aspect-caracter ludic,ceea ce asigură
accesibilizarea conţinuturilor vehiculate în lecţie.În aceste
condiţii este asigurată participarea activă,individuală şi de
grup a şcolarilor la rezolvarea sarcinilor didactice,creându-se
comdiţiile necesare exprimării libere a ideilor şi a
sentimentelor.În această etapă se va pune accent pe spontaneitate
şi cretivitatea răspunsurilor şi nu neapărat pe rigurozitatea
ştiinţifică a acestora.Prin reluări successive şi prin
utilizarea metodelor interactive elevul va ajunge să să
înţeleagă noţiunile aferente programelor şcolare.
Activităţile didactice se vor desfăşura într-o
permanentă interacţiune cu copiii, astfel încât să răspundă
intereselor acestora.Elevii vor fi stimulaţi permanent să
întrebe,să intervină,să aibă iniţiativă,să exprime idei şi
sentimente despre ce învaţă.
În învăţământul primar jocul se poate desfăşura în
orice moment al lecţiei,ca activitate de sine stătătoare
,urmărindu-se fie dobândirea
cunoştinţelor,priceperilor,deprinderilornoi,fixarea şi
consolidarea acestora,fie verificarea şi aprecierea nivelului de
pregătire al elevilor.
Măiestria învăţătorului trebuie să ducă la îmbinarea
eficientă a jocului cu alte metode.

O metodă folosită cu succes în lecţiile de matematică
este METODA CUBULUI.Este utilizată atunci când se urmăreşte
explorarea unui subiect sau unei atitudini din mai multe
perspective.Pentru o bună desfăşurarea acestei metode trebuie
respectate următoarele etape:
• Anunţarea temei;
• Parcurgerea unităţii de conţinut propusă;
• Împărţirea clasei în şase grupe eterogene;
• Fiecare echipă îşi alege un lider,ca purtător de
cuvânt,fără să-şi impuna propriile opinii;
• Confecţionarea unui cub din carton,placaj sau material
plastic,cu latura de 50cm;
• Înscrierea de către professor pe fiecare dintre feţele
cubului,a câte o sarcină de lucru.De
exemplu:Analizează!Descrie!Compară!Asociază!Aplică!Argumentează!
• Fiecare echipă urmează să analizeze tema propusă din
perspectiva cerinţei înscrise pe una din feţele cubului care i-a
revenit prin aruncarea zarului sau i-a fost repartizată de
învăţător;
• La sfârşitul sarcinii,liderul fiecărei echipe expune
rezolvarea problemei avute.În acest timp ceilalţi membrii ai
echipei vor interveni cu completări sau clarificări.Toţi elevii
clasei iau notiţe şi pot cere lămuriri suplimentare;
• După epuizarea activităţii învăţătorul poate aplica o
probă cu şase itemi pentru a sonda gradul de înţelegere şi
însuşire a problemelor puse în discuţie.
Exemplu:
Se anunţă tema,subiectul discutat,,Corpuri
geometrice”.Clasa se împarte în 6 grupe,fiecare grupă urmând
să examineze o anumită cerinţă corespunzătoare unei feţe a

cubului.
1.Descrie:forma,culoarea,mărimea.Sarcina solicită descrierea
unor proprietăţi ale figurilor şi corpurilor geometrice
referitoare la laturi,feţe,vârfuri sau unghiuri.
2.Compară:,,Prin ce se aseamănă?”, ,,Prin ce se
deosebesc?”.Sarcina solicită compararea a două dintre figurile
sau corpurile geometrice prezentate.
3.Asociază:,,La ce te gândeşti privind aceste corpuri
geometrice?”-observă şi identifică asemănări şi deosebiri
între figuri sau corpuri şi obiectele din mediul înconjurător.
4.Analizează :,,Care figuri geometrice sau corpuri au
proprietăţi asemănătoare?” .Sarcina solicită identificarea
unor proprietăţi caracteristice :număr de laturi,unghiuri,forma
feţelor corpurilor.
5.Aplică: ,,Ce poţi face cu ele?” , ,,Cum poate fi
folosit?”.Sarcina solicită utilizarea corpurilor sau a figurilor
geometrice în scop practic.
6.Argumentează:,,Ce se întâmplă dacă…?,sarcina
solicită realizarea unui demers de rezolvare a unei problem şi
argumentarea soluţiei.
Elevii îşi notează consideraţiile,urmând a le prezenta
întregii clase.
Metoda cubului poate fi eficient aplicată în etapa de
familiarizare sau de aprofundare şi exersare din cadrul
metodologiei de predare învăţare ,la clasele a III-a şi a IV-a.
METODA CADRANELOR ,metodă a gândirii critice,presupune
trasarea pe mijlocul foii a două drepte perpendiculare,astfel
încât să se formeze cele patru ,,cadrane” în care elevii vor
nota informaţiile solicitate.Se poate lucra individual sau cu clasa
împărţită pe grupe şi atunci fiecare grupa va primi câte o

fişă.Se pot propune diferite cerinţe în cadrul metodei
cadranelor pentru a realize obiectivele propuse în lecţia
respectivă.Propun spre exemplificare o metodă a cadranelor:
Matematică clasa a IV-a
Cadran I

Scrie textul sau datele problemei:
Pe două banci sunt 28 de caiete.Pe a doua bancă sunt cu 8
caiete mai multe.Câte caiete sunt pe fiecare bancă? Cadran II
Reprezentaţi grafic problema:
+8
28

Cadran III
Rezolvaţi problema:
Rezolvare:
• suma segmentelor egale:28-8=20
• prima bancă:20:2=10(caiete)
• a doua bancă:10+8=18(caiete)

Cadran IV
Verificaţi şi scrieţi răspunsul:
Verificare:10+18=18

R:10 caiete
18 caiete

METODA EXPERIMENTULUI este o metodă specific de
explorare a realităţii,de învăţarea prin acţiune,prin
experienţa trăită direct.A experimenta înseamnă a-i pune pe
elevi în situaţia de a concepe şi de a practica ei înşişi un
anumit gen de operaţii cu scopul de a practica ei înşişi un
anumit gen de operaţii cu scopul de a provoca ceea ce urmează a
observa ,a studia,a măsura efectele,obseravaţiile,operaţii care
se vor solda cu noi achiziţii cognitive.
Deşi metoda experimentului este specific ştiinţelor ale
naturii am folosit-o cu success şi la lecţiile de matematică în
special la clasa a IV-a la însuşirea unităţilor de
măsură,când i-am încurajat pe elevii mei să descopere
semnificaţia acestor lucruri pur şi simplu.Astfel pentru a
descoperi instrumental de măsură pentru lungime le-am dat
următoarea sarcină:
1.Determinaţi lungimea cărţiide matematică folosind ca
instrument de măsură mai întâi radiera şi apoi rigla.
Ce experimentăm? Cu ce materiale? Ce rezultate am obţinut?
Ce am observat?
Sistemul metodelor,la rândul său ,trebuie să răspundă în
totalitate interesului elevilor pentru cunoaştere,să se bazeze pe
atitudinea interogativă,iscoditoare,pe curiozitatea vie a acestora
de tot ce-i înconjoară şi să le susţină tonusul intelectual
şi afectiv de învăţare.

Bibliografie:
Ana Dumitru,Logel Dumitru, Metodica predării matematicii în
învăţământul primar,Editura Carminis,2017
Areta Niculae,Strategii didactice interactive,Editura Didactica

Publishing House,2010
Ioan Cerghit, Metode de învăţământ , Editura Didactică şi
Pedagogică,Bucureşti 1996

Dezvoltarea creativităţii, la elevii din ciclul primar, prin jocul didactic

Ioana Fanu
Liceul Teoretic Buzias, Timis, Buzias

De cele mai multe ori se ignoră faptul că omul este, prin
structura sa biologică, o fiinţă autocinetică şi că dreptul la
mişcare nu poate fi abolit de nici un fel de normă didactică.
În activitatea didactică nu trebuie ignorat raportul dintre
evoluţia randamentului intelectual şi starea fizică generală.
Jocurile didactice oferă un cadru propice pentru învăţarea
activă, participativă, stimulând iniţiativa si creativitatea
elevului. Obiectivele instructiv-educative ale fiecărui obiect de

studiu pot fi mai bine realizate prin utilizarea jocului.
Acesta, prin natura sa, cuprinde o motivaţie intrinsecă: de a
mobiliza resursele psihice ale copiilor, de a asigura participarea
lor creatoare, de a le capta interesul, de a-i angaja afectiv şi
atitudinal.
Elementele de joc: descoperirea, ghicirea, simularea, întrecerea,
surpriza, aşteptarea vor asigura mobilizarea efortului propriu în
descoperirea unor soluţii, în rezolvarea unor probleme, stimulând
puterea de investigaţii şi cointeresarea continuă.
Creativitatea ca structură definitorie de personalitate îmbracă,
din punct de vedere evolutiv, un caracter procesual supus
influenţelor de mediu.
Formele organizate de instrucţie îşi aduc în mod diferenţiat
aportul în dezvoltarea potenţialului creator al individului în
funcţie de conţinutul activităţii, de tipurile de metode
utilizate, de pregătirea şi gradul de angajare al cadrelor
didactice participante la acţiunile educative.
La nivelul claselor CP – IV , în structura metodelor
activ-participative ( brainstorming-ul, cubul, metoda celor şase
pălării, chindogu, diagramele why-why, diadramele Ishikawa etc),
îşi găsesc cu maximă eficienţă locul, jocurile didactice, care
constituie o punte de legătură între joc ca tip de activitate
dominantă în care este integrat copilul în perioada preşcolară,
şi activitatea specifică şcolii – învăţarea. Jocurile
didactice sunt metode active care solicită integral personalitatea
copilului.
Integrarea organică a jocului în structura de învăţare a
şcolarilor mici este de natură să contribuie la realizarea unor
importante obiective ale formării personalităţii copilului.
Şcolarul

mic trebuie să simtă că este acceptat aşa cum este, că se
doreşte întâlnirea cu el, că vine la şcoală să desfăşoare o
activitate ce-i solicită efort în cooperare cu ceilalţi copii, cu
educatorul, într-o atmosferă de bucurie şi nu numai să
reproducă, în competiţii cu ceilalţi ceea ce a învăţat.
Jocul didactic are un conţinut şi structură bine organizate,
subordonate particularităţilor de vârstă şi sarcinii didactice,
se desfăşoară după anumite reguli şi la momentul ales de adult,
sub directa lui supraveghere, rol important capătă latura
instructivă, elementele de distracţie nefiind mediatori ai
stimulării capacităţilor creatoare.
Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul
instructiv-educativ, au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele
de studiu, au ca punct de plecare noţiunile dobândite de elevi la
momentul respectiv, iar prin sarcina dată, aceştia sunt puşi în
situaţia să elaboreze diverse soluţii de rezolvare, diferite de
cele cunoscute, potrivit capacităţilor lor individuale, accentul
căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al
lui, pe posibilităţile de stimulare a capacităţilor intelectuale
şi afectiv motivaţionale implicate în desfăşurarea acestora.
Considerarea jocului didactic ca metodă de stimulare şi
dezvoltare a creativităţii se argumentează prin capacităţile de
antrenare în joc a factorilor intelectuali şi non intelectuali
evidenţiaţi în cercetările de până acum.
Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care contribuie la
modificarea creatoare a deprinderilor şi cunoştinţelor
achiziţionate la realizarea transferurilor între acestea, la
dobândirea prin mijloace proprii de noi cunoştinţe. Ele
angajează întreaga personalitate a copilului constituind
adevărate mijloace de evidenţiere a capacităţilor creatoare, dar

şi metode de stimulare a potenţialului creativ al copilului,
referindu-se la creativitatea de tip şcolar, manifestată de elev
în procesul de învăţământ, dar care pregăteşte şi
anticipează creaţiile pe diferite coordonate.
A se juca şi a învăţa sunt activităţi care se îmbină
perfect. Principiul aplicat în jocurile educative şi didactice
este acela al transferului de energie. Un interes care nu poate
exercita însă decât o acţiune minimă sau nulă asupra
comportamentului copilului este înlocuit cu un interes imediat şi
puternic.
Ideea folosirii jocului în ativităţile educative nu este nouă.
Şi Platon în Republica recomanda: “ Faceţi în aşa fel încât
copiii să se instruiască jucându-se. Veţi avea prilejul de a
cunoaşte înclinaţiile fiecăruia.”
Învăţarea este o activitate serioasă ce solicită efort
voluntar pentru punerea în acţiune a disponibilităţilor
psihicului ; efortul este mai uşor declanşat şi susţinut mai
eficient când se folosesc resursele jocului, când între joc şi
învăţare se întind punţi de legătură.
Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informaţii,
se pot verifica şi consolida anumite cunoştinţe, priceperi şi
deprinderi, se pot dezvolta capacităţi cognitive, afective şi
volitive ale copiilor, se pot educa trăsături ale personalităţii
creatoare, se pot asimila modele de relaţii interpersonale, se pot
forma atitudini şi convingeri.
Copiii pot învăţa să utilizeze bine informaţiile, timpul,
spaţiul şi materialele puse la dispoziţie, li se poate dezvolta
spiritul de observaţie, spiritul critic şi autocritic, capacitatea
anticipativ-predictivă, divergenţa şi convergeţa gândirii,
flexibilitatea şi fluenţa. Poate fi solicitată capacitatea

elevilor de a se orienta într-o anumită situaţie, de a propune
soluţii, de a le analiza şi opta pentru cea optimă, de a
extrapola consecinţele unei anumite situaţii concrete, de a
interpreta şi evalua anumite experienţe, fenomene, situaţii .
Manifestând creativitate, învăţătorul va determina avântul
libertăţii şi creativităţii copiilor, va realiza ehilibru
între preocupările pentru formarea gândirii logice,
raţionale, flexibile, fluide, creatoare, depăşind înţelegerea
îngustă, eronată, potrivit căreia libertatea de manifestare şi
creaţie a copiilor se dezvoltă spontan. Aplicând cu pricepere
jocul didactic, învăţătorul trebuie să poată valorifica unele
din bogatele resurse formativ-educative ale acestuia în angajarea
personalităţii copilului de a desfăşura o activitate ce
solicită efort susţinut, dar într-o atmosferă de voie bună, de
cooperare, de înţelegere .
Jocurile didactice în majoritatea lor au ca element dinamic
întrecerea între grupe de elevi sau chiar între elevii
întregului colectiv, făcându-se apel nu numai la cunoştinţele
lor, dar şi la spiritul de disciplină, ordine, coeziune, în
vederea obţinerii victoriei. Întrecerea prilejuieşte copiilor
emoţii, bucurii, satisfacţii.
Jocul didactic constituie o eficientă metodă didactică de
stimulare şi dezvoltare a motivaţiei superioare din partea
elevului, exprimată prin interesul său nemijlocit faţă de
sarcinile ce le are de îndeplinit sau plăcerea de a cunoaşte
satisfacţiile pe care le are în urma eforturilor depuse în
rezolvare.
Jocurile didactice sunt antrenante pentru toţi elevii şi
acţionează favorabil şi la elevii cu rezultate slabe la
învăţătură, crescându-le performanţele şi căpătând

încredere în capacităţile lor, siguranţă şi promptitudine în
răspunsuri, deblocând astfel potenţialul creator al acestora.
Creativitatea, ca formaţiune complexă de personalitate, se
formează şi exersează cu metode cât mai adecvate structurii
sale, metode care să acţioneze pe tot parcursul şcolarităţii
elevului, iar din acest punct de vedere, jocurile didactice satisfac
cerinţele la nivelul claselor primare.

Bibliografie:
1. Cotuna, R., Locul şi rolul jocului didactic în învăţare,
Revista Învăţământul primar nr. 3-4, Editura Miniped,
Bucureşti, 2005;
2. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2005;
3. Romănescu, C., Jocul didactic în învățământul primar,
Editura Cadrelor Didactice, Suceava, 2012;
4. Negru, M., Jocul didactic - cale de acces spre sufletul
copilului, Editura Rovimed Publishers, Bacău, 2011.

Lectura copiilor, pornind de la copii

Ioana Maria Coza
Scoala Gimnaziala "Avram Iancu" Baia Mare, Maramures, Baia Mare

Virusul Roald Dahl ne-a prins pe toți, de la mic la mare: elev,
părinte, bunic, bonă, dascăl. Și n-am gasit antidot. Ba mai
mult, a fost un punct de pornire spre lectura întinsă, roman, în
clasa a II-a. Roald Dahl – actual, contemporan și citit cu drag.
Roald Dahl este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai
iubiţi scriitori externi pentru copii. Neîntrecutul povestitor a
preţuit mult crearea personajelor. Citind scrierile lui, copiii
pătrund în frumoasa lume imaginară și au parte de tipologii

variate.
Cărțile lui, dintre care Uriașul prietenos, Matilda,
Vrăjitoarele, James și piersica uriașă, Charlie si fabrica de
ciocolata, Charlie și Marele Ascensor din Sticlă sunt apreciate de
copiii din toată lumea. Aceste publicații au devenit
bestseller-uri și sun ttraduse în mai multe limbi.
Pe ici, pe colo, câte un fragment din opera sa apare și în
manualele de ciclu primar.
Proiectul demarat la nivel de clasă s-a dorit a fi un mod de a
declanșa o lectură susținută în baza prezenta prezentărilor
dascălului și a relatărilor colegilor.
Ce poate să atragă copiii ?

DATELE DESPRE AUTOR , PICANTERII PENTRU COPII
Capacitatea receptivă a unui copil de clasa a II-a nu permite
copilului niste raportări regionale foarte exacte și nici date
temporare. Mai mult de atât datele de acest fel, la acestă
vârstă, sunt anoste. Copilul e atras de aspecte similare propriei
experiențe. Astfel informațiile (despre cele șase creioane
galbene cu gumă la capăt fără de care nu începea a scrie,
despre focul făcut cu hârtiile aruncate în coșul de gunoi, plin
pânâ la refuz, foc care innegrise un perete exterior al casei,
despre ilustratorul de cărți care realizase benzi desenate)
captează și reprezintă un stimul semnificativ.
Informațiile de acest fel, prinse într-un power point, au
reprezentat un punct de plecare.

AMUZANTELE CUVINTE DIN OPERA SA , IN SPECIAL DIN MARELE URIAȘ
PRIETENOS
Vreți să aflați cum vorbesc unele dintre personajele din opera
lui Roald Dahl?
Modul greoi în care se exprimă MUP e amuzant și din punct de
vedere psihologic, conform efectului Pratfall, sunt mai simpatice
acele persoane sau personaje( în cazul nostru) atâta vreme cât nu
par perfecți, ci își permit să facă greșeli.
Astfel Mup se prezintă: “Eu este singurul uriaș cumsecade și
zăpăcit din tot Tărâmul Uriașilor. Eu este Marele Uriaș
Prietenos. Eu este MUP.”
Jocul de cuvinte realizat de autor este simpatic, amuzant,
ingenios. Susțin afirmația găsită în recenzia de carte citită
pe https://palarisme.ro/recenzie-marele-urias-prietenos-roald-dahl/
“MUP este un personaj fermecător, pe care îl iubești și îl
îndrăgești prin prisma defectelor cu care a fost
„binecuvântat”. El rostește adevărul fără să ezite, fără
să caute cuvintele potrivite, prin care ar putea să-l facă mai
ușor de digerat, mai blând pentru cei care nu știu cum să
reacționeze la aflarea unei vești proaste. Sinceritatea lui e
copleșitoare și brutală, însă are un efect puternic asupra lui
Sophie. În cămașa ei de noapte, cu ochelarii alunecând peste
nas, la adăpostul oferit de urechea uriașului, ea își vede lumea
spulberată și se scutură de minciunile pe care le acceptase
până în acel moment. „- Înțelesul nu e important, zise MUP.
Eu nu poate să aibă dreptate tot timpul. Foarte des, în loc de
dreptate, eu am nedreptate.”

Cele două aspecte au fost convingătoare în a genera o lectură
intensă în rândul elevilor mei. Ulterior, totul a curs firesc. Au
început să citească orice au găsit în opera pentru copii a lui
Roald Dahl.

Portretul profesorului ideal

Carmen-Violeta Soare
Scoala Gimnaziala Nr.111 "George Bacovia", Bucuresti, Bucuresti

Carmen Soare
Scoala Gimnaziala 111, sector 4, Bucuresti

PORTRETUL PROFESORULUI IDEAL

Rezumat: Profesorul ideal, în viziunea mea, reprezintă o
personalitate complexă formată din câteva componente. Fiecare
este foarte importantă și indispensabilă profesorului.

În primul rând, el trebuie să convingă elevii săi că sunt
foarte capabili, să le arate că ei pot avea performanță.
Profesorul trebuie să îi încurajeze în ceea ce învață, să
îi motiveze la schimbare. Toți elevii au o valoare incontestabilă
și au un talent înnăscut, profesorul poate să-i arate elevului,
cel puțin, că e posibil să însușească materia predată.
Profesorul trebuie să-i încurajeze cu propria persoană, cu
propriul exemplu.
În al doilea rând, profesorul investește în caracterul elevilor
mai mult decât în cunoștințele lor. Schimbarea elevului este
foarte importantă și e mult mai importantă decât notele
elevului.
Un elev cu caracterul schimbat va respecta profesorul, ceea ce a
investit el și se va purta cu el cu respect. Profesorul nu va fi
în poziția să „cerșească ” respectul.
Un elev schimbat va găsi singur motivația de a învăța și va
încuraja și pe alții s-o facă.
Un elev încurajat să-și schimbe atitudinea va investi singur în
persoana sa și este o probabilitate mai înaltă ca el să devină
un autodidact.
Schimbarea elevului spre bine nu se face prin descurajarea lui și
nici prin compararea cu alții, ci printr-o competiție cu propria-i
persoană.
Un profesor ideal are un caracter integru. El nu va învăța
integritatea dacă singur nu o va trăi.
Deseori, oamenii învață mai mult prin propriul exemplu, decât
prin cuvinte. În cazul în care vorbele nu coincid cu faptele sale,
niciodată nu va fi ascultat. Un profesor are autoritate doar în
cazul în care vorbele lui coincid cu faptele lui. Elevii sunt cei
mai buni critici, ei vor observa neconcordanța și aceasta îi va

dezgusta.
Profesorul este un autodidact. El este implicat într-un proces
continuu de învățare. Un profesor bun este un elev bun, prin
aceasta el dă exemplu elevilor săi și îi încurajează să
depună un efort pentru a învăța. Se pare că unii, din cauza
grijilor ce se pot acumula în viața lor, renunță să mai
învețe. Cine nu învață – se plafonează. Poate în fața
elevilor profesorul va face față, însă atitudinea sa față de
elevi se va schimba: va deveni mai iritat din lipsa de cunoaștere a
elevilor și nu va mai avea răbdare să-i învețe.
Profesorul găsește valoare în fiecare elev. Prin aceasta el nu
critică elevii și nici alți profesori. Expresia „Scopul scuză
mijloacele” nu face parte din mottou-rile sale. Chiar dacă elevii
nu sunt la nivelul așteptării profesorului, aceasta nu este o
piedică pentru a investi în ei și a-i face să respecte
cunoștințele.
Un profesor bun îi ajută și pe ceilalți colegi ai săi, în
special pe cei fără prea multă experiență. Nu critică lipsa de
experiență, ci știe să scoată competiția dintre el și
ceilalți colegi.
Mă bucur mult că am cunoscut astfel de perosoane care sunt și în
continuare exemple frumoase pentru mine și de la care învăț zi
de zi.

https://alexcurbet.wordpress.com/2012

INOVAŢII ÎN PRACTICILE DE EVALUARE.UTILIZAREA EVALUĂRII PENTRU DEZVOLTAREA ŞCOLII

ecaterina galoiu
Centrul Scolar Pentru Educaţie Incluziva "Elena Doamna" Focsani, Vrancea, Focsani

INOVAŢII ÎN PRACTICILE DE EVALUARE.UTILIZAREA EVALUĂRII PENTRU
DEZVOLTAREA ŞCOLII
Prof. Itinerant ECATERINA GALOIU
CSEI,,Elena Doamna”Focşani,
Şcoala Gimnazială,,Nicolae Iorga”Focşani

Intr-o societate într-o continuă schimbare, avem nevoie de
cunoaşterea, înţelegerea şi însuşirea competenţelor specifice
secolului XXI, atât ca cetăţeni, profesori, cât şi ca elevi ai
şcolilor secolului XXI. După experienţa mea de dezvoltare
profesională pe tema evaluării, consider că este important să
încorporăm competenţele pentru secolul XXI, să evaluăm aceste
competenţe, să folosim evaluarea pe tot parcursul proiectelor şi
să-i determinăm pe elevi să fie participanţi activi la
evaluare şi propria învăţare. Profesorul de la clasă trebuie
să stăpânească toate metodele şi instrumentele de evaluare, şi
să le aplice în funcţie de particularităţile clasei de elevi.
Ce sunt competenţele secolului XXI?
Competenţele secolului XXI specifice sunt cele ale
Parteneriatului pentru Competenţele Secolului XXI şi se referă
la:
1. Competenţe de învăţare şi inovare includ competenţe de
creativitate şi inovare, gândire critică şi rezolvarea de
probleme și comunicare şi colaborare.
2.Competenţe legate de informaţii, comunicarea în masă şi
tehnologie includ:competenţe în domeniul
informaţiilor,competenţe legate de comunicarea în masă,
competenţe în domeniul TIC.
3.Competenţe legate de viaţă şi carieră includ competenţe
de:Flexibilitate şi adaptabilitate; iniţiativă şi autonomie,
competenţe sociale şi transculturale,productivitate şi
răspundere; conducere şi responsabilitate;
Ca orice lucru care se învaţă, predarea şi învăţarea
competenţelor secolului XXI urmează acelaşi algoritm de
învăţare:
1. experimentarea,

2. învăţarea-modelarea competenţelor;
3. exersarea-profesorii trebuie să le ofere numeroase
oportunităţi de a exersa şi de a reflect;
4. revenirea asupra competenţelor;
5. evaluarea competenţelor- elevii se implică prin autoevaluare
şi evaluarea colegilor.
Posibile scenarii de evaluare a competenţelor:
1. evaluarea colaborării- profesorii dicută cu elevii despre
apariţia unei probleme în colaborare şi găsesc solutia elevii
să scrie zilnic întru-un jurnal despre cum lucrează grupul ,
2. evaluarea creativităţii - introducerea unei grile de evaluare
criterială a creativităţii,
3. evaluarea rezolvării de probleme – profesorii pot recomanda
jurnale de învăţare pentru documentarea din cadrul proiectului
şi liste de verificare prin care identifică procesul de rezolvare,
4. evalurea autonomiei - profesorii pot observa grupul şi luarea de
notiţe,verificarea planului de proiect şi oferirea de feedback,
folosirea întrebărilor despre conţinut.
Elevii care merg la şcolile unde se promovează o educaţie
pentru secolul XXI, sunt elevi care îşi dezvoltă abilităţi
necesare pentru a avea succes .
Ei îşi dezvoltă următoarele competenţe:
1. Colaboratori- elevii se organizează în grupuri mici, îşi
asumă diferite roluri în cadrul proiectelor tematice, îşi
concentrează atenţia pe diferite sarcini de învăţare,
înregistrează observaţii, colectează date, compară datele cu
alţi elevi dintr-o şcoală parteneră proiectului printr- un site
wiki,de exemplu, transmit date coordonatorului;
2. Gânditori creativi – elevii gândesc şi stabilesc obiective
şi priorităţi pentru proiecte, proiectează produse folosind

tehnologia(de ex. o aplicaţie 3D de modelare),
3. Utilizatori şi producători de informaţii - elevii caută
informaţii pentru a găsi sursele primare, desfăşoară
investigaţii, evaluează acurateaţea surselor, învaţă să
distingă faptele de opinii,
4. Specialişti în tehnologie- elevii folosesc foto digitale,
încarcă site-uri de foto, fac sondaje online pentru a primi
fedback public,
Elevi autonomi – elevii contribuie pe parcursul unei unităţi de
învăţare la completarea unui blog şi citesc jurnale de răspuns;
folosesc planul de acţiune pentru gestionarea şi planificarea
proiectului, folosesc liste de verificare pentru a respecta
termenele şi activităţile planificate.
Trecerea la noi practici de evaluare trebuie să fie
graduală.
Exemple de practici de evaluare:
- Metoda proiectelor -includerea proiectelor în activitatea
didactică în care elevii lucrează în grupuri, ţin jurnale ale
învăţării, creează produse finale ( ex. prezentările),
- oferirea de feedback pe tot parcursul proiectelor şi nu doar la
sfârşit,
- Introducem şi alte metode precum, conferinţe, note, reflecţii
şi jurnale, dar şi instrumente cum ar fi: grilele criteriale şi
listele de verificare, alături de întrebări şi teste pentru
evaluarea competenţelor elevilor;
evaluarea se face de către profesor şi elevi care se
autoevaluaează şi îşi evaluează colegii folosind o varietate de
metode şi instrumente pentru a încuraja implicarea şi
conştientizarea propriului succes de învăţare;
Inovaţiile care includ consolidarea practicilor de evaluare

formativă produc beneficii pentru învăţare :
- evaluarea formativă ajută profesorul să afle ce ştie şi ce nu
ştie elevul;
- îmbunătăţeşte predarea şi învăţarea, oferă feedbeck
critic pentru ameliorar;
- învăţarea şi înţelegerea elevilor atinge niveluri mai bune;
- punctaje mai bune la teste;
- rezultate mai bune pentru elevii cu cerinţe educative speciale -
un feedback specific în loc de un simplu răspuns corect sau
incorect, îi ajută să obţină rezultate mai bune datorită
efortului;
- feedback instantaneu - elevii devin mai conştienţi de
abilităţile şi cunoştinţele lor şi sunt mai repede orientaţi
spre acţiuni de ameliorare, iar profesorii primesc feedback de la
elevi și îl folosesc pentru schimbări în instruire;
- împuternicirea elevului - dă control mai mare elevilor şi îi
responsabilizează pentru propria învăţare, prin faptul că
înţeleg mai bine obiectivele operaţionale şi criteriile de
evaluare, reflectând la propria activitate;
- dezvoltarea socială – se asigură cadrul ca profesorii să
comunice constant cu elevii lor făcând semnificativă experienţa
şcolară.
Exemplu de Plan de evaluare şi metode de evaluare formativă.
- urmăresc ce învaţă elevii- folosesc jurnale de observaţie,
blog, planific conferinţe;
- verific dacă elevii înţeleg conceptele- folosesc ghiduri de
planificare a conceptelor pentru monitorizarea progreselor şi ca
instrument de autoevaluare ;
- îi ajut să fie mai independenţi, îndrumare - scrierea în
jurnale;

- aflu care sunt abilităţile de investigaţie - prin observare,
consultarea notiţelor;
- asigur feedback - verific jurnalele, planific conferinţe,
reflecţii;
- îi ajut să creeze un proiect de calitate - elevii pot folosi
grila de evaluare criterială înainte şi în cursul
activităţilor proiectului; folosesc o grilă de evaluare a
creativităţii;
- seminar despre evaluare cu părinţii şi elevii - informaţii
depre grilele de evaluare criterială, despre grile de evaluare pe
blog, pentru a informa părinţii ce fac copiii în activităţile
proiectului;
- trimit email cu ce face bine copilul la şcoală;
- copiii sunt încurajaţi să se uite la ce fac colegii şi să
ofere feedback;
- comunicarea punctajelor din grila de notare;
- folosirea datelor din evaluări pentru note.
Evalurea sumativă este evaluarea care este folosită la
sfârşitul unei activităţi de învăţare, unei unităţi de
învăţare sau unui proiect şi care poate fi un test, o lucrare
finală, un produs sau o reprezentaţie. Produsele şi
reprezentaţiile sunt lucruri antrenante şi autentice pentru elevi
pentru a-şi demonstra cunoştinţele. Produsele sunt lucruri create
de elevi, ca rapoarte, modele scrisoare către redacţie, recenzie
de carte sau film, relatare, colaj, pictură, jurnal foto,
prezentare de imagini, carte digitală, etc.
Reprezentaţiile sunt făcute de elevi ca prezentările şi
punerile în scenă, dans, piesă, satiră, studiu de personaj, joc
de roluri, procese în laboratorul de ştiinţe, abilităţi
sportive, formarea sau îndrumarea elevilor mai mici, dezbatere.

Elevii pot să demonstreze abilităţile la sfârşitul unui
proiect, să arate ce au învăţat, mai ales competenţele
secolului XXI, prin alegerea unor produse finale care implică
folosirea tehnologiei, pentru ca elevii să demonstreze şi
abilităţi de genul acesta(de ex: site wiki, instrumente web 2.0,
scenarii de film, pod cast)
Consider că evaluarea într-o clasă a secolului XXI,
dintr-o şcoală incluzivă, înseamnă o înţelegere mai profundă
a competenţelor, aplicarea lucrurilor învăţate şi demonstrarea
stăpânirii unei competenţe, iar ca profesori să avem abordări
ale evaluărilor pentru ca elevii să-şi îmbunătăţească
rezultatele pe care să ne fundamentăm predarea şi învăţarea.
Utilizarea eficientă a strategiilor, metodelor şi instrumentelor
de evaluare va pune în valoare aspectul creativităţii, a
gândirii critice, a manifestării individuale, proprii fiecărui
elev, rezultatul final vizat fiind formarea, la nivelul individului,
a culturii generale, formarea de abilităţi, atitudini,
competenţe, priceperi şi deprinderi necesare integrării sociale
optime.
Bibliografie:
1.Manolescu, M. Evaluarea şcolară. Metode, tehnici, instrumente.
Bucureşti: Editura Meteor., 2006;
2.I.T.Radu, Evaluarea în procesul didactic. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004;
*** www.21stcenturysklls.org
*** http://blchecklist.4teachers.org/checklist.shtml

Două loturi, de Ion Luca Caragiale - abordarea textului literar din perspectiva noii programe de gimnaziu

Ancuta Sabo
Colegiul de Arte, Baia Mare, Maramures, Baia Mare

1.PREZENTAREA TEMEI– Tema generală pentru clasa a VII-a este
“Orizonturile lumii şi cunoaşterii”,iar subtema propusă
acestei unități de învățare am numit-o “Valori şi principii
morale”; pregătirea elevului pentru statutul de viitor adult
trebuie să includă conştientizarea şi apoi respectarea unor
principii morale.
2.DIMENSIUNEA INTER- ȘI TRANSDISCIPLINARĂ A TEMEI: Omul gândeşte

interdisciplinar, existența umană nu poate fi divizată strict pe
domenii ale cunoaşterii, întrucât acestea se întrepătrund.
Interdisciplinaritatea activitătilor constă în îmbinarea
literaturii cu matematica şi artele vizuale (folosirea de figuri
din geometrie şi culori în realizarea unui desen mandalic care
săspună povestea lui Lefter). De asemenea, discuțiile despre
principiile şi valorile morale implică folosirea unor noțiuni de
cultură civică, dar şi din materia nou apărută la clasa aVII-a,
“ Elemente de limba latină şi cultură romanică”. Dimensiunea
trandisciplinară a temei, “fuziunea” artelor (literatura şi
artele plastice) se poate identifica realizarea desenului (tehnică
pe care am numit-o sugestiv “mandala literară”) care prezintă
prin linii şi culori povestea personajului.
3.COMPETENȚE SPECIFICE VIZATE: 2.1; 2.3; 2.4.; 3.1; 3.2; 3.4.; 4.1;
4.2.;4.5.; 5.2
4.CONTEXT ȘCOLAR (condiții prealabile) –cunoştințele
anterioare ale elevilor cuprind elemente ale narativului literar,
rezumat, plan simplu/dezvoltat de idei, elemente de vocabulular,
titlul operei literare, narator.
5. CONTEXT EXTRAȘCOLAR– experiența de viață a elevilor este
determinată de activitățile din familie, astfel că elevii sunt
diferiți, atât din punctul de vedere al educaței, cât si
emotional, percepând diferit textele literare. Unii citesc mult,
sunt implicați în activități extraşcolare artistice, sportive
etc., alții au cunoştințe şi abilități limitate. Indiferent
de experiențele de viață ale elevilor, activitățile propuse au
rolul de a-i antrena pe toți, fără a-i discrimina pe unii, toți
copiii trebuie să fie apreciați pentru efortul depus.
6. EXTINDERE SPRE VIAȚĂ – Copiii din zilele noastre au impresia
că totul li se cuvine fără să depună niciun efort, iar, la

orice aşa-zis eşec, au impresia că se termină lumea, se supără
dacă nu sunt în centrul atenției şi interpretează cu suspiciune
orice gest al adulților sau al colegilor. Discutând, de exemplu,
despre situația personajelor dintr-o operă literară (Lefter, în
cazul de față), elevii pot valorifica principiile morale, prin
diferite activități şi scenarii didactice ei pot înțelege că
perfecțiunea nu există şi omul învață din greşeli toată
viața. Însuşirea unor valori morale precum: sinceritatea,
corectitudinea, încrederea, bunăvoința, perseverența,
autocontrolul, integritatea, responsabilitatea etc. reprezintă
averea spirituală a fiecărei ființe umane, care îi va ghida
pașii prin viață.
7. ACTIVITĂȚI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE RECOMANDATE
Lecţia se desfăşoară în timp şi are un caracter procesual –
pornește de la cunoștințe care aparțin complexului
informaţional al elevului şi se continuă cu introducerea
elementelor de noutate, prelucrarea și aprofundarea acestora pentru
ca apoi să urmeze momentul reflecţiei, al meditaţiei asupra
conținuturilor învățate. Elementul nou însuşit se va integra
în volumul de cunoştinţe al elevului. Astfel, lecţia devine un
proces al propriei deveniri, parcurgând momente esenţiale care-l
ajută pe elev să-şi clarifice diferitele noţiuni întâlnite și
ulterior să le folosească, după o reală consolidare a acestora.
Activitatea propusă va fi structurată astfel: •Lectura textului
cu descifrarea informațiilor explicit formulate; •Aprofundarea
lecturii prin realizarea de deducții simple; •Elemente de
realizare a dialogului; mărci ale vorbirii directe; caracterizarea
personajului (mijloace de caracterizare: directe și indirecte);
•Integrarea și interpretarea informațiilor și ideilor pentru
identificarea corectă a mesajului textului;

A. Elevii vor realiza individual o poveste cu termeni dați în
avans: "loturi", "bilet", "viceversa", "culmea", "demisia", "șef".
După citirea unor compuneri, se va face prima lectură a textului,
expresivă.; discutarea unor cuvinte necunoscute. Apoi, propun
folosirea metodei "hexagonul". Se desenează hexagonal, având pe
fiecare latură următoarele întrebări: Cum? Când? Unde? Care? De
ce? Ce? Sau poate fi distribuită o fișă fiecărui elev cu
hexagonul sau nu se mai desenează niciun hexagon, se formulează
întrebările și se găsesc răspunsurile potrivite. Reflecția, o
scurtă prezentare a întâmplărilor, se va realiza pe baza
răspunsurilor obținute la întrebările de mai sus. Evaluarea
elevilor se face pe parcurs, prin aprecierea răspunsurilor date,
prin observarea implicării lor. Ca temă pentru acasă propun
relatarea întâmplărilor din perspectiva personajului Lefter
Popescu.
B. Se citesc relatările unor elevi, se discută aspecte legate de
realizarea compunerilor (la ce persoană se povestește). Urmează
activități de aprofundare a lecturii: identificarea indicilor de
timp, de spațiu, identificarea personajelor și a rolului pe care
îl au în cadrul operei, ideile principale/momentele subiectului,
tema. Se pot folosi tehnici diverse, de exemplu “soarele
caracteristicilor” (gruparea elementelor puse în discuție
într-un anumit sector de cerc; se pot folosi și culori diferite
pentru colorarea anumitor părți ale cercului) în perechi sau pe
grupe. O altă metodă ce poate fi folosită tot în acest segment
al lecției este “harta povestirii”, elevii identificând pe o
fișă individuală elemente precizate mai sus. Evaluarea elevilor
se realizează prin observarea sistematică, dar și pe baza
opiniilor exprimate de colegi prin aprecieri generale sau
indivituale; nu se admit aprecierile negative nici din partea

profesorului și nici din partea elevilor, aspectele ce trebuie
îmbunătățite se vor fi enunțate sub forma unor recomandări sau
propuneri. În etapa de reflecție, elevii vor realiza prin metoda
eseului de cinci minute, o scriere în care să-și exprime părerea
despre mesajul textului sau dacă li se pare mai interesant, pot să
formuleze pentru colegi și profesor 5 întrebări despre
semnificația textului. Tema pentru acasă va consta în realizarea
unei compuneri narative în care se prezintă o întâmplare
inspirată din opera studiată, cu tema „Caragiale ne inspiră”;
se vor folosi/respecta obligatoriu noțiunile discutate (spațiu,
timp, personaje, acțiune, narator).
C. La începutul lecției se citesc câteva teme, se discută scurt
despre elementele ce trebuiau incluse. Apoi li se cere elevilor să
realizeze în perechi un dialog, imaginându-și că sunt personaje
din textul studiat. După citirea câtorva exemple și exprimarea
unor opinii despre dialogurile realizate, se vor numi elementele
care intră în componența unui dialog. Se identifică mărcile
vorbirii directe, importanța vocativelor, a imperativelor, a
interjecțiilor, verbele declarative etc., prin intermediul
organizatorului grafic. Această activitate se poate realiza prin
metode tradiționale sau prin tehnici activ-participative, precum
ciorchinele, jurnalul grafic. În etapa reflecției, se împart
elevilor fișe care conțin replici ale personajului/personajelor.
Se identifică mărcile vorbirii directe, se analizează atitudinea
personajelor care reiese din dialog, respectarea partenerului de
dialog, folosirea unor cuvinte potrivite/nepotrivite.Elevii vor fi
evaluați pe parcurs pe baza răspunsurilor, a intervențiilor în
lecție. Tema va fi unui interviu cu Lefter Popescu.
D. Se citesc câteva interviuri (cine dorește) și se pregătește
atmosfera pentru discutarea noțiunilor legate de personaje,

clasificarea lor, caracterizare personajului și mijloace de
caracterizare. Pentru această etapă se vor impărți fișe cu
citate din text despre personaj (Lefter) pe prima coloană, apoi în
a doua coloană se vor scrie trăsăturile care reies din citat (de
preferat o însușire/citat), cine face caracterizarea se trece în
coloana a treia, iar în a patra coloană cum identificăm
trăsăturile (direct sau indirect din limbaj, relația cu celelalte
personaje, semnificația numelui etc.). Se discută ce face bine și
ce nu face bine Lefter, ce reguli de bun simț încalcă etc.
Reflecția va fi realizată printr-o scurtă caracterizare a lui
Lefter. Evaluarea se face pe parcurs prin intervențiile din timpul
orei, se discută unele nelămuriri, prin exemplificare sau prin
alte metode alese de profesor, scopul fiind ajutarea elevului și nu
încurcarea lui. Acasă vor completa un chestionar realizat prin
intermediul instrumentului web 2.0, formulare google, link-ul fiind
trimis elevilor pe grupul clasei.
(https://goo.gl/forms/sFFOsr7vhptkhHw12)
E. Activitatea se va realiza fie în clasă, fie afară, în
funcție de răspunsurile elevilor (în cadrul sondajului de
opinie). În prima parte a lecției se discută răspunsurile date
de elevi și se vor stabili grupele pentru realizarea mandalei
personajului. Elevii lucrează pe grupe, pe foi A0 sau cu frunze pe
care le colorează și le aranjează într-o anumită formă, astfel
încât să spună povestea lui Lefter. Indiferent de locul unde se
finalizează activitatea, se vor fotografia lucrările pe echipe și
se vor include pe un avizier virtual pe www.padlet.com. Ca temă
se pot propune, la alegere, una dintre următoarele tipuri de
scriere: o pagină din manualul bunelor maniere în care să
prezinte cum trebuia să se comporte Lefter, un articol de ziar în
care să prezinte modul în care s-a desfășurat ultima lecție de

limba și literatura română etc, realizarea unor cvintete;
compunerea unui acrostih și/sau limerick ( poezie umoristică din
lirica engleză formată din 5 versuri: 1. Prezentarea
protagonistului; 2. Eprimarea unei calități a acestuia printr-o
actiune; 3. și 4. Reacția celor prezenți într-un enunț - în
cele 2 versuri; 5. Epitetul final care sa-l caracterizeze pe
protagonist).
F. Expunerea materialelor este urmată de aprecieri generale. De
asemenea se va realiza o prezentare online, folosindu-se un
instrument web 2.0, intitulată Testamentul lui Lefter (sau orice
titlu) unde se vor încarca toate materialele. Testamentul
personajului va conține la final un “Dicționar ilustrat de
valori morale”.

Studiu de caz - experimentul real vs experimentul virtual?

Florina Ianculescu
Colegiul National Banatean Timisoara, Timis, Timisoara

STUDIU DE CAZ
EXPERIMENTUL TRADIȚIONAL vs EXPERIMENTUL VIRTUAL?
1. Conţinutul etapelor studiului

a. Stabilirea temei studiului

Tehnologiile actuale ne dau posibilitatea de a îmbunătăți și de

a înlocui cursurile și laboratoarele cu resurse bazate pe
calculator, deseori numite laboratoare virtuale/platforme de
elearning/soft-uri educaționale. În demersul didactic, profesorii
pot fi tentați să neglijeze tehnologiile mai simple, precum orele
de laborator, a căror pregătire și desfășurare poate constitui
uneori o muncă intensă.

Pornesc de la ipoteza că, deși instrumentele digitale au valoare,
nu ar trebui să înlocuiască activitățile de laborator
tradiționale. În mod clar, pornesc de la premisa că activitatea
desfășurată în laboratorul tradițional poate fi
îmbunătățită cu simulări și experimente virtuale,
calculatorul și soft-ul educațional putând fi cu succes integrate
în activitatea din laboratorul tradițional. Luarea în considerate
numai a unuia sau a celuilalt este inadecvată.

În aceast material mi-am propus să analizez critic rolul
computerului pentru predarea chimiei, mai precis rolul
experimentului virtual și a platformelor de studiu on-line. În
acest studiu am urmărit să stabilesc cât de adecvate sunt anumite
instrumente educaționale – experimentul tradițional și
experimentul virtual – în realizarea obiectivelor specifice
disciplinei chimie, în acord cu nevoile și interesele elevilor
spre a construi un demers educațional care le oferă o viziune
realistă asupra importanței studiului chimiei.

b. Documentare prealabilă

Documentarea prealabilă a cercetării a avut vedere atât
literatura de specialitate cât şi documentarea pe teren. În

documentarea noastră, am apelat la două surse de informare: elevii
şi documentele referitoare la temă publicate la nivel național
sau european. Elevii au fost consultați prin intermediul unui
chestionar și, totodată, am consultat rezultatele altor cercetări
pe aceeași temă.

c. Scopul studiului
Scopul studiului a fost cercetarea percepţiei elevilor, prin
intermediul unui chestionar, care să arate percepția acestora
asupra importanţei experimentului chimic în studiul chimiei,
precum şi aprecierea impactului asupra nivelului de achiziții
specific acestei discipline a utilizării experimentului de
laborator sau a experimentului virtual/soft-educațional/platformă
de e-learning.
Ancheta prin chestionar este una dintre cele mai cunoscute si utile
metode de cercetare, ea oferind multiple avantaje : surprinderea în
parametrii static a opiniei subiecţilor faţă de tema de
cercetare, eliminand în mare măsură subiectivismul şi
neajunsurile metodei observaţiei sau cele ale interviului care se
poate aplica numai pe şantioane de tip panel-experţi în domeniul
respective.

d. Obiectivele studiului:
- Aprecierea impactului experimentului desfășurat în laborator
asupra nivelului de achiziții al elevului în domeniul chimiei.
- Aprecierea impactului experimentului virtual asupra nivelului de
achiziții al elevului în domeniul chimiei.
- Evaluarea impactului avut de utilizarea platformelor/soft-urilor
educaționale asupra gradului de însușire a noțiunilor de chimie
de către elevi.

e. Cadru teoretic al studiului
Prezentul studiu îmbină fundamentalul teoretic cu cercetarea de
tip ancheta prin chestionar.

f. Unitatea de analiză şi studiu
Rezultatele studiului se bazează pe răspunsurile sincere ale
subiecţilor chestionaţi.

g. Ipoteza
Deși elevilor le place să utilizeze computerul în
îmbunătățirea nivelului de achiziții și își exprimă
dorința de a folosi în procesul de predare-învățare-evaluare
cât mai multe soft-uri educaționale/platforme e-elarning, sunt
mult mai atrași și consideră mai relevant experimentul
desfășurat ”pe viu” în laboratorul de chimie.

h. Tipul de studiu
Pentru a îndeplini obicetivele propuse, am apelat la o cercetare
empirică de teren a temei mai sus menționate folosind anchetei
prin chestionar. Studiul pe care l-am propus s-a realizat prin
interacţiunea indirectă cu subiecţii, aceștia având de
completat un chestionar on-line.

i. Specificul unităţilor studiate
Studiul nostru urmăreşte surprinderea unui aspect de mare
relevanţă pentru starea actuală a
tineretului nostru, de aceea datele acestui studiu sunt validate
numai de reprezentativitatea
eşantionului folosit.

Acest studiu s-a realizat la nivelul elevilor din clasele IX-XII din
Colegiul Național ”Gheorghe Țițeica” din municipiul Drobeta
Turnu Severin, județul Mehedinți.

j. Elaborarea chestionarului
Chestionarul pe care l-am propus ca instrument de studiu a urmărit
surprinderea acelor aspecte care se regăsesc atât în obiectivele
fixate pentru acest studiu, cât şi în ipoteza lucrării.

h. Prelucrarea şi analiza datelor
În continuare voi prezenta rezultatele obținute în urma
prelucrării statistice a răspunsurilor
subiecților la întrebările chestionarului.
Chestionarul a fost aplicat unui număr de 63 de elevi din clasele
IX- XII interesați de studiul aprofundat al disciplinei chimie în
vederea pregătirii examenului de admitere la diverse facultăți de
medicină/farmacie din țară. La chestionar au răspuns: 2 elevi
din clasa a X-a, 8 elevi din clasa a XI-a si 52 elevi din clasa a
XII, din care 69,35% fete și 30,65% băieți.

Q.1. Consideri ca îți poți crește mai ușor nivelul
achizițiilor în domeniul chimiei prin:

ANSWER CHOICES RESPONSES
– Asimilarea a cât mai multe noțiuni teoretice 6.35% 4
– Realizarea de proiecte de specialitate 7.94% 5
– Imbinarea notiunilor teoretice cu parte
experimentala 84.13% 53
– Parcurgerea lectiilor on-line. 1.59% 1
Total 63

Q.2. Consideri ca in studiul chimiei experimentul chimic este:

ANSWER CHOICES RESPONSES
– Lipsit de importanta, pot invata si fara sa mi se prezinte
experimente 0.00% 0
– Relativ important, poate veni in completarea unor notiuni
teoretice 9.68% 6
– Important, ajuta la explicarea unor notiuni
teoretice 22.58% 14
– Foarte important, sprijina insusirea unor notiuni
complexe. 67.74% 42
Total 62

Q.3. Consider cel mai potrivit pentru predarea-invatarea disciplinei
chimie:
ANSWER CHOICES RESPONSES
– Experimentul executat ”pe viu” in laboratorul traditional
60.32% 38
- Experimentul desfasurat in laboratorul virtual 1.59% 1
- Combinarea experimentului traditional cu cel virtual.
38.10% 24
Total 63

Q.4. In cadrul orelor de chimie, mi-ar plăcea:
ANSWER CHOICES RESPONSES
– Sa pot propune experimente si apoi sa le desfasor singur sau
in echipa 33.33% 21

– Sa realizez experimente pe baza unui mod de lucru prezentat
de profesor 52.38% 33
– Sa observ experimente realizate de un coleg/profesor 3.17% 2
– Sa folosesc o platforma de e-learning cu un laborator
virtual. 11.11% 7
Total 63

ANSWER CHOICES Puțin Mediu Mult Foarte Mult TOTAL SCORE
Realizarea experimentelor
de catre elevi individual 6.25% 18.75% 22.92% 52.08%
3 9 11 25 48 1.79
Realizarea experimentelor
de catre echipe de elevi 9.80% 23.53% 33.33% 33.33%
5 12 17 17 51 2.10
Realizarea unor experimente
virtuale folosind un PC 53.85% 28.85% 9.62% 7.69%
28 15 5 4 52 3.29
Realizarea experimentelor
de catre profesor in mod 7.41% 22.22% 40.74% 29.63%
demonstrativ. 4 12 22 16 54 2.07

Q.5. Consider util:

Q. 6. Pot să-mi dezvolt cu ușurința competente în domeniul
chimiei prin:

ANSWER CHOICES Puțin Mediu Mult Foarte Mult TOTAL SCORE
Integrarea demostrativa a 4.76% 4.76% 42.86% 47.62%
experimentului de laborator

in predarea lectiei 2 2 18 20 42 1.67

Integrarea experimentului 4.35% 13.04% 36.96% 45.65%
de laborator pe grupe de 2 6 17 21 46 1.76
elevi in predarea lectiei

Integrarea unor experimente 21.95% 53.66% 21.95% 2.44%
virtuale in predarea lectiei 9 22 9 1 41 2.95
Realizarea orelor de chimie 43.10% 29.31% 12.07% 15.52%
in laboratorul virtual 25 17 7 9 58 3.00

2. Concluzie

Ca în cazul oricăror instrumente educaționale, obiectivele de
predare și învățare conduc la decizia privind utilizarea
experimentului tradițional sau a laboratorului virtual. Sunt multe
tipuri diferite de instrumente digitale pe Internet, ușor de
utilizat la clasă care conduc la realizare multor obiective
didactice. În opinia mea, îmbinarea celor două abordări oferă
cele mai satisfăcătoare rezultate.

De aceea, combinând experiența mea didactică și răspunsurile
furnizate de elevi la chestionarul aplicat în cadrul studiului
recomand abordări hibride, combinarea uneltelor digitale și a
experimentelor reale potrivite realizării fiecărui obiectiv
didactic.

Și cel mai important, elevii din generația jocului digital trebuie
să înțeleagă că studiul științelor naturii presupune în
primul rând o interacțiune nemijlocită cu fenomene și procese

din mediul înconjurător.

Bibliografie

1. DEWEY, J. (1938). Experience and Education. Collier Books, New
York.
2. FELDMAN, A., KONOLD, C. and COULTER, B. (2000). Network Science,
a Decade Later: The Internet and Classroom Learning. Lawrence
Erlbaum Associates,Mahwah, NJ.
3. GARRISON, J. and SCHECKLER, R.K. (2002). Participatory
simulation: Prospects and possibilities. In CSCL 2: Carrying forward
the conversation (Eds. Koschmann, T., Hall, R. and Miyake, N.).
Erlbaum, Mahwah, NJ.
1. SCHECKLER R. K., Vitual labs, Department of Computer Science,
Virginia Polytechnic Institute and State University, Blacksburg,
Virginia, USA

Un pas spre Europa- Analysing moral values in films and acting out

Maria Cătălina Dumitrascu
Scoala Gimnaziala Nr.2 Ion Minulescu Pitesti, Arges, Pitesti

Proiectele europene realizate în cadrul programului Erasmus+
reprezintă o ocazie extraordinară pentru elevi (și nu numai) de
a-și dezvolta competențele de înțelegere și exprimare orală
și scrisă într-o limbă modernă, de a interacționa cu prieteni
europeni sau de a se integra într-un grup multicultural.
Proiectul pe care Școala Gimnazială ”Ion Minulescu” din
Pitești îl desfășoară, ”Analysing moral values in films and
acting out”, este un proiect de parteneriat strategic în domeniul
școlar (axa KA2) și care are ca partenere unități școlare din

patru țări europene: Grecia, Italia, Letonia și Turcia.
Proiectul a pornit la inițiativa Italiei (coordonatoarea
proiectului) și a avut ca fundament comun preocuparea pentru
integrarea adolescenților în comunitate și pregătirea lor pentru
viitor. Astfel, într-o eră complex tehnologizată, în care copiii
noștri au acces la informații diverse iar școala le facilitează
formarea unor competențe conforme unui profil de formare, o
completare care să-i ajute să structureze informațiile și să-i
implice mai mult în comunitate a apărut firesc în cadrul acestui
proiect. Și unde oare puteam găsi mai bine proiectate problemele
sociale, temele preferate ale adolescenților, decât în filmele
preferate de generația lor, în reclamele zilnice sau în
filmările realizate chiar de ei.
A luat naștere astfel, scopul proiectului: îmbunătățirea
competențelor digitale și a abilităților lingvistice prin
crearea de filme, abordarea unor aspecte sociale, evidențiind
diferențe și similarități și emfazând valorile fundamentale.
Pentru alegerea obiectivelor proiectului s-au avut în vedere atât
nevoile copiilor, cât și nevoile unităților de învățământ
implicate: îmbunătățirea abilităților de gândire critică și
analitică, a nivelului de limbă engleză, crearea de filme,
conștientizarea problemelor sociale, a similarităților și
diferențelor dintre țări, comunicarea interpersonală, lucrul în
echipă; schimbul de bune practici între profesori va
îmbunătăți competențele digitale și cele de limbă engleză,
dar și abilitățile organizaționale.
O primă etapă în demararea acestui proiect a constituit-o
întâlnirea transnațională din Italia, unde coordonatorii
proiectului din cele 5 țări partenere, împreună cu directorii
unităților de învățământ, au stabilit detaliile proiectului.

Astfel, în perioada 5-6 decembrie 2018, la Chieti,
intercunoașterea și lucrul în echipă au fost pe primul loc. Și
asupra noastră, a profesorilor prezenți la prima întâlnire din
Italia, oamenii și locurile noi, emoțiile, pitorescul zonei,
și-au pus amprenta în mod plăcut.

În primul rând a fost plăcerea de a cunoaște oameni noi, colegi
europeni, cu care am împărtășit aproape aceleași sentimente,
bucurii și preocupări în domeniul școlar sau dificultăți
similare cu care ne confruntăm în domeniul profesiei alese. Am
descoperit că plăcerea de a lucra cu copiii este cea care ne
unește dar și că, în era tehnologică și concurențială în
care trăim, trebuie să învățăm să fim competitivi și să ne
păstrăm standardele ridicate, pentru a face față provocărilor
viitorului.
Pe de altă parte, a fost oportunitatea de a afla informații despre
sistemele educaționale europene sau despre zonele geografice în
care se aflau școlile partenere. Dacă despre Turcia și Grecia
știm că sunt reprezentative pentru turism, am regăsit în cele
două state un sistem educațional aproape identic cu cel românesc,
cu excepția clasei pregătitoare și a limbilor străine, care se
învață începând cu clasa a IV-a. Despre Letonia a fost
interesant să aflăm că, Saldus novada pasvaldibas Kursisu, este o
școală primară care aduce copiii de pe o rază de aproximativ 30
km, iar Baltijas ceļš (lanțul baltic uman) s-a întins, în
1989, pe aproximativ 600 de km.
Instituto Comprensivo 1-Chieti, gazda noastră foarte ospitalieră,
a făcut tot posibilul ca, după zilele petrecute în orașul cu
rădăcini antice, să plecăm încărcați de istorie, artă,
muzică și, bineînțeles, prietenie și căldură. Elevii au fost

cei care ne-au prezentat, cu curaj și dezinvoltură, școala în
care învățau și de ale cărei valori erau mândri, conform
moto-ului de pe tricourile lor: ”We care”.
Partea interculturală a primei întâlniri a facilitat, prin
schimbul de materiale, ca o mică parte din fiecare țară să fie
prezentată și colegilor de acasă. Astfel, drapelul fiecărui
stat, fotografii ale școlilor, imagini reprezentative ale
regiunilor au constituit punctul de plecare pentru Erasmus corner.
Alături de partea culturală și afectivă a proiectului, a stat
și partea organizatorică - două zile de muncă asiduă, dar
plăcută:
- s-au stabilit, în primul rând, datele exacte pentru
desfășurarea mobilităților cu elevii;
- fiecare școală parteneră a detaliat sarcina exactă din cadrul
proiectului, Școala Gimnazială ”Ion Minulescu” având ca
responsabilitate crearea
site-ului proiectului.
- s-a creat grupul de lucru WhatApp, care facilitează schimbul
rapid de informații;
- s-a stabilit Celebrating Erasmus Day – GRILT (acronimul celor 5
țări) - 31 ianuarie 2018, totodată acesta fiind și termenul
limită pentru realizarea colțului Erasmus+;
- stabilirea/ prezentarea logo-ului proiectului – 31 ianuarie
2018, câștigătoarea fiind Grecia;
- stabilirea termenului pentru selectarea elevilor participanți (22
ianuarie) și a criteriilor de selecție;
- crearea unui cont al școlii/al profesorilor și elevilor pe
E-twinnig pentru a comunica cu partenerii;
- alegerea programelor/softurilor pentru crearea filmelor;
- realizarea unui plan de diseminare la nivel local;

- alegerea unor filme scurte, cu durată mai mică de 5 minute,
subtitrate, care să trateze o problemă specifică fiecărui stat.
Iar munca nevăzută, din spatele acestor activități, a însemnat
din partea coordonatorilor și a echipelor antrenate, ore întregi
de căutări pe internet, pregătiri, mailuri, telefoane,
rezervări, cumpărături și drumuri către agenție sau bancă,
creare de grupuri și pagini web, diseminare, discuții, proceduri,
selecție … și lista ar putea continua dar, toate acestea au un
sens, o motivație și au început să prindă contur …
REZULTATELE.
Bat la poartă mobilitățile:
1. SHORT FILMS WITH IMPACT – Grecia, 11-17 martie 2018 (NATIONAL
MOVIES, 2 profesori și 5 elevi)
2. SHOOTING SHORT FILMS – România, 13-19 mai 2018 (SHORT MOVIES,
(2 profesori si 5 elevi)
3. EDITING SHORT FILMS- Letonia, 14-20 oct 2018 (SOCIAL CINEMA
FORUM, 2 profesori și 5 elevi )
4. EUROPE UNITES US: Italia, 31martie-6 aprilie 2019 ( EUROPE UNITES
US, 2 profesori si 4 elevi )

Prof. Cătălina DUMITRAȘCU
Școala Gimnazială ”Ion Minulescu”, Pitești

Nr. 45/2018

La acest număr au contribuit:
● DIANA BRICEAG
● Claudia Mitrea
● Ioana Fanu
● Ioana Maria Coza
● Carmen-Violeta Soare
● ecaterina galoiu
● Ancuta Sabo
● Florina Ianculescu
● Maria Cătălina Dumitrascu

ISSN: 2393 – 0810