Nr. 70/2021

ISSN: 2393 – 0810

Cuprins

Învăţământ primar

● ASIGURAREA SUCCESULUI ŞCOLAR- CONDIȚIE DE BAZĂ A COLABORĂRII FAMILIE-ŞCOALĂ, dorinel cosacu

● UTILIZAREA RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE ÎN ACTIVITĂȚILE ONLINE, catalina baiceanu

● Profesorul digital- o provocare pentru învățământul românesc, Monica Cecilia Păduraru

● Salvăm Planeta Albastră!, CUCOȘ LILIANA-GABRIELA

● Aplicații digitale:WordArt, Mariana Ghiulai

● Educația și tehnologia: Padlet, Vasilica Nita

● MIHAI EMINESCU –POETUL NOSTRU NATIONAL, Cornelia Bataus

● DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU LECTURĂ LA ELEVII DIN CICLUL PRIMAR, Valentina Codreanu

Învăţământ gimnazial

● EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR VERSUS EVALUAREA COMPETENŢELOR DOBÂNDITE LA FIZICĂ, Steliana Petcu

● Utilizarea TIC în cadrul orelor de matematică, Viorica Nita

● Harta mentală, Potîrniche Elena

● LE THÉÂTRE COMME ACTIVITÉ DIDACTIQUE EN CLASSE DE FLE, ELENA-CLAUDIA MEDINTU

● CUM NE AJUTĂ MUZICA ÎN INVĂȚAREA UNEI LIMBI STRĂINE, Angela-Francisca Doicescu

● RELAȚIA DINTRE ȘCOALA ȘI FAMILIE, Miruna- Costina Gogoci

Învăţământ profesional şi tehnic

● CONŞTIENTIZAREA POSIBILITĂŢII DE A ALEGE ŞI IMPORTANŢA EI, Daniela Palcuie

Interes general

● Forme şi metode - activităţi cu obiective specifice copiilor cu deficienţe ADHD, Olivia-Florentina Suciu

● Educarea atitudinii estetice, Ana Maria Pavel

● Utilizarea platformei Edmodo in lectiile online, CORINA-ANDREEA VÎLCU-PUCHIU

● Provocari in predarea online, cristina diana horga

ASIGURAREA SUCCESULUI ŞCOLAR- CONDIȚIE DE BAZĂ A COLABORĂRII FAMILIE-ŞCOALĂ

dorinel cosacu
Grup Scolar Industrial Rosia de Amaradia, Gorj, Rosia de Amaradia

ASIGURAREA SUCCESULUI ŞCOLAR-
CONDIȚIE DE BAZĂ A COLABORĂRII FAMILIE - ŞCOALĂ

Prof.
Cosacu Dorinel
Școala Gimnazială Ruget,

Roșia de Amaradia, Gorj

Şcoala este factorul decisiv pentru formarea unui om apt să
contribuie la dezvoltarea societăţii, să ia parte activă la
viaţă, să fie pregătit pentru muncă. Procesul de
învăţământ este cel care conferă şcolii rolul decisiv în
formarea omului. Misiunea şcolii este aceea de a contribui la
realizarea idealului educativ impus de cerinţele vieţii sociale.
Procesul de educaţie din cadrul şcolii este îndrumat şi condus
de persoane pregătite în mod special pentru a sigura reuşita
şcolară.
Fără sprijinul activ al părinţilor, şcoala nu poate realiza
obiectivele educaţionale stabilite, oricât de competenţi ar fi
educatorii.
Părinţii trebuie să cunoască, să devină conştienţi de
influenţa pe care o exercită prezenţa lor în viaţa copilului,
să fie convinşi că educaţia dată copilului, pentru societatea
actuală este diferită de cele precedente, că societatea actuală
va fi diferită de cea actuală, iar copilul trebuie pregătit
corespunzător.
Educaţia este cea care desăvârşeşte fiinţa umană, educaţia
pe care copilul o primeşte în familie, în şcoală şi de la
comunitate.
Aspiraţiile, rezultatele şi sprijinul social şi familial
constituie trei aspecte ale unei interacţiuni dinamice între
copilul individual şi cercul său imediat.
Implicarea părinţilor joacă un rol semnificativ în cadrul
intervenţiei şcolare.
Acţiunile care implică părinţii produc o schimbare în ambientul
familiei şi cresc aspiraţiile, atât ale părinţilor pentru

copiii lor, cât şi ale copiilor înşişi.
Mediul familial este primul mediu educativ şi socializator pe care
îl cunoaşte copilul şi a cărui influenţă îi marchează
esenţial dezvoltarea ca individ. Legătura copilului cu familia
este extrem de puternică şi de neînlocuit.
Familia exercită o influenţă deosebit de adâncă asupra
copiilor. O mare parte despre cunoştinţele despre natură,
societate, deprinderile igienice, obişnuinţele de comportament,
elevul le datorează educaţiei primite în familie. Rolul familiei
este foarte important în dezvoltarea copilului din punct de vedere
fizic, intelectual, moral estetic, ş.a.. Ca prim factor educativ,
familia oferă copilului aproximativ 90% din cunoştinţele uzuale
(despre plante, animale, ocupaţiile oamenilor, obiectelor casnice),
familia este cea care ar trebuie să dezvolte spiritul de
observaţie, memoria şi gândirea copiilor. Copilul obţine
rezultatele şcolare în funcţie de modul în care părinţii se
implică în procesul de învăţare. Părinţii trebuie să asigure
copilului cele necesare studiului, trebuie să-şi ajute copilul la
învăţătură. Acest ajutor trebuie însă limitat la o îndrumare
sau sprijin, nefiind indicat să se efectueze tema copilului. Cu
timpul părinţii se vor limita la controlarea temei de acasă şi a
carnetului de note. Deci, atitudinea părinţilor trebuie să fie
una de mijloc: să nu-l ajute prea mult pe copil, dar nici să
ajungă să nu se intereseze deloc de rezultatele acestuia.
Tot în familie se formează cele mai importante deprinderi de
comportament: respectul, politeţea, cinstea, sinceritatea, decenţa
în vorbire şi atitudini, ordinea, cumpătarea, grija faţă de
unele lucruri încredinţate. Toate acestea reprezintă de fapt
ilustrarea cunoscutei expresii „a avea cei şapte ani
de-acasă”. Un elev fără „cei şapte ani de acasă” va crea

mereu probleme chiar şi ca viitor adult. Aici trebuie reamintit
că, în general, elevii nu primesc în cadrul şcolii nici un
exemplu sau sfat negativ, toate acestea influenţându-l în afara
şcolii. Din cele 24 de ore ale unei zile, elevul este la şcoală 5
– 6 ore, de restul timpului fiind responsabilă familia elevului.
Uneori părinţii uită că trebuie să facă front comun cu
profesorii, deoarece şi unii şi alţii nu doresc decât
dezvoltarea armonioasă a elevului, educarea şi îmbogăţirea
cunoştinţelor acestuia. A fi părinte este ceva înnăscut, acest
sentiment aflându-se în noi în stare latentă. Se întâmplă
totuşi ca ceea ce consideră părinţii a fi o măsură corectă
pentru copilul lor într-o anumită situaţie, să nu fie tocmai
ceea ce are nevoie copilul în acel moment. De aici apar
conflictele, rupturile dintre membrii familiei, renunţarea la
intervenţii din partea părinţilor care sunt depăşiţi de
situaţie.
Una dintre cele mai importante preocupări ale familiei şi un punct
comun pe care îl are aceasta cu şcoala este orientarea şcolară
şi profesională. Cei mai mulţi părinţi sunt bine intenţionaţi
în alegerea unei şcoli sau unei profesii pentru fiul sau fiica
lor. Dar, de multe ori, buna intenţie şi buna credinţă sunt
tocmai sursele greşelilor lor deoarece acestea nu ţin loc de
competenţă şi de pricepere. Greşelile părinţilor decurg uneori
şi din prea marea dragoste pe care o poartă copiilor.
De aceea între familie şi şcoală trebuie să existe o
permanentă colaborare care se poate realiza prin vizite reciproce,
şedinţe şi lectorate cu părinţii.
Un parteneriat familie-şcoală este relaţia cea mai profitabilă
pentru toţi cei ce participă la acest demers. Parteneriatul va fi
eficient dacă fiecare parte va reţine că acelaşi subiect este

copilul nostru şi şcolarul nostru.
Cadrele didactice află cum este fiecare copil, în ce mod ajunge
mai repede la succes, ce îl interesează şi-l pasioneză, iar
parinţii vor cunoaşte în ce momente să-l susţină pe şcolar,
în ce fel să-l motiveze şi să-l ajute.
Şcoala este instituţia socială în care se realizează educaţia
organizată a tinerei generaţii. Ea este factorul decisiv pentru
formarea unui om apt să contribuie la dezvoltarea societăţii, să
ia parte activă la viaţă, să fie pregătit pentru muncă.
Procesul de învăţământ este cel care conferă şcolii rolul
decisiv în formarea omului. Misiunea şcolii este aceea de a
contribui la realizarea idealului educativ impus de cerinţele
vieţii sociale. Procesul de educaţie din cadrul şcolii este
îndrumat şi condus de persoane pregătite în mod special pentru
acest lucru.
Menirea şcolii nu este numai de a înzestra elevii cu un bagaj de
cunoştinţe cât mai mare, ci şi de a stimula calitatea de om.
Şcoala a rămas punctul de pornire al orientării şcolare şi
profesionale prin acţiuni de informare asupra posibilităţilor de
continuare a studiilor, de detectare a intereselor profesionale şi
a aptitudinilor, de discutare a criteriilor după care elevii îşi
decid viitorul şi ponderii de implicare a părinţilor în alegerea
şcolii şi a profesiei pe care copiii lor o vor urma, dacă
profesia aleasă este cea dorită de copil şi dacă aceasta din
urmă are disponibilităţi intelectuale.
În viaţă nimic nu este garantat sută la sută. În cele din
urmă, fiecare copil va trebui să aleagă singur calea pe care vrea
să meargă. Şansele de a influenţa un copil în mod pozitiv pot
fi semnificativ crescute dacă, prin aceste dezbateri, lectorate,
activităţi de consiliere părinţii ar dedica câteva ore în plus

pentru a afla lucruri noi despre dezvoltarea şi comportamentul
tipic al copilului.
Până la cuprinderea într-o unitate de învăţământ, rolul
primordial în educaţie îl are familia. Odată cu înscrierea
într-o unitate de învăţământ ponderea se schimbă, rolul mai
mare îl are şcoala, dar nici acţiunea educativă a familiei nu
este de neglijat. Între acţiunile educative ale celor doi factori
există mai degrabă un raport de complementaritate decât de
rivalitate, acţiunea fiecăruia venind să o completeze pe a
celuilalt.
Mediul şcolar îi oferă copilului un prim mediu socializator de
tip organizaţional:
- introduce în relaţiile copilului cu adultul o anumită
distanţă socială;
- oferă copilului un cadru social, bazat pe anumite reguli de
convieţuire cu ceilalţi;
- creează copilului posibilitatea de a se compara cu cei de vârsta
lui;
- îl familiarizează pe copil cu microgrupul social în cadrul
căruia învaţă să devină partener, să joace unele roluri
sociale;
- obişnuieşte pe copil cu programul orar, cu programul de viaţă,
cu schimbarea mediului de existenţă;
- stimulează dezvoltarea autonomiei personale şi a independenţei.
Se constată că unele familii manifestă totală încredere în
rolul pe care şcoala îl are asupra dezvoltării copilului, pe
când altele sunt dezinteresate.
Parteneriatele dintre şcoală şi familii pot:
a. ajuta profesorii în munca lor;
b. perfecţiona abilităţile şcolare ale elevilor;

c. îmbunătăţi programele de studiu şi climatul şcolar;
d. îmbunătăţi abilităţile educaţionale ale părinţilor;
e. dezvolta abilităţile de lideri ale părinţilor;
f. conecta familiile cu membrii şcolii;
În ceea ce priveşte relaţia şcoală-familie se impun deschideri
oferite părinţilor privind aspectele şcolare, psihopedagogice, pe
lângă aspectele medicale, juridice etc.
Un studiu realizat în ceea ce priveşte necesitatea colaborării
şcoală–familie enumeră patru motive pentru care şcoala şi
familia se străduiesc să stabilească legături între ele:
a. părinţii sunt juridic responsabili de educaţia copiilor lor;
b. învăţământul nu este decât o parte din educaţia copilului;
o bună parte a educaţiei se petrece în afara şcolii;
c. cercetările pun în evidenţă influenţa atitudinii parentale
asupra rezultatelor şcolare ale elevilor, în special asupra
motivaţiilor învăţării, precum şi faptul că unele
comportamente ale părinţilor pot fi favorizate datorită
dialogului cu şcoala;
d. grupurile sociale implicate în instituţia şcolară (în
special părinţii şi profesorii) au dreptul să influenţeze
gestiunea şcolară.
În general, toată lumea apreciază efectele benefice ale unei
participări foarte active a părinţilor la activităţile
şcolare. Numeroase cercetări la nivel de învăţământ primar
şi chiar secundar au pus în evidenţă aspectul determinant al
calităţii interacţiunii dintre familie şi şcoală asupra
educaţiei copiilor.
Această recunoaştere a importanţei părinţilor în favorizarea
succesului şcolar al tinerilor a determinat autorităţile
educative să susţină necesitatea întăririi legăturilor dintre

părinţi şi şcoală. Dealtfel, în contextul actual, aceste
legături par a fi mai necesare ca niciodată. Într-adevăr,
misiunea socială a şcolii depăşeşte tot mai mult simpla
atingere a obiectivelor pedagogice ale curriculum-ului şcolar
având în vedere şi faptul că mulţi părinţi sunt prea
preocupaţi de problemele familiale, profesionale sau sociale pentru
a putea urmări evoluţia copiilor lor sau coerenţa dintre
educaţia pe care copilul o primeşte în familie şi cea şcolară.
Atât părinţii cât şi cadrele didactice beneficiază de
avantajele unei astfel de colaborări. Binefacerile sunt numeroase,
începând cu o mai bună cunoaştere reciprocă şi depăşirea
stereotipurilor, şi continuând cu identificarea unor interese
comune în beneficiul copiilor. În sfârşit, colaborarea este
benefică şi pentru şcoală, părinţii aducând deseori resurse
suplimentare ce pot susţine rolul educativ al şcolii dar oferă
şi un cadru pentru o continuă reevaluare.
Educaţia, sub toate formele ei, e chemată să găsească soluţii
prin care copilul să se adapteze rapid şi eficient la societatea
în care trăieşte. Oricât s-ar strădui, şcoala nu poate
înlocui restul instituţiilor care au misiunea de formare a
cetăţenilor conştienţi, cu o conduită civilizată. Educaţia
şcolarilor în şcoală nu are sorţi de izbândă fără o
colaborare strânsă cu alţi factori activi implicaţi în procesul
instructiv-educativ. Între aceştia, familia, considerată
dintotdeauna celula de bază a societăţii şi "un soi de
personalitate colectivă" de a cărei armonie generală depinde
dezvoltarea personalităţii copilului, are un rol foarte important
în ajutorul pe care trebuie să îl dea şcolii. Oricine lucrează
în învăţământ observă cum familia nu mai poate realiza astfel
de temelie şubredă, şcoala nu poate construi certitudini.

Formarea ca cetăţean se află sub influenţa societăţii şi în
special a familiei.
Colaborarea cu familia trebuie să se concretizeze într-un program
comun de activităţi ale şcolii cu aceasta (lectorate cu
părinţii, şedinţe, consultaţii, vizite la domiciliul elevului,
serbări şcolare). Părinţii trebuie să vadă în noi un prieten,
un colaborator, un om adevărat care-i poate ajuta prin atitudinea
nepărtinitoare pe care trebuie să o afişăm. Aşadar e o sarcină
a şcolii să identifice situaţiile problemă din familiile
copiilor, să dirijeze pe cât este posibil strategiile educative
în favoarea elevului şi să conştientizeze că relaţia de
colaborare şcoala-familie este determinantă în educarea copiilor.
Educaţia în familie devine astfel un proces de pregătire pentru
viaţă, prin întâmpinarea şi rezolvarea problemelor de viaţă.
În concluzie, trebuie spus că cei doi factori educativi, familia
şi şcoala, trebuie să aibă acelaşi scop – formarea
personalităţii umane integrale şi armonioase.

BIBLIOGRAFIE :
1. Cerghit, I.; Radu, I.T.; Popescu, E.; Vlăsceanu, L., „
Didactica”, manual pentru clasa a X-a, şcoli normale, E.D.P.,
R.A., 1997;
2. Kant, Im., Tratat de pedagogie. Iaşi, Editura Agora, 1992;
3. Nica, I, Ţopa, L., Colaborarea şcolii cu familia elevilor de
clasa I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974;
4. Nicola, I., „ Pedagogie”, E.D.P., R.A., Bucureşti, 1992;
5. „ Tribuna învăţământului”, 2000;
6. Revista Învăţământului preşcolar, 3-4/ 2005.

UTILIZAREA RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE ÎN ACTIVITĂȚILE ONLINE

catalina baiceanu
Scoala Primara Catamaresti, Botosani, Catamaresti

Ce sunt Resursele Educaționale Deschise(RED-urile)?

Tot ce este accesibil în rețeaua World Wide Web folosind un link
este considerat a fi o resursă. Aceste resurse mai pot fi denumite
resurse digitale pentru că domeniul lor de acțiune este cel al
mediului digital. Resursele digitale fie că vorbim de un fragment
de text, fie de un videoclip, pot sta singure, fiind relevante așa,
sau pot fi combinate realizând un context extins. Acest context îl
vom exprima pe mai departe ca agregare. Când mai multe resurse

digitale sunt puse împreună într-un context care oferă un sens
și o unitate, vorbim despre o agregare, dar care privită în
unitatea sa, tot o resursă digitală constituie, ce poate fi
considerată și descrisă unitar.
Să luăm exemplul conținutului unui text folosit pentru predarea
unei unități de învățare. În sine, reprezintă un simplu text.
Ilustrarea textului implică alăturarea la acesta a unei imagini
și astfel, cele două sunt agregate pentru a forma o altă resursă
mai bogată și cu mai mult înțeles pentru cei care o vor
consulta. De bună seamă, putem adăuga multe alte resurse, care la
final, urmând intenția și țintele creatorului, se vor constitui
în unitatea lor ca o resursă digitală, care în cazul educației,
dacă îi este atașată și o licență deschisă, devine o
Resursă Educațională Deschisă.
Constelația resurselor care intră în agregăgări cuprinde
formate text (text/plain, text/html, text/markdown), imagine
(image/gif, image/png, image/jpeg), audio (audio/midi, audio/mpeg,
audio/webm, audio/ogg, audio/wav), video (video/webm, video/ogg) și
aplicații (application/octetstream, application/vnd.mspowerpoint,
application/pdf). Aceste resurse sunt blocurile constructive ale
Resurselor Educaționale Deschise și în anumite cazuri constituie
datele supuse prelucrării de utilizatorii unei platforme.
La ce mă ajută RED?

-oferă posibilitatea de a crea și de a colabora la realizarea de
materiale (cărţi, chestionare, teme, jocuri, teste) de care
oricine, de oriunde din lume se poate folosi, pe care le poate
distribui și pe care le poate re-mixa și re-adapta;
- pot fi accesate gratuit sau cu o taxă moderată, de oriunde din
lume și de pe orice tip de dispozitiv– de pe calculator, de pe

tabletă sau de pe telefon;
- sporesc creativitatea și inovația și fac educația mult mai
accesibilă pentru oricine, indiferent de vârstă, așezare pe glob
sau posibilități financiare.

Care sunt beneficiile utilizării RED?

Profesorul - prima sursă ce stă la originea RED:
• obține feedback-ul utilizatorilor;
• recunoaştere profesională şi sporirea reputației;
• beneficii (de eficiență şi culturale) asigurate prin
abordarea colaborativă în procesul predării-învățării;
• acces la materiale calitative, pentru a îmbunătăți
curricula;
• abordare colaborativă în procesul de
predare-învățare-evaluare;
• intensificarea dialogului în cadrul școlii şi în afara ei cu
colegii;
• o mai mare disponibilitate a conținutului şi concentrare pe
experiența de învățare (inclusiv extinderea ariei de
participare);
• capacitate crescută de a sprijini elevii de la distanță;
• eficiență în producerea de conținuturi;
• noi parteneriate/legături cu instituții şi organizații din
interiorul, dar şi din afara învățământului;
• amplificarea schimbului de idei şi practici în cadrul școlii,
sporirea rolului activităților de sprijin profesional (mentorat,
consiliere etc.).
Elevii:
• calitate sporită şi flexibilitate a resurselor educaționale;

• aplicarea cunoştințelor într-un context mai larg;
• libertatea de acces şi oportunități sporite pentru
învățare;
• suport pentru abordări centrate pe elev, individualizate,
nonformale;
• dezvoltarea abilităților, prin elaborarea de RED generice care
pot fi reutilizate şi recontextualizate în diferite domenii;
• oportunități de a se implica în inițiative RED, prin
contribuție la dezvoltarea RED, testare sau evaluare, prin
activități de marketing, acționând împreună cu alţi colegi
sau individual, în calitate de ambasador al RED.

Pentru a facilita educația interactivă online, pot fi utilizate
diverse instrumente:
 platforme educaționale: Google Classroom, Microsoft Teams,
Learning Apps, Edmondo, Kahoot, Padlet, Wordwall;
 aplicații: Mentimeter, Zoom, Google Jamboard, Google Forms.

Resursele educaționale în format digital create pe discipline și
ani de studii pot fi găsite pe:
 https://www.manuale.edu.ro/
 https://digital.educred.ro/
 https://clasadigitala.ro/
 https://www.scoalaintuitext.ro/
 http://www.isjbotosani.ro/categorie/R.E.D.
 https://lectiiaijbt.wordpress.com/
 https://lectiiaijbt.wordpress.com/
 https://www.kidibot.ro/
 https://www.didactic.ro/lectii-online/activitati
 https://wordwall.net/

 https://www.liveworksheets.com/
 https://ro.pinterest.com/

În activitățile online cu elevii de clasa a II-a, semestrul I am
folosit diverse resurse pentru următoarele discipline de studiu:
CLR
”Bunicul” de Barbu Ștefănescu Delavrancea – poveste audio,
https://www.youtube.com/watch?v=osewiCAyJoI
Vreau să trăiesc printre stele puzzle
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=107ff969ce8f&fbclid=IwAR1wlscdv-zYazaase1-2Chix-E2TO3HQm5G7xEHs7VQb2P5Uj3PP1s-fX4

Scrierea corectă a lui m înainte de p sau b
https://wordwall.net/ro/resource/3953256/scrierea-lui-m-%C3%AEnainte-de-p-sau-b
Scrierea corectă cu ”mp” sau ”mb” (CB)
https://wordwall.net/ro/resource/8138952 sau
https://wordwall.net/ro/resource/8138952/scrierea-corect%c4%83-cu-mpsau-mb

Evaluare unitatea ”Vin sărbătorile!”
https://www.liveworksheets.com/pg1434903dj
Invitatia felicitarea
https://clasamea.eu/invitatia-si-felicitarea/?fbclid=IwAR2W83tMqAkm32oMybZ88_xcxUhEcWnri7NCkDOZJF3sGbXiWDY44T_ge5c

Rebus Crăciunul, o sărbătoare magică
https://academiaabc.ro/rebusuri_online/craciunul-o-sarbatoare-magica/?fbclid=IwAR0QhSCdN-g6t-sCcFTREGTsxEtB2ky4DGy5JU5Hx3lecYxg0ge9Bu1c75Y

Concurs online – Isteții Crăciunului
https://academiaabc.ro/teste/concurs-online-istetii-craciunului/?fbclid=IwAR3qVgGtMQn4griphiVXKjv_ngL8AgEj0GM3wjpO6hABeLfVD1in8-PaNRE

Mihai Eminescu – Luceafărul poeziei românești – activitate
https://youtu.be/c6NFdCnnBGw

Sa s-a https://wordwall.net/ro/resource/3613887/sa-s

MEM
Scăderea 0-1000 https://wordwall.net/ro/resource/7849016
Adunarea și scăderea 0-1000
https://wordwall.net/ro/resource/7440526
Scăderea numerelor naturale 0-1000 CB
https://wordwall.net/ro/resource/8226482
Aflarea numărului necunoscut CB
https://wordwall.net/ro/resource/8355529
Evaluare Adunarea și scăderea numerelor 0-1000
https://www.liveworksheets.com/ta1331803yq
Fișă de lucru Figuri geometrice
https://www.liveworksheets.com/rz373536rk
Figuri geometrice
https://wordwall.net/ro/resource/2043527/figuri-geometrice-clasa-ii
Figuri geometrice - temă
https://wordwall.net/ro/resource/2905879/figuri-geometrice
Figuri geometrice - evaluare
https://wordwall.net/ro/resource/2905879/figuri-geometrice
Înmulțirea cu 2 https://www.liveworksheets.com/ql1327559pu
Înmulțirea cu 3
https://files.liveworksheets.com/def_files/2020/11/10/1110043806314087/11100438065293.pdf
Înmulțirea cu 4 https://www.liveworksheets.com/yy1342172uc
Înmulțirea cu 5 https://www.liveworksheets.com/dn1347844qv
Înmulțirea cu 6 https://www.liveworksheets.com/vz1356172ka
Înmulțirea cu 7 https://www.liveworksheets.com/dj1389089pk
Înmulțirea cu 8 https://www.liveworksheets.com/bf1389130hx
Înmulțirea cu 9 https://www.liveworksheets.com/jl1389223ah
Înmulțirea cu 10 https://www.liveworksheets.com/gq1389256un

MM
Cântecul familiei https://youtu.be/unHFJ0LYSkI
Am o căsuță mică (așa și-așa) https://youtu.be/Ke08aV6YpjY
Am o căsuță (undeva pe-un deal) https://youtu.be/EdqYHKDDWV4
Am o căsuță mică (la margine de lac)
https://youtu.be/qk5yGGxXvPc
În pădurea cu alune https://youtu.be/LgP0hvkw5v0
Brăduțul https://youtu.be/LFoBsqNaTWA
Ghetuțele lui Moș Nicolae
https://www.youtube.com/watch?v=arN0yEH1D2Y
Poveste de Crăciun https://youtu.be/GSY0ABBOmiM
Moș Nicolae - https://youtu.be/I6GHhj_K5BA
Colaj colinde românești 2020 TraLaLa https://youtu.be/9Nm6OA9bWBY

Cele mai frumoase colinde TraLaLa https://youtu.be/tqvPVsUgAcc

BIBLIOGRAFIE
https://cursuridigitale.ro/cursuri/curs-resurse-digitale-pentru-profesori

http://www.acces-deschis.ro/oer
https://apti.ro/sites/default/files/Ghid-Resurse-educationale-deschise_0.pdf

Didactica Pro…, nr. 1 (89) 2015

Profesorul digital- o provocare pentru învățământul românesc

Monica Cecilia Păduraru
Scoala Gimnaziala Nr.7 "Constantin Brancoveanu" Galati , Galati, Galati

Într-o societate care se află în perpetuă modificare, suntem
conștienți că avem nevoie de o formare și perfecționare
continuă. Desigur o activitate de învățăre de la distanță nu
are același efect pedagogic, nu poate înlocui relaționarea
elevilor cu profesorii și nici interacțiunile sociale ale elevilor
(care sunt extreme de importante în toate treptele școlarității)
însă scopul acestui plan virtual de învățare/predare/evaluare

este acela de a ne asigura că Școala Românească și de ce nu,
cea Europeană, continuă să furnizeze metode eficiente de
educație elevilor săi.
Voi începe cu câteva repere științifice, pentru a
vedea că preocupările privind formarea competențelor profesionale
au fost abordate de cunoscători ai educației. Unul dintre aceștia
este
profesorul N. Silistraru care menționează un sistem de patru
competențe profesionale [SILISTRARU, N,2012, p.44]:

Fig. 1 Sistemul de competențe profesionale
Pornind de la analiza operațiilor care intervin în
orice activitate de instruire, S. Cristea enumeră următoarele
competențe pedagogice [CRISTEA, S, 2015, p. 486]:
▪ competența de receptare primară a mesajului didactic;
▪ competența de înțelegere a mesajului didactic;
▪ competența de aplicare;
▪ competența de exprimare analitică și de argumentare;
▪ competența de exprimare sintetică;
▪ competența de transfer creativ, inovator, exprimată prin
capacitatea de adaptare la nivel cognitiv, social, acțional, cu
asumarea unor soluții manageriale bazate pe conștientizare,
optimizare, negociere etc.
Competența pedagogică este un standard minim necesar
unui cadru didactic și este strâns legată de standardele
profesionale ale cadrelor didactice. Standardele sunt interpretate
ca un „flux de intrare”, iar competențele – ca un „produs
obținut în urma realizării procesului de
învățământ”[CRISTEA, S, 2015, p. 39]. Standardele de

competență profesională a cadrelor didactice din
învățământul general sunt organizate pe cinci domenii
prioritare:

Fig. 2 Domenii de competență
Această abordare este în corelare cu un șir de
documente naționale și internaționale. În Recomandările
Consiliului Uniunii Europene din 22 mai 2017, de asemenea, sunt
stipulate opt competențe-cheie:
1. competența de alfabetizare;
2. competențele multilingvistice;
3. competențele în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei
și matematicii;
4. competențele digitale;
5. competențele personale, sociale și de a învăța să înveți;
6. competențele cetățenești;
7. competențele antreprenoriale;
8. competențele de sensibilizare și expresie culturală.
Concluzionăm: Competențele digitale se referă la
înțelegerea cunoștințelor din societatea informațională și
formarea abilităților principale de utilizare a tehnologiei
informației și comunicării.
Cea mai mare rețea a profesorilor din Europa, eTwinning,
oferă profesorilor un mediu ideal pentru a colabora cu colegii și
a descoperi modalități noi de utilizarea a TIC în predare.
Studiul eTwinning (2015) a arătat că 29% dintre profesori
consideră că eTwinning a avut un impact important asupra
abilității lor de a folosi tehnologiile în predare, iar 37% au
declarat că impactul a fost cel puțin mediu. eTwinner-ii au

semnalat și o creștere a gradului de utilizare a practicilor de
predare-învățare digitale: participare la cursuri online (78%),
crearea de materiale în colaborare cu elevii (77%) sau utilizarea
rețelelor sociale alături de elevi (76%).
În acest sens vreau să vă supun atenției un frumos
proiect etwinning la care am participat împreună cu elevii mei de
clasa a III-a, ”Gluttony is universal! Let's cook together!” (
desfășurat în perioada noiembrie 2019-februarie 2020). Scopul a
fost de a prezenta mâncăruri tradiționale și locale pregătite
în școli și acasă, prezentarea țării și cultura acesteia.
Odată ce fiecare partener și-a postat rețeta, acesta poate folosi
rețetele alături de elevii săi pentru a descoperi arome din alte
țări europene și ca finalitate o lucrare de grup realizarea unei
cărți de bucate pentru copii. Membrii proiectului: 10 profesori
din Bulgaria (1), Danemarca(1), Franța (2), Italia (1), Letonia
(1), Lituania (1), România (1), Spania (1), Turcia (1). Lucrarea de
final (European cookbook) am realizat-o cu un instrument on-line,
foarte eficient, și anume, bookcreator. Am mai folosit în
postarea diverselor material pe platforma etwinning colaje realizate
cu ajutorul aplicațiilor Pic Collage, Canva (în realizarea
fotogafiilor, posterelor din timpul atelierelor de lucru)
În prezent avem în desfășurare un proiect etwinning
al cărui founder sunt eu, ”WITH THE MASK, WITHOUT THE MASK! -
PUPPET THEATER” (aprobat în data de 06.02.2020). Profesori
implicați în proiect, din fiecare țară Bulgaria (1), România
(5), Turcia (1). Scopul proiectului este de a îmbina arta cu joaca
copiilor, manifestarea comportamentelor acestora prin intermediul
rolurilor interpretate de marionetele confecționate de elevi. Am
folosit aplicații digitale în realizarea filmulețelor pe care
le-am postat pe youtube și care au fost atașate pe platforma

etwinning, la materiale, din cadrul proiectului, sperăm să
finalizăm cu succes chiar dacă perioada martie-iunie noi am avut
programate activități cu copiii la diferite ateliere de mânuire a
păpușilor, am încercat să compensăm aceste ateliere în mediul
on-line întâlnindu-ne în conferințe pe platforma Zoom și
apelând chiar la mici seminarii on-line predate de actori ai
teatrului de păpuși.
Desigur misiunea noastră este aceea, de a ne asigura că
pe parcursul acestei perioade să continuăm să furnizăm metode
eficiente de învățare elevilor noștri. Echipa școlii noastre a
elaborat un plan de predare virtuală, menit să asigure
continuitatea activității de învățare pe întreaga durată a
suspendării cursurilor. Lucrăm pe platforma Edmodo și folosim
pentru conferințe platforma Zoom, care s-au dovedit a fi foarte
eficiente și generoase din punct de vedere al costurilor și
mediilor de stocare a informațiilor.
Exemplele de bună practică pot continua cu
activitățile desfășurate în săptămâna Școala Altfel pe care
școala noastră a planificat-o în perioada 25-29 mai 2020, moment
în care profesorul trebuia să demonstreze că deține acele
competențe digitale și le pune în practică cu măiestrie pentru
a face activitatea altfel mult mai atractivă pentru elevii săi.
Prima activitate s-a numit ”MasterChef în familie”,
elevii au fost invitați să gătească împreună cu părinții lor
și să facă o artă din acest lucru, întrecându-se în preparate
cât mai atractive iar la finalul zilei am realizat un poster cu
ajutorul aplicației Padlet în care fiecare și-a expus cea mai
expresivă poză sau film pentru a fi votate de ceilalți colegi.
Activitatea a fost un succes elevii așteptau cu nerăbdare să
vadă cine este votat cel mai mult (cei interesați pot accesa

linkul pentru a vizualiza posterul
https://ro.padlet.com/esteracaus/bf4ukish6ae6hmw8).
Altă activitate de succes a fost ”Copilăria”,
elevii au avut de susținut un Concurs on-line de limba și
literatura română ”Amintiri din copilărie”, unde am intrat
în conferință Zoom, apoi au avut de realizat un desen/pictură cu
tema ”Copilăria mea” iar la finalul zilei au realizat un nou
poster cu aplicația Padlet în care au postat desenul/pictura
realizată și la fel au votat cea mai frumoasă lucrare
(link https://ro.padlet.com/paladecuta/vh7knxrsq72yw7a3).
Au mai fost și alte activități deosebite în care se
pare că am avut nevoie de toate competențele în special de cele
digitale dar copiii au simțit totuși lipsa interacțiunii directe
cu ceilalți colegi și chiar cu profesorii de la clasă.
Digitalizarea învățământului sperăm să nu
înlocuiască profesorul cu valorile sale personale, atitudinile și
comportamentele pline de har și umanitate, care reprezintă un
model pentru elevii săi, cu un profesor robot lipsit de sentimente.

Bibliografie și webografie:
1. CRISTEA, S. Dicționar enciclopedic de pedagogie. Volumul I.
București: Didactica Publishing House, 2015. 832 p. ISBN
978-606-683-295-3
2. SILISTRARU, N. Cercetarea pedagogică (ghid metodologic).
Chișinău: Univ. de Stat din Tiraspol, 2012. 100 p. ISBN
978-9975-76-081-2.
3. Cadrul European de referință al competențelor-cheie pentru
învățarea pe tot parcursul vieții. [online]. [citat 19.03.2017].
Disponibil:
http://www.tvet.ro/index.php/ro/educatie-siformare-profesionala-in-europa/instumente-europene-pentru-invatarea-pe-tot-parcursulvietii/cadrul-european-de-referinta-al-competenelor-cheie-pentru-invatarea-pe-totparcursul-vietii.html

4. Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 22 mai 2017 privind
Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot
parcursul vieții și de abrogare a Recomandării Parlamentului
European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea
Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul
vieții (2017/C 189/03). In: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C
189. 14 p. [online]. [citat 09.03.2019]. Disponibil:
https://ec.europa.eu/ploteus/sites/eac-eqf/files/ro.pdf
5.https://twinspace.etwinning.net/98186/materials/images
6. https://app.bookcreator.com/books
7. https://live.etwinning.net/projects/project/215178

Salvăm Planeta Albastră!

CUCOȘ LILIANA-GABRIELA
Colegiul de Artă "Ciprian Porumbescu" Suceava, Suceava, Suceava

SALVĂM PLANETA ALBASTRĂ!

Profesor pentru învățământ primar Cucoș Liliana-Gabriela
Colegiul de Artă Ciprian Porumbescu, Suceava

„Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi
pentru a schimba lumea.”
NELSON MANDELA
Educația pentru Dezvoltare Durabilă determină reorientarea

educației spre motivarea oamenilor pentru a se responsabiliza în
problemele cu care se confruntă întreaga planetă. Este
susținută acumularea de cunoștințe pentru înțelegerea
complexității lumii, dezvoltarea înțelegerii interdisciplinare,
a gândirii critice, dar și a capacității de acțiune pentru a
răspunde acestor provocări prin intermediul soluțiilor durabile.
Educația nu contribuie doar la dezvoltarea sustenabilă și la
transformarea societății. Sustenabilitatea îmbunătățește
educația și are chiar potențialul de a o transforma. Având în
vedere lupta țărilor și a comunităților cu provocările lumii
moderne, însoțite de evenimentele imediate ce ne pot afecta viața
(schimbări de climă, conflicte, crize economice), toate acestea ne
fac să reflectăm asupra importanței și scopului educației. La
ora de științe ne-am propus să avem o lume mai bună, un mediu
curat, o viață liniștită.
Noi singuri am putea avea grijă ca lumea din jurul nostru să fie
mai frumoasă dacă am proteja mediul înconjurător și nu l-am
transforma. Am putea face asta dacă:
• nu am mai arunca (din lene sau ignoranță ) gunoaiele în
natură și pe jos;
• am planta cât mai multă vegetație ;
• am strânge fonduri pentru a cumpăra coșuri de gunoi pe care
să le amplasăm în cât mai multe locuri circulate;
• nu am mai arunca deșeuri în apele stătătoare și cele
curgătoare , acțiune ce duce la moartea viețuitoarelor marine;
• am avem mai multă grijă de animalele abandonate
• nu am construi fabrici care să polueze aerul respirabil care ne
afecteaza grav sanatatea. O rezolvare ar fi să le construim sub
pământ sau sa facem, într-un fel, ca fumul acestora să ajungă
sub pământ

Dacă mergeți la grătar cu familia, spuneți-le să nu facă
grătar oriunde, deoarece le va face mult rău acelor vietăți
verzi și minunate. Chiar dacă nu pot vorbi, să știți că
datorită lor avem un oxigen proaspăt atunci când ne petrecem
timpul în natură. Ne place să zburdăm, dar nu cred că vreți
să vă îmbolnăviți în timp ce faceți asta, pentru că unii
sunt foarte neglijenți cu privire la mediul înconjurător.
Mergeți la cumpărături împreună cu familia? Spune-i mamei tale
să nu mai achiziționeze acele sacoșe, faceți o sacoșă
frumoasă dintr-un material sau din mai multe tricouri care v-au
rămas mici. Va ieși o sacoșă frumoasă și colorată. Va fi o
plăcere să vă așezați cumpărăturile în ea.
Când mergeți la bunici, vă rog să le spuneți să nu mai dea foc
la gunoaiele care se adună în urma curățeniei de toamnă.
Dumnezeu se supără pe noi atunci când facem rău. Chiar dacă
pentru noi acest lucru este neimportant, să știți că e foarte
grav. Vecinii vor inspira mult fum, la fel și bunicii voștri, dar
și animalele. Oferiți-le sfatul de a suna la primărie și de a se
ocupa ei de ridicarea deșeurilor ce necesită aprinderea unui foc
pentru a scăpa de ele.
Consecințele poluării:
• mai multe specii de animale sunt afectate din cauza deșeurilor
noastre și riscă să dispară.
• deșeurile poluează oxigenul pe care il respirăm . Prin
urmare, tot noi suntem afectați.
• poluarea oxigenului are și efecte asupra sănătății, ca :
bronșite acute și cronice, crize de astm, boli cardiovasculare,
alergii la polen, cancere pulmonare și ale cailor respiratorii.
• moartea a mai multor persoane ce au bolile enumerate mai sus .
• moartea mai multor viețuitoare marine ce au organismul slăbit,

afectat de poluare, dar și îmbolnăvirea celor sanatoase.
• cineva a luat deja inițiativă, noi trebuie să luăm exemplu
și să continuăm! Oraşul-pădure (Forest City) din China va avea
o populaţie de 30.000 de oameni şi va fi acoperit de aproape un
milion de plante din 100 de specii şi 40.000 de copaci care
împreună vor absorbi aproape 10.000 de tone de dioxid de carbon
şi 57 de alte substanţe poluante anual şi, de asemenea, vor
produce în fiecare an aproximativ 900 de tone de oxigen.
Ar trebui ca persoanele care văd ambalaje pe jos să le ia și să
le arunce la gunoi.
Să nu uităm că un mediu curat începe cu noi! Dacă noi nu ne
iubim pe noi, nu vom iubi nici natura, nu vom iubi nimic din ceea ne
înconjoară. Natura ne oferă energie, ne oferă inspirație,
relaxare, frumusețe, bogăție ,liniște...
Pentru a avea o viață inteligentă, protejați planeta!

Aplicații digitale:WordArt

Mariana Ghiulai
Scoala Gimnaziala Nr.2 Buftea, Ilfov, Buftea

WordArt este o aplicație care realizează ușor un „nor de
cuvinte” – un mod de reprezentare vizuală a unui text sau a
unui șir de cuvinte, în care, de obicei, semnificația unui
element-cuvânt este relevată de mărimea acestuia raportată la
celelalte elemente. Poate fi un instrument pentru analiză de
conținut sau pentru crearea unui suport pentru prezentare de
conținut, în formă grafică – statică sau interactivă.
WordArt este o aplicație specifică învățării online care

poate fi utilizată la orice clasă, la orice nivel de vârstă și
la orice disciplină. Chiar dacă în această perioadă îndrum
elevi de clasa I (foarte mici ca vârstă), nu este greu să-i
implic în utilizarea acestei aplicații.
Iată cum putem realiza o activitate în WordArt:
- Accesarea pe Google platformei WordArt (wordart.com);
- Crearea unui cont utilizând adresa de mail sau alte aplicații;
- Selectăm Create pentru crearea unei activități;
- În partea stângă adăugăm cuvinte (Words) specifice temei pe
care o dezvoltăm; scriem cuvintele, selectăm culoarea dorită,
precum și stilul de scriere (opțiunea Fonts);
- Selectând opțiunea Layout putem stabili modalitățile de
așezare a cuvintelor (vertical, orizontal, pe diagonală);
- Din partea de jos putem alege fundalul (sau putem să-l lăsăm
fără nicio culoare);
- Selectăm apoi forma (Shapes);
- Pentru a vizualiza ce s-a realizat până la momentul respectiv
selectăm Vizualize; putem oricând modifica forma, cuvintele,
culorile;
- Punem apoi titlul potrivit cu disciplina/ tema lecției;
- Fișierul creat poate fi salvat (Save), descărcat (Download) sau
distribuit (Share).

La clasa I am utilizat deseori această aplicație la următoarele
discipline:
- Comunicare în limba română – la predarea învățarea unei
litere noi/ a unui grup de litere; în consolidarea unor litere
(copiii scriu cuvinte cu litere/grupuri de litere învățate,
alegându-și forme a căror denumire conțin litera respectivă/
grupul de litere respectiv);

- Matematică și explorarea mediului– pentru consolidarea unor
cunoștințe: de exemplu, pentru consolidarea situațiilor de
adunare, utilizând terminologia specifică: termeni, sumă,
cu...mai mult, plus, mai mare etc; la orele de Explorare a mediului
poate fi utilizată foarte des această aplicație: Corpul uman,
Organele interne etc;
- Dezvoltare personală – Emoții; Calități;
- Putem utiliza această aplicație la finalul unor teme predate
integrat: Anotimpurile, Sărbătorile de iarnă.

Este o aplicație foarte îndrăgită de copii, putând fi
utilizată cu ușurință la clasele din ciclul primar, la multe
discipline.

Educația și tehnologia: Padlet

Vasilica Nita
Scoala Gimnaziala Nr.2 Buftea, Ilfov, Buftea

Padlet este o aplicație online care permite utilizatorilor să-și
exprime cu ușurinţă
opiniile pe un subiect comun pe un „avizier” virtual (wall).
Peretele este, de fapt, o pagină
web unde utilizatorii publică scurte mesaje conţinând text,
imagini, clipuri video şi / sau
legături. Colaboratorii pot fi invitaţi prin e-mail sau cu
ajutorul URL–ului.

Utilitatea Padlet

Padlet este utilizat pentru-socializarea clasei, învățarea prin
colaborare, învățarea de la egal la egal, colectarea cercetării
și a resurselor pe un anumit subiect, măsurarea înțelegerii unui
subiect sau a unui concept studiat. Este o aplicație ușor de
folosit de către elevi și de către profesori.

Cum se utilizeaza Padlet
Prima dată trebuie să dăm click pe „Build a wall’ de pe
pagina aplicației (orice modificare se realizează simplu –
printr-un dublu click pe peretele alb). Se poate alege un fundal din
galeria aplicației, stabili un titlu, subtitlu și alte câmpuri
relevante. Totul într-o manieră extrem de simplă. Titlul poate fi
denumirea lecției iar subtitlul- sarcina cerută pentru tema de
casă. La această activitate toată clasa trebuie să contribuie.
Trimiteți elevilor adresa unde se află peretele virtual și
asigurați-vă că toți copiii știu să folosească aplicația (15
minute sunt arhisuficiente pentru inițiere). Este important să
subliniați faptul că toți elevii să-și treacă numele atunci
când postează. La ora următoare proiectați peretele în fața
clasei și discutați împreună contribuțiile fiecăruia. Acest
exercițiu se poate transforma într-o excelentă sesiune de
dezbatere educațională, în care elevii sunt puși în situația
de a pune în valoare argumente diferite pentru fațete diferite ale
unor chestiuni.
Modalităti de utilizare la clasă a aplicației Padlet
La disciplina Știintele naturii, clasa a IV-a, lectia ¨Lanțuri
trofice¨

Selectez Crează un padlet.optiunea Rubrica. În prima coloană
scriu sarcinile de lucru și un model: realizați un lanț trofic
din cel puțin 3 elemente cu imagini și explicații. Exemplu :
iarba crește din pământ, oaia mănâncă iarba, lupul mănâncă
oaia ; când moare, lupul îngrașă pământul din care crește
iarba. Aloc fiecărui copil câte o coloană.se poate realiza în
oră sau ca temă.
La disciplina Educație civică, clasa a IV -a, lecția
¨Apartenența la Uniunea Europeană¨
Selectez opțiunea Harta . Le transmit copiilor sarcinile de lucru,
adaugând un model: o imagine din România, 5-6 rânduri despre
țară și un link cu țările membre UE :
https://europa.eu/european-union/about-eu/countries_ro, urmând ca
fiecare copil să aleagă o țară, o imagine, text și să o adauge
pe padlet . Se poate realiza că sarcina de lucru în clasă sau ca
temă pentru acasa.
La disciplina Limba și literatura română, clasa a IV-a, Medalion
Mihai Eminescu (pentru fiecare autor studiat câte un alt padlet)
Selectez opțiunea Rubrica, împart clasa în echipe, denumesc
coloanele, sarcinile de lucru, elevii care se ocupă de fiecare
rubrică. Exemplu: Viața, Opera, Fotografii cu text, Poezia
preferată, Parerea mea despre autor.
La disciplina Istorie, clasa a IV-a, Lecția ¨Copilăria de ieri
și de azi¨
Selectez opțiunea Rubrica, scriu sarcinile de lucru și câte o
rubrică pentru fiecare elev ( numele). Să scrie un text în
culori, copilăria bunicilor povestită de ei, a părinților, a lor
înșiși, să adauge fotografii cu jocuri și jucării din cele
trei perioade.
Consider padletul un portofoliu, un dosar electronic util, ușor de

accesat, plăcut și atractiv care poate fi folosit la fiecare
disciplina în oricare dintre etapele lecției.

MIHAI EMINESCU –POETUL NOSTRU NATIONAL

Cornelia Bataus
Scoala Gimnaziala Nr.174 "Constantin Brancusi", Bucuresti, Bucuresti

Ne-am reîntors la școala..online, dar plini de entuziasm, deoarece
îl vom sărbători pe poetul nostru nepereche,
MIHAI EMINESCU. 171 DE ANI de la nașterea marelui poet….
M-am gândit că în prima săptămână de școala, toate
activitățile să fie integrate, astfel ca MIHAI EMINESCU a fost
prezent permanent in cadrul tuturor orelor.
Site-ul

https://www.twinkl.ro/resource/ro2-lc-2544732-mihai-eminescu-prezentare
powerpoint pune la dispoziție multiple materiale educaționale
(plătind un abonament pe an) foarte bine structurate, asa că am
folosit cu încredere prezentările power point despre Ipotești și
despre opera marelui poet.
Copiii au citit poezii scrise de poetul nostru național, am
analizat poezia Lacul , am citit basmul Fat Frumos din Lacrimă, am
făcut rezumatul.
CONCURS DE RECITARI .
Au dat autodictare, folosind https://whiteboard.fi/
Suntem specialiști în folosirea instrumentelor digitale.Vă adaug
câteva fotografii de la activitățile realizate…

Eu pun accentul pe partea artistica, doresc să ating sufletul
copilului , merg pe ideea ca un copil va reține mai ușor dacă
trăiește experienta, dacă o simte. Si cred că am reusit. În
orele de limba română am creat tablouri ,atât din punct de vedere
literar, cat si artistic. Au desenat pornind de la Ce te legeni, am
continuat cu Luceafărul, Lacul, La steaua, Ce-ți doresc eu,
ție, dulce Românie…. Le ofer posibilitatea de a alege ce poezie
îi reprezintă si îi impresioneaza si am fost si eu impresionată
de creativitatea ,de talentul lor, de mesajele transmise de elevii
mei .
În orele de științe, am vorbit de mediul de viață LACUL,
pornind de la poezia cu același nume, pentru ca la ora de arte să
pictam peisajele descrise de poet în opera sa. Am ascultat SARA PE
DEAL interpretata de
TUDOR GHEORGHE , la ora de educație muzicala.
Am lucrat în echipe, am scris pe Jamboard toți idei, teme

eminesciene, titluri de poezii…

La ora de geografie, am localizat pe harta satul Ipotesti, judetul
Botosani, am intrat pe GoogleEarth pentru a putea vedea virtual Casa
Memorială Mihai Eminescu si ne-am amintit că am vizitat-o in urma
cu 2 ani când am fost în frumoasa tabăra de la Durău.
CASA MEMORIALA MIHAI EMINESCU IPOTESTI .
Am aflat că NASA a numit un crater de pe Marte , Mihai Eminescu,
în Univers exista o planeta cu numele poetului.
Ne-am distrat cu 2 puzzle-uri create in JIGSAWPLANET.RO.
MIHAI EMINESCU
LACUL
Am creat la final o HARTA CONCEPTUALĂ pe bubbl.us.

MIHAI EMINESCU
Elevii mei extraordinari, pe Bookcreator și-au creat propriile
carti despre EMINESCU, au citit noi poezii, au desenat, au pictat,
și au realizat carți digitale uimitoare.
MIHAI EMINESCU, carte digitala realizata de David V
MIHAI EMINESCU, carte digitala realizata de IOANA
Am dorit sa il sărbătorim pe MIHAI EMINESCU o săptămână, nu
doar o zi, ne-am bucurat de opera sa, am studiat-o pe îndelete, am
memorat multe versuri cu plăcere. Ne mândrim că suntem urmași
de- ai marelui poet MIHAI EMINESCU și sperăm să ii putem călca
pe urme…
Activitatile realizate cu elevii mei, le-am postat si pe site-ul meu
www.creativeforlife.ro.

DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU LECTURĂ LA ELEVII DIN CICLUL PRIMAR

Valentina Codreanu

Procesul de dezvoltare a interesului pentru lectură trebuie să
înceapă încă din clasele mici. Fiind învăţător la clasele
primare, am constatat de-a lungul anilor în activitatea didactică,
un interes scăzut în rândul elevilor faţă de lectură. Aceasta
m-a motivat să scriu acest articol, pentru a desfăşura
importanţa lecturii în viaţa noastră şi cum putem determina un
copil să-şi petreacă mai mult timp citind.
Conform spuselor lui Nicolae Iorga „cultura unui om se formeză

în primul rând prin lectură, de aceea din fragedă copilărie e
bine să iubim cartea, să o citim, să o păstrăm cu grijă ca pe
un bun de preţ”.
Lectura este activitatea de bază a elevului desfăşurată în
cadrul tuturor disciplinelor şcolare, este instrumentul muncii sale
intelectuale. Importanţa lecturii constă în faptul că ea
contribuie:
• La îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor;
• La formarea unui vocabular bogat şi colorat;
• La educarea lor etică şi estetică;
• Dezvoltă gustul elevilor pentru citit;
• Formează în mod progresiv un tânăr cu o cultură
comunicaţională literară de bază- capabil să comunice cu
semenii, să înţeleagă lumea din jurul său, să fie sensibil la
frumosul din natură şi la cel creat de om;
• Il ajută să-şi exprime gândurile, sentimentile, stările şi
opiniile.
Cu părere de rău într-o perioadă când suntem invadaţi de
vizual, internet şi televiziune, lectura pierde tot mai mult teren
printre preferinţele, preocupările şi interesele manifestate în
special în rândul elevilor. Lectura se numără în puţine cazuri
printre acele activităţi ce au ca punct de pornire o alegere
individuală, ce porneşte din plăcerea, dorinţa de a avea contact
cu cartea, de a-i sorbi cuvintele dătătoare de înţelepciune.
Elevii din ziua de azi citesc mai greu, nu le place să citească,
iar dorinţa de a se informa este mai rapidă, ei fiind dominaţi de
triada calculator-telefon-televizor. Acest fapt constatat mi se pare
destul de grav deoarece capacitatea de a citit corect şi de a
înţelege mesajul unui text reprezintă baza activităţii
şcolare, iar această capacitate se exersează şi se dobândeşte

prin lectură.
Dezvoltarea şi formarea interesului şi gustului pentru lectură nu
vine de la sine ci se formează printr-o îmbinare a factorilor
educaţionali (şcoală-familie) şi coincide cu perioada în care
se pun bazele citirii (clasa I-IV), un rol principal revenindu-i
învăţătorului. Acesta trebuie să cunoască şi să aplice cele
mai eficiente metode de trezire a interesului pentru lectură, dar
şi să asigure tuturor copiilor posibilitatea de a însuşi tehnica
citirii corecte, conştiente şi fluente şi să-i obişnuiască pe
copii să lucreze cu cartea, să se orienteze în textul citit, să
utilizeze dicţionarele, fişele de lectură, fişele cu citate,
etc. În practica şcolară se pot folosi o mulţime de forme care
să trezească interesul pentru lectură, acestea fiind clasificate
în strategii formative şi evaluative. Din strategiile formative
una dintre cele mai utilizate este citirea expresivă de către
învăţător a unor texte accesibile vârstei, dar şi interesante.
Un alt mijloc ar fi povestirea realizată de învăţător, sau în
cazul lecturii citite de elevi- începută de acesta şi terminată
de ei, precum şi citirea fragmentată sau întreruptă în momentul
cel mai interesant. Ghicitorile literare sunt mijloace pasionante ce
îi invită pe copii la lectură (citind un fragment, se solicită
copiilor să indice opera şi autorul), precum şi jocul didactic
şi agenda de lectura (cl. II), jurnalul de lectură (cl. III),
biblioteca clasei. La elevii de vârstă şcolară mică este bine
dezvoltat spiritul competitiv, de aceea o altă metoda de a stimula
interesul pentru lectură este utilizarea calendarului de lectură-
unde elevii notează zilnic numărul de pagini citite, concurând cu
colegii de clasă. Fiind învăţător la clasele primare, am
constatat o modalitate eficientă de a dezvolta interesul pentru
lectură, şi anume panoul „Prietenii cărţii”, unde sunt

notate o listă de cărţi şi intervalul de timp în care trebuie
să fie citite, copiii fiind motivaţi printr-o diplomă a celui mai
activ cititor.
A îndruma lectura suplimentară elevilor nu înseamnă numai a le
indica o listă de cărţi, ci şi a le verifica permanent calitatea
şi cantitatea lecturilor, acestea fiind realizate prin intermediul
strategiilor evaluative. O serie de strategii pe care le folosesc
în activitatea de zi cu zi sunt: şezătoarea literară, pentru
care elevii sunt impulsionaţi să caute materiale, texte în
versuri sau proză, ghicitori sau proverbe pentru a fi prezentate
în cadrul activităţii, unde sunt invitaţi părinţii pentru a-i
da evenimentului un aspect de sărbatoare. O altă strategie sunt
concursurile literare, în cadrul cărora copiii demonstreză un
volum de cunoştinţe şi informaţii referitor la opera şi
creaţia unui anumit scriitor, precum şi medalionul literar- cu
recitarea, lecturarea expresivă a fragmentelor din operele a multor
scriitori în cazul aniversărilor. Recitalul de poezii, unde se
pune accent pe educarea sensibilităţii, frumosului, a stării de
bine şi artistismului.
Familia deasemenea îşi are un rol major în trezirea şi
menţinerea educaţiei faţă de lectură, deoarece constituie
primul mediu de viaţă socială şi culturală. Un copil care îi
are ca exemplu pe membrii familiei ce împrumută cărţi de la
bibliotecă şi citesc în timpul liber, sau posedă o bibliotecă
personală acasă, discutând şi împărtăşindu-şi opiniile
referitor la căţile citite, îl vor motiva şi pe copil să
citească cu plăcere. Dar deseori e important şi implicarea
învăţătorului, pentru a-i explica familiei să ţină cont de
faptul că dezvoltarea cognitivă şi afectivă a copiilor e
diferită şi nu trebuie a fi comparaţi cu alţi copii, pentru a-i

inhiba şi demotiva. Tot învăţătorul e cel ce le recomandă
părinţilor lista de cărţi, ţinând cont de particularităţile
de vârstă şi interesele copiilor, dar şi modalităţile de
verificare a înţelegerii textului citit.
Pavel Cornea spunea în lucrarea sa „Introducere în teoria
lecturii”, „nici computerul, nici televizorul nu vor duce la
dispariţia cărţii, că lectura va continua să joace un rol
cardinal în viaţa oamenilor, că accelerarea progresului tehnic va
fi mereu însoţită de remedierea compensatoare a unui spaţiu
liber pentru închipuire, visare, căutare de sens. Cred, vreau să
cred că vom continua să citim chiar dacă nu vor mai fi cărţi. O
vom face, la nevoie, pe ecrane portabile sau fixe, de buzunar sau de
dimensiuni mari, dar vom continua s-o facem câtă vreme vom
persevera să gândim şi să procurăm bunuri simbolice.”
Numai cel căruia i s-a insuflat în fragedă copilărie gustul
pentru lumea minunată a cărţii, va căuta şi îşi va găsi timp
pentru această activitate de minte şi suflet.

EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR VERSUS EVALUAREA COMPETENŢELOR DOBÂNDITE LA FIZICĂ

Steliana Petcu
Scoala Gimnaziala Luceafarul, Bucuresti, Bucuresti

Evaluarea cunoştinţelor la fizică reprezintă, alături de
predare şi învăţare, o componentă operaţională fundamentală.
Evaluarea este utilizată de profesor pentru:
- a aprecia rezultatele obţinute;
- a raporta rezultatele părinţilor;
- a stabili performanţele şcolare ale elevilor şi a-i promova în
alt ciclu de instruire.
Esenţa evaluării este cunoaşterea efectelor. Orice instrument de

evaluare proiectat, administrat şi corectat de către evaluator se
numeşte prob¬ă de evaluare. Probele de evaluare sunt:

1. Tradiţionale (probe scrise, probe orale, probe practice)

Probele scrise - permit ca într-un timp scurt să se verifice un
număr mare de persoane.
Probele orale - este necesar ca întrebările să depăşească
cerinţa simplă de reproducere a cunoştinţelor, solicitând
interpretarea şi prelucrarea lor, capacitatea de a opera cu ele, de
a le aplica în practică. Proba orală poate fi curentă sau
finală. Proba curentă se realizează în timpul orelor de fizică
(lecţiilor) şi se poate desfăşura frontal sau individual. Proba
finală are loc în ore special destinate: la sfârşitul unui
capitol din fizică, la sfâşit de semestru sau an şcolar, la
examene dacă este cazul.
Probele practice - oferă posibilitatea evaluării capacităţii
persoanelor de aplicare a cunoştinţelor în practică, precum şi
gradul de stăpânire a priceperilor şi deprinderilor formate.
Această probă impune folosirea unor dispozitive sau aparate,
executarea unor experimente sau lucrări experimentale, lucrări în
laborator, în ateliere, observaţii utilizând anumite tehnici
specifice de lucru, disecţii, desene, schiţe, grafice, etc.

2. Alternative (observarea sistemică a tinerilor; investigaţia;
verificarea prin proiecte; referatul; portofoliul; teme şi
autoevaluarea.)
Observarea sistemică a elevilor - Are loc pe tot parcursul
desfăşurării orelor de fizică. Aceasta vizează nu atât
comportamentele finale ale tânărului, cât, mai ales, formarea

unor judecăţi asupra eficacităţii învăţării. Este o tehnică
de evaluare care furnizează profesorului o serie de informaţii
utile, diverse şi complete, greu de obţinut astfel prin
intermediul metodelor de evaluare tradiţionale: fişa de evaluare
(calitativă); scara de clasificare; lista de control/verificare.
Aceste instrumente se utilizează pentru evaluarea procesului, cât
şi a produselor realizate de elevi. Acest tip de observaţie
participativă practicată de profesor, utilizând cele trei
modalităţi menţionate este în esenţă subiectivă, dar poate
să-şi sporească gradul de obiectivitate dacă se concentrează
atenţia asupra modului de elaborare şi utilizare a instrumentelor.

Investigaţia - Se face în mod sistematic printr-un studiu
amănunţit, cu scopul de a cunoaşte o persoană. Aceasta oferă
posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoştinţele
însuşite la orele de fizică în situaţii noi şi variate, pe
parcursul unei ore sau a unei succesiuni de ore de curs. Metoda
presupune definirea unei sarcini de lucru cu instrucţiuni precise,
înţelegerea acesteia de către elevi înainte de a trece la
rezolvarea propriu-zisă, prin care elevul demonstrează şi
exersează totodată, o gamă largă de cunoştinţe şi
capacităţi în contexte variate. Evaluarea investigaţiei se face
pe baza unei scheme de notare, care va cuprinde măsurarea separată
a următoarelor elemente importante: strategia de rezolvare;
aplicarea cunoştinţelor, principiilor, regulilor; acurateţea
înregistrării şi prelucrării datelor; claritatea argumentării
şi forma prezentării; inventarierea produselor realizate;
atitudinea elevilor în faţa cerinţelor; dezvoltarea unor
deprinderi de lucru în grup/individual.
Referatul - Acest instrument permite o apreciere nuanţată a

învăţării şi identificarea unor elemente de performanţă
individuală a elevului, care îşi au originea în motivaţia lui
pentru activitatea desfăşurată.
Referatul se poate utiliza în demersul didactic, atât pentru
evaluarea continuă, pe parcursul unui semestru, cât şi pentru
evaluarea sumativă în cadrul unui model încadrat într-un
portofoliu sau independent.
Verificarea prin proiecte - permite o apreciere complexă şi
nuanţată a învăţării şi mai ales, identificarea unor elemente
de performanţă individuală a tinerilor, care îşi au originea
în motivaţia lor intrinsecă pentru activitatea desfăşurată.
Proiectul poate avea o conotaţie practică, constructivă,
creativă.
Portofoliul - se prezintă ca o metodă de evaluare complexă,
longitudinală, proiectată într-o secvenţă mai lungă de timp,
care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare,
bazată pe un ansamblu de rezultate. Structura, elementele
componente obligatorii şi criteriile de evaluare sunt stabilite de
către profesor.
Autoevaluarea - formele existente işi găsesc o binevenită
completare în evaluarea de sine, în efortul de autoevaluare al
fiecărui elev (dar şi al profesorului). Autoevaluarea este
posibilă şi necesară întrucât serveşte cunoaşterii de sine
(autocunoaşterii) şi dezvoltării conştiinţei de sine
(autoconştiinţei), două aspecte esenţiale ale subiectului, care
se unesc şi funcţionează în Eul concret. Autoevaluarea va da
posibilitatea fiecăruia să descopere sensul propriei valori.
Pentru ca rezultatele evaluării să aibă o anumită semnificaţie
pentru evaluatori, evaluaţi, instituţii şi societate,
instrumentele de evaluare (sau probele de evaluare) prin care se

efectuează măsurătorile, trebuie să aibă anumite calităţi şi
anume:
 Validitate: este calitatea unei probe de evaluare ce măsoară
exact ceea ce este destinată să măsoare;
 Fidelitate: reprezintă calitatea unei probe de evaluare de a da
rezultate constante în cursul aplicării ei succesive;
 Obiectivitate: se referă la gradul de concordanţă între
obiectivele curriculare şi aprecierile făcute de evaluatori
independenţi, în ceea ce priveşte un răspuns "bun" pentru
fiecare dintre itemii unei probe;
 Aplicabilitate: reprezintă calitatea unei probe de evaluare de
a fi administrată şi interpretată cu uşurinţă.
Evaluarea rezultatelor învăţării trebuie să aibă în vedere
contribuţia acestor rezultate la dezvoltarea competentelor propuse.
Din acest motiv, instrumentele utilizate trebuie să permită atât
evaluarea cunoştinţelor dobândite cât şi gradul de realizare a
abilitaţilor urmărite.
Competenţa şcolară poate fi considerată ca o disponibilitate
acţională a elevului, bazată pe resurse bine precizate, dar şi
pe experienţa prealabilă, suficientă şi semnificativ
organizată. Competenţa se materializează în performanţe ale
elevului, predictibile în mare măsură pe baza prestaţiilor
anterioare. Structura unei competenţe este dată de:
• resursele, constituite din: cunoştinţe („a şti"),
deprinderi/abilităţi („a face") şi atitudini, valori („a fi,
a deveni");
• situaţiile concrete în care elevul învaţă şi pune în
practică acel potenţial. Fără crearea situaţiilor concrete
create pentru a pune în aplicare ceea ce a învăţat, acel
potenţial rămâne doar în planul lui „a şti", nu trece în

planul lui „a face". Rămâne, în plan teoretic, în planul lui
„a şti". Trebuie completat cu „a face" şi „a deveni".
Competenţa trebuie probată/demonstrată în situaţii concrete.
Pentru a fi evaluată, competenţa trebuie să beneficieze de
situaţii concrete în care cel ce studiază va demonstra că este
capabil să pună în practică, să valorifice ceea ce a
învăţat.
Competenţa se exprimă în performanţe. Performanţele unui elev
exprimă nivelul la care o competenţă/competenţele au fost
dobândite de către acesta. Deci, performanţa este expresia
competenţei, forma şi nivelul ei de manifestare în plan personal.

Teoria şi practica pedagogică intenţionează să se deplaseze
accentual de la paradigma tradiţională a evaluării centrată pe
cantitate, pe obiectivitate maximă, la evaluarea centrată pe
calitate. În contextul evaluării centrate pe competenţe,
standardele la care se raportează rezultatele învăţării
elevului trebuie să fie de natură calitativă. În pedagogia
modernă, aceste standarde sunt reprezentate de „descriptorii de
performanţă". Un standard este o unitate de măsură/apreciere
etalon, este un „stass".
Pentru a asigura o evaluare corectă şi unitară, procesul şi
produsul învăţării fiecărui elev trebuie să fie raportate la
standardele de performanţă stabilite la nivel naţional.
Performanţele personale/individuale trebuie apreciate în funcţie
de gradul de apropiere sau depărtare de aceste unităţi cu valoare
de „etalon".
În condiţiile învăţământului modern, competenţa se
transformă în finalitate a procesului educaţional şi “
obiect” al evaluării şcolare. Competenţele şcolare

disciplinare/ transversale dobândite de elev în cadrul unei
instruiri şi evaluări “ autentice” au luat locul obiectivelor
operaţionale/ comportamente (observabile şi măsurabile). În
domeniul evaluativ ne aflăm în faza reconceperii evaluării, a
trecerii de la evaluarea obiectivelor la evaluarea competenţelor
şcolare.
Reconceperea evaluării din perspectiva competentelor presupune:
o Extinderea evaluării de la verificare şi apreciere a
rezultatelor, la evaluarea procesului, a strategiei de învăţare a
elevului, purtătoare de succes;
o evaluarea elevilor dar şi a obiectivelor, a conţinutului,
metodelor, a situaţiei de învăţare, a evaluării însăşi.
Luarea în considerare, pe lângă achiziţiile cognitive, şi a
altor indicatori, precum: personalitatea, conduita, atitudinile;
o aplicarea în practică a celor învăţate;
o diversificarea tehnicilor de evaluare şi adecvarea acestora la
situaţiile concrete (teste docimologice, lucrări de sinteză,
tehnici de evaluare a achiziţiilor practice, probe de aptitudini,
conduita, valorizare etc);
o deschiderea evaluării spre viaţă: competenţe relaţionale,
comunicare profesor- elev, disponibilităţi de integrare socială;

o Scurtarea drumului evaluare - decizie- acţiune ameliorativă,
inclusiv prin integrarea eforturilor şi disponibilităţilor
participative ale elevilor;
o centrarea pe aspectele pozitive şi nesancţionarea în
permanentă a celor negative;
o tranformarea elevului într-un partener al profesorului în
evaluare, prin: autoevaluare, interevaluare, evaluare controlată.
Centrarea pe competenţe devine un model integrator al evaluării.

Această nouă concepţie prefigurează construcţia unui model care
valorifică deopotrivă şi încearcă să coreleze cunoştinţe,
deprinderi, capacităţi de aplicare a cunoştinţelor, valori şi
atitudini ale elevului.
Toate aceste metode complementare (moderne) de evaluare asigură o
alternativă la formulele tradiţionale, oferind opţiuni
metodologice şi instrumentale care îmbogăţesc practica
evaluativă.

Bibliografie:
- Stan Panţuru, Doina Cornelia Păcurar – Curs de pedagogie,
partea a II-a, Universitatea Transilvania Braşov, Braşov 1997
- www.incursiune-in-lumea-fizicii
- https://insam.softwin.ro/fisiere/GHID%20DE%20EVAL_FIZICA2.pdf

https://www.itsybitsy.ro/8-competente-cheie-pentru-invatarea-durabila-recomandate-de-ue/

Utilizarea TIC în cadrul orelor de matematică

Viorica Nita
Scoala Gimnaziala Nr.1 Ogrezeni , Giurgiu, Ogrezeni

Utilizarea TIC în cadrul orelor de matematică
Prof. Viorica NIȚĂ
Școala Gimnazială Aurel Solacolu, Ogrezeni
Una din metodele moderne care este tot mai mult folosită atât în
predarea matematicii, dar şi a altor discipline este Instruirea
asistată de calculator. Folosirea calculatorului în orele de
matematică face învăţarea matematicii mai atractivă, dar
permite şi obţinerea unor rezultate mai bune în progresul de
învăţare a elevilor. Utilizarea calculatorului în procesul de

învăţământ devine o necesitate în condiţiile dezvoltării
accelerate a tehnologiei informaţiei. Pentru noile generații de
elevi, deja obisnuite cu avalanşa de informaţii multimedia,
conceptul de asistare a procesului de învăţământ cu
calculatorul este o cerinţă intrinsecă.
Potențialul tehnologiilor informației și comunicării pentru
îmbunătățirea predării și pentru eficientizarea învățării
este uriaș, însă depinde de câțiva factori, capacitatea
cadrului didactic de a le integra în activitatea didactică, de
sprijinul și deschiderea întregului colectiv de profesori şi de
manageri școlari, precum și de resursele tehnologice disponibile.
Infrastructura școlară asigură în proporție însemnată accesul
la laboratorul cu computere și conectivitatea la internet.
Existența softului educațional în școală ar putea fi o
problemă ca și posibilitatea de timp sau spațiu de pregătire în
cadrul școlii. Cadrele didactice găsesc totuși modalități
complementare pentru nevoia de utilizare a computerului, mai ales
că pregătirea lecțiilor se desfășoară preponderent în
spațiul personal.
Din punctul meu de vedere, din ceea ce am constatat din experiența
la clasă de-a lungul anilor, o contribuție semnificativă a
integrării TIC în învăţare este dezvoltarea competenţelor
cheie ale elevilor, cum ar fi transdisciplinaritate,
interdependenţa pozitivă, responsabilitatea individuală, formarea
şi dezvoltarea capacităţilor sociale. Succesul grupului depinde
de efortul depus în realizarea sarcinii de către toţi membrii
lui, fiecare membru al grupului îşi asumă responsabilitatea
sarcinii primite și comunică unii cu alții pentru a rezolva
exercițiile și problemele primite ca sarcină de lucru.
Integrând TIC în învăţare, permitem accesul elevilor la

cunoaştere ştiinţifică şi tehnologii performante, colectarea de
date pentru proiecte ştiinţifice şi organizarea lor sub formă
grafică, efectuarea de simulări şi modelarea unor procese
matematice.
Învățarea matematicii, de exemplu, trebuie privită atât din
punct de vedere conceptual cât și ca o tehnică de calcul eficace.
Studiul matematicii, mai mult ca la oricare altă disciplină, nu
există în afara muncii individuale a elevului cu stiloul pe
hârtie.
Matematica este una dintre cele mai vechi științe, are o istorie
milenară din care putem oferi inspirat informații care să-i
conducă într-un mod incitant pe elevi spre izvoarele însușirii
experienței generațiilor anterioare, informații pe care, este
adevărat, le putem găsi la un click distanță. Însă comunicarea
orală are o mare flexibilitate putând să ofere discursului
profesorului, în funcție și de calitățile oratorice ale
acestuia, spontaneitate și putere de adaptare la specificul temei.
Profesorul poate sesiza reacțiile spontane ale colectivului de
elevi și-și poate adapta modalitățile de comunicare a
informației pentru a atinge maximul obiectivelor propuse. Atunci
când comunicarea se face la distanță sau prin intermediul unui
ecran acest lucru este imposibil.
Prezența tehnologiilor informaţiei şi comunicării in cadrul
lecției este de neconceput astăzi, dat în predarea matematicii,
nu putem să renunțăm total la metodele clasice, ele dovedindu-și
eficiența de-a lungul timpului.
Folosirea calculatorului în orele de matematică aduce un element
de noutate în cadrul lecţiilor, prin construirea unor grafice de
funcţii sau prin parcurgere interactivă a unor secvenţe de
învăţare. Un exemplu de folosire a calulatorului în cadrul

orelor de matematică este folosirea aplicaţiei Microsoft Excel la
lecţiile de aplicaţii la trigonometrie.
Bibliografie:
• Făt Silvia, Labăr Adrian Vicențiu, Eficiența utilizării
noilor tehnologii în educație, ”EduTIC”, 2009.
• Conf. univ. dr. Seceleanu Andra, Prof. univ. dr. Papari Adrian
Cristian, Prof. univ. dr. Papari George Daniel, 2012, Curs pentru
formarea continuă a profesorilor de matematică și științe
economice in societatea cunoașterii, Editura fundaţiei „Andrei
Şaguna”, Constanţa, 121-160.

Harta mentală

Potîrniche Elena
Scoala Speciala Tecuci, Galati, Tecuci

Harta mentală

Prof.psihopedagogie specială Fărcășanu Elena
Școala Gimnazială Specială Constantin Păunescu Tecuci

Ce este o hartă mentală?
O hartă mentală (engleză, Mind map) reprezintă ierarhic idei și
concepte și ajută la o mai bună sintetizare și structurare a
informației. De obicei, un Mind map este conceput în jurul unui
singur concept central reprezentat printr-o imagine și/sau un

cuvânt la care se conectează, prin intermediul
link-urilor/legăturilor, alte concepte importante, de care, la
rândul lor sunt conectate ramuri cu alte concepte. Toate aceste
concepte formează o structură radială sau de foc de artificii.(
http://rom.explainwell.org/index.php/table-of-contents-map-your-knowledge/what-is-a-mind-map/)

Harta mentală este o metodă de structurare și organizare
sistematică a informațiilor.
Pentru a realiza o hartă mentală este necesar în primul rând să
utilizăm o coală de hârtie în format landscape. Pe aceasta vom
desena o imagine centrală reprezentativă. Apoi vom trasa ramuri
principale. Pe fiecare ramură principală vom desena ramuri
secundare. Fiecare ramură va fi colorată în culori diferite. Pe
ramurile principale și secundare se scriu cuvinte cheie. Se
desenează de-a lungul ramurilor principale și secundare imagini
și simboluri reprezentative.
Avantajele utilizării acestei metode:
- Dezvoltă gândirea critică și creativă
- Stimulează memoria și imaginația
- Antrenează atenția și puterea de concentrare
- Îmbunătățește procesele de înțelegere
- Ordonează și structurează logic informațiile
- Motivează și sprijină procesele afective superioare
- Dezvoltă și susține autonomia în gândire

LE THÉÂTRE COMME ACTIVITÉ DIDACTIQUE EN CLASSE DE FLE

ELENA-CLAUDIA MEDINTU
Scoala Gimnaziala Nr.64 "Ferdinand I", Bucuresti, Bucuresti

La pratique théâtrale aide "à développer l'expression orale des
apprenants", leur permet de "vivre la langue" et leur apprend à
"aimer [le français]". Le théâtre a également un "rôle
désinhibiteur", "ludique", et entraîne les apprenants à
"connaître la culture et la littérature (Gisèle Pierra dans Une
esthétique théâtrale en langue étrangère).La pratique du
théâtre constitue un formidable outil pour intégrer

l’apprentissage du français dans une activité originale, ludique
et motivante.
Le théâtre « est l’art de produire des émotions
par le rapport actif aux paroles d’une œuvre mise en situations
» C’est par cette notion de « paroles » et par cette idée de
« mise en situations » qu’il croise la pédagogie du FLE :
échanger des paroles en situations et ne pas simplement se
contenter d’un savoir passif de la langue est en effet la base
d’une pédagogie langagière à objectif communicatif.
Le travail de compréhension écrite propre à la
lecture de tout texte se double, dans le cas du texte théâtral, de
travaux de prononciation et de mémorisation propres à la mise en
scène du texte. Ces travaux font l’objet de recherches,
d’échanges et de répétitions au sein d’un groupe
d’apprenants motivés par l’objectif final d’une
représentation théâtrale. L’apprenant est ainsi placé dans un
processus interactif de communication authentique au cadre social
précis, à savoir un groupe d’enfants partageant le même
objectif. La pratique théâtrale permet donc de développer les
compétences communicatives. Du point de vue de la langue, la
pratique théâtrale constitue un moteur de communication
authentique : chacun désire parler, écouter et être écouté.
Les premières séances sont décisives : elles
permettent au groupe de tisser des relations dans l’interlangue en
construction en créant un climat de confiance et de désinhibition
indispensable à la libération de l’expression. Il sera
nécessaire pour l’enseignant d’accepter les erreurs commises
par les apprenants : il faut d’abord accepter les erreurs pour le
langage verbal mais être très exigeant en ce qui concerne la
précision du langage scénique en soulignant l’importance du

travail gestuel et émotionnel. La conjonction de ces deux modes
d’expression (verbale et scénique) engendre l’acquisition de
réelles compétences communicatives dans le cadre de la pratique
pédagogique proposée, la pratique théâtrale.
En ce qui concerne ma pratique, j’ai essayé
d’atteindre ce domaine en ayant un but précis-participer au
„Festival national de théâtre français pour les enfants” au
printemps 2007, à Slatina et un point de départ-ma participation
au stage „Apprendre le français par le théâtre”. Je me suis
proposée deux objectifs généraux: rendre l’enfant capable de
maîtriser la langue française orale et écrite et rendre
l’enfant capable de communiquer oralement avec ses paires et avec
les adultes. J’ai commencé par choisir une pièce et, en fonction
de cela entamer une troupe. J’ai vu quelques enfants de mon
école, élèves au collège, dont j’ai choisi 9. Peu à peu on a
lu le texte, on a travaillé le vocabulaire et la grammaire, mais
surtout on a travaillé leur imagination.
Avant de monter une pièce, il est fort important de
travailler la marche, la voix, les gestes. J’ai fait appel à des
exercices de dramatisation et d’improvisation (voire l’annexe),
des exercices qui entraînent à répondre à une situation
inattendue. Cette qualité développée par le jeu dramatique est
capitale dans le cadre de la formation en langue étrangère. Le jeu
dramatique suscite la spontanéité des élèves et les pousse à
être attentifs aux autres. Il rend l’enfant capable de prendre
conscience de la dimension non verbale de la communication, de la
place du corps.
Petit à petit on a préparé la pièce, mais cela ne
suffisait pas. On devait trouver des costumes, on devait
confectionner le décor et les affiches. À l’aide des components

de la troupe, des leurs copains et parents on a réussi à atteindre
notre principal but-participer au festival. On a gagné 2 prix: 3-e
prix pour la troupe et 3-e prix pour l’interprétation d’un
personnage.

Pourquoi faire du théâtre en classe de FLE ?
• développer l’expression orale des apprenants ;
• connaître la littérature et la culture francophones ;
• travailler les mots ;
• les élèves apprennent la grammaire et le vocabulaire sans se
rendre compte ;
• travailler l’imagination ;
• rôle désinhibiteur, ludique (les élèves „jouent” le
français au lieu de l’apprendre);
• interagir avec les autres, même les élèves les plus timides
doivent parler;
• fait appel à des actes de parole différents ;
• permet au professeur de créer un espace de liberté ;
• vivre la langue ;
• aimer le français

CUM NE AJUTĂ MUZICA ÎN INVĂȚAREA UNEI LIMBI STRĂINE

Angela-Francisca Doicescu
Colegiul National de Arte "Regina Maria" Constanta, Constanta, Constanta

CUM NE AJUTĂ MUZICA ÎN INVĂȚAREA UNEI LIMBI STRĂINE

Profesor Doicescu Angela Francisca - Colegiul Naţional de Arte
„Regina Maria” Constanţa

Cu o experiență de peste douăzeci de ani de învăţământ, am
învățat ca profesor, că elementul fundamental pentru a obține
un rezultat bun în studierea limbii italiene este de a face
procesul de învățare cât mai plăcut, cât mai relaxat şi …
distractiv. Pentru ca studiul unei materii să fie atractiv şi
motivant, trebuie să ştim, noi, profesorii, să ne alegem
instrumentele de predare potrivite.
În ceea ce priveşte limba italiană, una dintre metodele mele
preferate de predare, şi, cu siguranță, surprinzător de
eficientă, este muzica. De ce? Ce se întâmplă când studiem
limba italiană prin cântece?

Iată câteva motive pentru care muzica este atât de utilă în
studierea limbii italiene.

 Pur și simplu funcționează!
Toți profesorii au remarcat că melodiile ajută la
îmbunătățirea tuturor abilităților de limbă,
de la gramatică la lexic, de la înțelegere la capacitatea de a
produce atât mesaje scrise, cât, mai ales, orale.

 Utilizarea limbii italiene din şi în viața de zi cu zi.
Cântecele nu numai că ajută la îmbogăţirea vocabularului, dar,
mai ales, ajută la achiziţia
unor cuvinte şi structure gramaticale, care contribuie la folosirea
limbii italiene de zi cu zi și cea colocvială. Sunetele ajută la
fixarea cuvintelor noi în memorie. Cuvintele sunt într-un context
şi astfel sunt mai uşor de asimilat şi de memorat. Este ca
atunci când o melodie pe care am auzit-o într-un restaurant

continuă să răsune în mintea noastră chiar și după ce ieșim.
Sigur, poate părea puțin obositor, dar ... funcționează!
Cuvintele, frazele, modalitățile de a spune că nu le-am putea
memora chiar și după un număr infinit de exerciții sunt, în
sfârșit ,întipărite în memoria noastră, gata să fie folosite
cu prima ocazie.

 Sunetele limbajului
Muzica are cu siguranță o mare putere de relaxare, care ajută la
concentrarea asupra
sunetelor și la familiarizarea acestora. Repetitivitatea tipică a
cântecelor, mai ales prin refren, fixează sunetul cuvintelor din
creierul nostru. În plus, muzica generează emoții, astfel încât
o melodie, cu bogăția sa de emoții positive, rămâne
întipărită în memoria noastră și cu ea toate acele fraze și
cuvinte noi pe care ai crezut că nu le-ai înţeles şi/sau
învățat vreodată!

 Motivarea și recompensele
Este un instrument pe care îl putem folosi și singuri, în orice
moment al zilei. Putem asculta
muzică în mașină, acasă, în timp ce facem sport şi (sau mai
ales) temele! Așa că frustrarea din cauza faptului că nu
găsești niciodată timp să te dedici pasiunii tale pentru limba
italiană se va transforma în mulțumire!

 În clasă.
Există multe activități care pot fi propuse ascultând un
cântec. Cântecele sunt o sursă bogată de limbaj autentic,
variat. Pot fi îmbunătățite pronunţia și ajută la fixarea şi

memorarea structurilor gramaticale.
Aici, însă, trebuie să avem grijă ca nivelul textelor
cântecelor să fie adecvat vârstei elevului, la fel ca și genul
musical.

 Cultura.
Melodiile sunt legate de cultura unui popor; în cazul nostru, de
limba italiană, un popor
latin de care suntem atât de legaţi. Multe cântece din
repertoriul italian ne permit să aflăm mai multe despre cultura
italiană, trebuie doar să acordăm atenție subiectelor textelor,
alegerii lexicului autorului și a altor detalii.
Poate fi combinația potrivită de plăcere și învățare, Muzica,
în general, dar mai ales cea italiană, poate trezi în noi, în
elevii noştri, în toţi cei care doresc să înveţe şi să
aprofundeze italiana, emoţii puternice, sentimente, trăiri.
Cântecele pot fi, cu siguranță, instrumentul care ne invită să
începem să studiem o limbă străină.
Niciodată nu este prea târziu să începem să studiem imediat
limba italiană!

Bibliografie
 Cameron, L Teaching Languages to Young Learners. Cambridge
University Press, 2001
 Costamagna, L.; Marasc, V; Santeusanio, N. L'italiano con le
canzoni, Guerra Edizioni, 2006
 Murărescu, S.; Cântece pentru învaţarea limbilor străine,

Bucureşti, 1979

RELAȚIA DINTRE ȘCOALA ȘI FAMILIE

Miruna- Costina Gogoci
Buzau, Boboc

RELAȚIA DINTRE ȘCOALA ȘI FAMILIE

Gogoci Miruna-Costina
Școala Gim. ,,Nicolae Efrimescu’’ com. Săgeata, Jud. Buzău

Relația cu părinții este o probleme cu care noi, profesorii, ne
confruntăm zilnic. Neimplicarea părinților in efortul nostru

depus zilnic ne ingreunează munca mai mult decât orice. Multe din
aceste suflete plăpânde sunt trimise pe drumul cunoașterii fără
a avea parte de ajutor sau susținere.
Predând în mediul rural am neplăcerea de a vedea că pentru
unele familii acești copii sunt doar o povară. O povară de care
abea așteaptă să scape la prima ora a dimineții, fără a conta
de faptul că un copil are nevoie de multă îndrumare, susținere
și iubire.
Nu cred că are rost să criticăm astfel de situații sau să le
despicăm, ci să ajutăm acești copii fără ,,aripi’’. Noi
trebuie să îi invațăm să zboare și îî apropriem și pe
părinți de școală.
Şcoala eficientă realizează un parteneriat cu elevul, prin
valorizarea si respectarea identităţii sale cu familia, prin
recunoaşterea importanţei acesteia şi atragerea în procesul
didactic şi cu toate resursele educative ale societaţii pe care le
identifică şi le foloseşte activ. Este nevoie a se dezvolta un
nou concept care să întărească schimbarea în relaţiile
şcoală-familie. Acest concept este parteneriatul educaţional.
Parteneriatul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi
colaborare în sprijinul copilului la nivelul procesului
educaţional. Acesta presupune o unitate de cerinţe, opţiuni,
decizii şi acţiuni educative între factorii educaţionali.
Parteneriatul educaţional se realizează între:
• instituţiile educaţiei : familie, scoală si comunitate ;
• agenţii educaţionali : copil, părinţi, profesori,
specialişti în rezolvarea unor probleme
educaţionale ;
• membrii ai comunităţii cu influenţă asupra creşterii,
educării si dezvoltării copilului (medici, factori de decizie,

reprezentanţi ai bisericii, ai poliţiei) ;
• influentele educative exercitate la anumite momente asupra
copilului ;
• programele de creştere, îngrijire şi educare a copilului.
Părintii, copiii şi comunităţile se influentează puternic unii
pe alţii. Mediul în care trăiesc părinţii poate sprijini sau
devia vieţile lor, poate determina multe dintre valorile lor. De
asemenea , părinţii pot influenţa comunitatea şi pot contribui
la dezvoltarea valorilor comunităţii. Activitatea educativă ce
se realizează în şcoală nu poate fi separată, izolată de alte
influenţe educative ce se exercită asupra copilului. Educaţia
este cea care desăvârşeşte fiinţa umană, educaţia pe care
copilul o primeşte în familie, în şcoală şi de la comunitate.
Implicarea părinţilor joacă un rol important în cadrul
intervenţiei şcolare. Acţiunile care implică părinţii produc o
schimbare în ambientul familiei şi cresc aspiraţiile, atât ale
părinţilor pentru copiii lor, cât şi ale copiilor înşişi. Ca
prim factor educativ, familia oferă copilului aproximativ 90% din
cunoştinţele uzuale ( despre plante, animale, ocupaţiile
oamenilor, obiecte casnice), familia este cea care ar trebui să
dezvolte spiritul de observaţie, memoria şi gândirea copiilor.
Copilul obţine rezultatele şcolare în funcţie de modul în care
părinţii se implică în procesul de învăţare, asigurându-i
copilului cele necesare studiului.
Tot în familie se formează cele mai importante deprinderi de
comportament : respectul, politeţea, cinstea, sinceritatea,
decenţa în vorbire şi atitudine, adică ,, cei şapte ani de
acasă ’’. Uneori părinţii uită că trebuie să facă front
comun cu profesorii, deoarece şi unii şi alţii nu doresc decât
dezvoltarea armonioasă a elevului, educarea şi îmbogăţirea

cunoştinţelor acestuia. Se întâmplă totuşi ca ceea ce
consideră părinţii a fi o măsură corectă pentru copilul lor
într-o anumită situaţie, să nu fie tocmai ceea ce are nevoie
copilul în acel moment. De aici apar conflictele, rupturile dintre
membrii familiei, renunţarea la intervenţii din partea
părinţilor care sunt depăşiţi de situaţie. Între familie şi
şcoală trebuie să existe o permanentă colaborare care se poate
realiza prin vizite reciproce, şedinţe şi lectorate cu
părinţii.
Un parteneriat familie – şcoală este relaţia cea mai
profitabilă pentru toti cei ce participă la acest demers.
Parteneriatul va fi eficient dacă fiecare parte va reţine că
acelaşi subiect este copilul nostru şi şcolarul nostru. Cadrele
didactice află cum este fiecare copil, în ce mod ajunge mai repede
la succes, ce îl interesează şi-l pasionează, iar părinţii vor
cunoaşte în ce momente să-l susţină pe şcolar, în ce fel
să-l motiveze şi să-l ajute . Şcoala este instituţia socială
în care se realizează educaţia organizată a tinerei generaţii .
Ea este factorul decisive şi pentru formarea unui om apt să
contribuie la dezvoltarea societaţii, să ia parte activă la
viaţa, să fie pregătit pentru muncă. Procesul de
învăţământ este cel care conferă şcolii rolul decisiv în
formarea omului. Menirea şcolii nu este numai de a înzestra
elevii cu un bagaj de cunoştinţe cât mai mare, ci şi de a
stimula calitatea de om.
Se accentuează azi ideea de a sprijini părinţii şi nu
de a-i substitui. Se identifică tot mai clar ideea unor
intervenţii asupra familiei şi deci, în primul rând,
asupra părinţilor pentru a-i ajuta, forma și susține în
sarcinile lor educative .

„Niciodată familia nu a fost mai solicitată si rolul
său nu a fost niciodată atât de mare ca azi” –
Boutin şi During, 1994.

BIBLIOGRAFIE

1. Bunescu Ghe., Alecu G., Badea D. – Educaţia
părinţilor. Strategii şi programe, E.D.P., Bucureşti, 1997;
2. Ecaterina Adina Vrasmas – Consilierea şi educaţia
părinţilor , Editura Aramis, 2002;
3. Nica I., Ţopa L. – Colaborarea şcolii cu familia
elevilor de clasa I , E.D.P. , Bucureşti, 1974;
4. Stoian M. – Abecedarul părinţilor, E.D.P., Bucureşti,
1972.

CONŞTIENTIZAREA POSIBILITĂŢII DE A ALEGE ŞI IMPORTANŢA EI

Daniela Palcuie
Colegiul Energetic Ramnicu Valcea, Valcea, Ramnicu Valcea

CONŞTIENTIZAREA POSIBILITĂŢII DE A ALEGE ŞI IMPORTANŢA EI
Ing. Palcuie Daniela
COLEGIUL ENERGETIC – RM. VÂLCEA

Sporirea duratei şcolarizării, cu toate că determină o creştere
a gradului de calificare a forţei de muncă, nu duce, în mod
necesar, şi la ridicarea ratei angajabilităţii, în mod absolut,
ci la sporirea şansei de a găsi un loc de muncă în domeniul de
pregătire sau în altele conexe.

Proiectarea unei activități nonformale pentru programul ”Școala
Altfel” în mediu online
Titlul activităţii: Informarea eficientă a elevilor care doresc
să aplice la facultăți
Coordonatorul/ Coordonatorii activităţii: ………….. -
diriginta clasa a XII-a ( an școlar 2020-2021)
Data desfăşurării: …/…/2021 ( prima zi din săptămâna
școala Altfel)
Durata activităţii: 3 ore
Grupul ţintă: elevii clasei
Parteneri implicaţi: 28 elevi
1. Competențe vizate (2, max. 3):
a. Conştientizarea necesităţii de a avea o profesie.
Conştientizarea posibilităţii de a alege şi importanţa ei
b. Valorificarea aptitudinilor personale în alegerea şi stabilirea
traseului profesional / educaţional, carierei
c. Traseul viitor…. Identificarea facultatilor unde pot aplica?
Care este metodologia de admitere?
2. Resursele:
a. Procedurale
https://classroom.google.com/u/0/c/MTYzNzk3NTcxMjU0/m/MTYzNzk3NTcxMjcy/details
PROCEDURA OPERAȚIONALĂ privind modalitățile de desfășurare a
activității didactice în perioada pandemiei COVID-19, - procedura
interna Colegiul Energetic, link-ul este activ doar pentru contul
de conectare …ctevl.ro
https://edu.ro/Ordin_3235_93_4_02_2021_siguranta_epidemiologica_scoli

Ordin nr. 3.235/93/4.02.2021 al ministrului educației și al
ministrului sănătății pentru aprobarea măsurilor de organizare
a activității în cadrul unităților/instituțiilor de

învățământ în condiții de siguranță epidemiologică
b. Linkuri facultăți
3. Descrierea activităţii (max. 5 fraze):
Vom răspunde pe rând la urmatoarele
întrebari:
- Domenii profesionale şi profesiuni specifice
- Meserii căutate şi meserii vulnerabile
- De ce o meserie mai degrabă decât alta?!
- Alegere personală, alegerea impusă (de către părinţi),
diferenţa dintre a alege şi a adopta alegerea prietenilor
- Talent, înclinaţie, aptitudine, pricepere (- pentru lucrurile
la care sunt bun , - asocierea cu o anumită profesie)
- Ce mă împiedică să fac ceea ce mi-aş dori?
- Lumea în care trăiesc.. meserii căutate
- Cum pot să ajung cât mai aproape de visul meu ?
- Ce îmi oferă profesia dorită în lumea în care trăiesc?
- De ce mi-aş recomanda profesia pe care mi-o doresc?
- Reorientarea profesională, - acceptarea ca normalitate
- Noi orizonturi - Ce am de câştigat?

4. Rezultate aşteptate:
a. Dezvoltarea competențelor de analiză din diferite perspective
- analiza comparativă: părinţii versus personalităţi publice
(actori, oamenii politici)
- analiza pe cazul părinţilor, prietenilor etc.
- analiza asupra situaţiei pe plan local analiza socio-economică
- elaborarea de trasee individuale posibile
- exemple de trasee şi vieţi exemplare; identificarea de exemple
în comunitatea locală şi analizarea lor
- imaginarea de situaţii posibile

b.Implicare mai activă a elevilor în activitățile online.
- vom deschide pe rand site-uri facultăților pentru care am
pregătit link
- vom deschide site-urile facultăților care apar în discuțiile
purtate
c.- Pentru meseria aleasă, posibile facultăti la care poti aplica,
costientizarea nevoii de a corela meseria dorita cu un traseu
educational posibil ( la ce facultati se studiaza domeniul ales?)
d.- Constientizarea de catre elevi ca in conditii date ”admitere
online” este necesar sa se informeze foarte bine, din timp pentru
a putea sa-si urmeze visul profesional. Exemplu: Admiterea la UPB in
acest an a fost restrictivă în sensul că pentru a putea aplica
era necesar ca elevul sa fi sustinut bacalaureatul la anumite
discipline ( fizică, informatică și nu biologie cu aleg uneori
elevii de la tehnic)
5. Modalităţi de evaluare a activităţii:
- justificarea alegerii personale în cazul elevilor, discuţii
- schițarea unui posibil traseu
- completarea unui formular de preînscriere la o facultate
- încărcarea unor presupuse atașamente ( copii după diferite
acte)
6. Rezultate înregistrate:
a. Elevii au conștientizat ca există posibilitatea de a se
preinscrie on line la facultati in vrederea admiterii la facultate.
In condiții de pandemie si admiterea este doar online
b. Copiii au explorat site-uri, s-au informat despre centre
universitare,despre modul de aplicare la facultati, cerințe
specifice ( medii generale din anii de studiu IX-XII, media de la
bacalaureat, nota de la o anumita disciplina de la examenul de
bacalaureat, portofolii, diplome concursuri, ) calendare de

admitere,
c. Elevii au învațat sa completeze un formular de preadmitere
7. Sugestii, recomandări:
a. Implicarea mai activă a elevilor în deciziile pe care trebuie
să le ia privind traseul educational
b. Informarea eficientă a elevilor care doresc să aplice la
facultăți,
c. Formarea unei competențe de lucru cu formulare on line
d. Intelegerea necesităii respectarii temenelor limită
Resurse bibliografice: Site-urile oficiale ale facultatilor
https://admitere.pub.ro/docs/Regulament_admitere_licenta_2020.pdf
București
https://admitereonline.utcluj.ro/ Cluj
https://www.upt.ro/Informatii_admitere-licenta_1536_ro.html
Timisoara
https://admitere.ulbsibiu.ro/ Sibiu
https://www.ucv.ro/admitere/ Craiova

Forme şi metode - activităţi cu obiective specifice copiilor cu deficienţe ADHD

Olivia-Florentina Suciu
Scoala Gimnaziala "M.Santimbreanu" Brad, Hunedoara, Brad

Forme şi metode - activităţi cu obiective specifice copiilor cu
deficienţe ADHD

"Adevăratul dascăl este caracterizat prin aceea că mintea sa se
mişcă în armonie cu minţile elevilor săi, trăind împreună
dificultăţile şi victoriile intelectuale deopotrivă."(J.Dewey)
Principiul şcolii incluzive, susţinut atît de

legislaţia naţională, cât şi internaţională, conferă dreptul
tuturor copiilor la învăţătură împreună oriunde este posibil,
indiferent de starea lor fizică, intelectuală, emoţională sau de
diferenţele de origine etnică, religioasă, culturală. Trebuie
eliminate principiul de discriminare şi izolare a copiilor cu nevoi
speciale. Dacă în România începutul învăţământului incluziv
este timid, experienţa ţărilor europene demonstrează cu
rezultate concrete că acest deziderat este realizabil.
Incluziunea este adeseori asociată cu elevi care au dizabilităţi,
sau care au „nevoi educaţionale speciale”. De fapt, incluziunea
se referă la educaţia şcolară a tuturor copiilor şi tinerilor,
conform conceptului „şcolii pentru toţi”.
Printre iniţiativele actuale de îmbunătăţire a sistemului
educaţional se urmăreşte nu numai creșterea performanţelor
şcolare ci şi educaţia elevilor pe relaţii de colaborare şi pe
îmbunătăţirea mediului de învăţare şi predare. Pentru
atingerea acestor deziderate copiii şi tinerii sunt implicaţi
activ, integrând ceea ce li se predă cu propria lor experienţă
de viaţă.
Incluziunea în educaţie presupune:
Valorizarea egală a tuturor elevilor şi a personalului.
- Creşterea participării tuturor elevilor la educaţie şi,
totodată,
- reducerea numărului celor excluşi din cultura, curricula şi
valorile comunităţii promovate prin şcoala de masă
- Restructurarea culturii, a politicilor şi a practicilor din
şcoli, astfel încât ele să răspundă diversităţii elevilor
din localitate.
- Reducerea barierelor în învăţare şi participare pentru toţi
elevii, nu doar pentru cei cu dizabilităţi sau cei etichetaţi ca

având „nevoi educaţionale speciale”.
- Insuşirea învăţămintelor rezultate din încercările de
depăşire a barierelor de accesare a şcolii şi de participare din
partea unor elevi.
- Înţelegerea diferenţelor dintre elevi ca resursă pentru
procesul de învăţare, nu ca o problemă ce trebuie depăşită
. - Recunoaşterea dreptului elevilor la educaţie în propria lor
localitate.
- Evoluţia gradului de incluziune în şcoli, atât în privinţa
personalului, cât şi în privinţa elevilor.
- Creşterea rolului şcolilor în construirea comunităţilor şi a
valorilor lor, precum şi în creşterea performanţelor.
Cultivarea unor relaţii de susţinere reciprocă între şcoli şi
comunităţi.
- Recunoaşterea faptului că incluziunea în educaţie este un
aspect al incluziunii în societate.
Şcoala incluzivă devine astfel o şcoală deschisă tuturor, o
şcoală prietenoasă, flexibilă, o şcoală care abordează
procesul de predare – învăţare – evaluare într-un mod
dinamic şi atractiv, o şcoală care, prin sprijinul pe care îl
oferă tuturor copiilor, se constituie într-un factor de bază al
incluziunii sociale, contribuind la eliminarea prejudecăţilor
legate de apartenenţa la un anumit mediu şi la spargerea
barierelor existente între diferitele grupuri din interiorul unei
comunităţi.
Impunându-se ca un nou tip de educaţie , flexibilă , adaptabilă
la nevoile speciale şi C.E.S. ale tuturor educabililor în general
şi la cele ale celor disabili în special, educaţia integrată se
detaşează de normativitatea educaţiei tradiţionale . Acest
aspect se reflectă în maniera de abordare

metodologico-procedurală a educabililor . Strategiile specifice
integrării educative sunt la rândul lor flexibile, caracterizate
prin diversitate Conceptul de strategie în educaţia integrată se
distanţează de accepţia din pedagogia europeană-continentală,
apropiindu-se de cea anglo-saxonă. Aceasta nu pune accent pe
combinarea inspirată a metodelor şi mijloacelor clasice, ci pe „
aplicarea inspirată, originală, creativă, în orice caz, într-o
nouă manieră, a unor metode şi mijloace vechi, preexistente,
acceptându-se chiar modificarea acestora “ .
În esenţa lor, strategiile educaţiei integrate sunt„ strategii
de micro-grup,activ- participative cooperative, colaborative,
parteneriale, implicante, organizative şi socializante “.
Acestea, datorită atributelor lor , sunt adaptabile , putând fi cu
uşurinţă multiplicate sau diversificate pentru a acoperi
situaţiile noi . Aceste atribute caracterizează şi învăţarea ,
care trebuie să se realizeze în grupuri mici , să fie
cooperativă , partenerială , activ-participativă , să se
desfăşoare într-un mediu relaxant , plăcut .
Datorită strategiilor cooperative toţi elevii învaţă să
asculte activ, să fie toleranţi, să ia decizii şi să-şi asume
responsabilităţi în cadrul grupului .
Învăţarea în grupuri mici, activă şi colaborativă asigură o
reală interacţiune şi intercomunicare; o redistribuire corectă
de recompense sociale ( apreciere considerare, respect); o
distribuţie eficientă a sarcinilor de lucru; un simţ al
disponibilităţii şi al artei solicitării sau acordării
ajutorului mult sporite.
Lecţiile bazate pe învăţarea prin cooperare influenţează în
mod pozitiv formarea răspunderii individuale ( elevii trebuie să
comunice rezultate în nume personal sau în numele grupului ) ,

interacţiunea directă şi formarea deprinderilor interpersonale
şi de grup mic . De asemenea , ele creează între elevi o
interdependenţă pozitivă ( aceştia realizează că au nevoie
unii de alţii pentru a realiza obiectivele şi sarcinile grupului ,
că au resurse pe care trebuie să le administreze în comun , că
recompensele vor fi comune ).
Pentru a evita ca în clasele integrate activităţile să fie
dominate de elevii normali, în defavoarea elevilor cu nevoi
speciale, strategiile de microgrupuri trebuie să fie şi
parteneriale . Acestea au rolul de a împiedica acordarea de ajutor
în exces colegilor disabili, de a evita intradistribuirile
preferenţiale ale sarcinilor în grup şi subevaluarea unor
rezultate modeste ale colegilor disabili de către ceilalţi.
Predarea în parteneriat s-a impus ca o altă strategie de succes
. Aceasta presupune prezenţa şi colaborarea a două cadre
didactice în cadrul lecţiei propriu-zise . Predarea în
parteneriat presupune respectarea unor condiţii şi anume: să se
realizeze după asistenţă reciprocă la ore; să fie riguros
planificată anterior; să desfăşoare activităţi compatibile şi
complementare; să prezinte o unitate în concepţiile prezentate,
în modul de a acţiona , evitând controversele ; să evalueze
activitatea ulterior.
De un mare succes în practică se bucură şi strategiile
tutoriale. Tutoriatul se poate realiza între egali, cu inversare de
roluri sau între elevi de vârste diferite
Tutoriatul între egali, numit şi „ De la copil la copil “, se
poate realiza în cadrul şcolii, dar şi în afara ei, vizând
programul de realizare a temelor dar şi activităţi extraşcolare.
Se realizează prin constituirea unei perechi compuse dintr-un copil
cu CES şi unul normal. Aceasta trebuie făcută pe cât posibil

informal, pe baza unor prietenii sau simpatii. Copiii care
îndeplinesc rolul de tutor trebuie aleşi discret, din rândul
celor care au dovedit de-a lungul timpului disponibilitate în a
acorda sprijin celorlalţi , într-un mod spontan , neimpus. Când
tutoriatul se face reciproc, strategia devine benefic versatilă ,
în sensul tutoriatului cu inversare de roluri . Colegul normal
poate învăţa de la cel disabil , mai ales când acesta are un
talent pentru o disciplină . Schimbarea rolurilor este benefică
pentru copilul disabil , care capătă încredere în propriile
forţe şi în valoarea lui , dar şi pentru colegul lui normal ,
care învaţă să caute în profunzime şi să respecte talentul
fiecărui om .
Tutoriatul între elevi de vârste diferite se poate realiza între
doi educabili cu c.e.s. . Experienţa acumulată a dovedit că
elevii cu c.e.s. , bine instruiţi şi supravegheaţi, pot deveni
tutori pentru colegii mai mici . Avantajele sunt de ambele părţi .
Copiii mai mici se identifică mai uşor cu tutorii lor şi
evoluează pozitiv , relativ mai repede , având modele apropiate
lor şi încredere în reuşită . Tutorii se dezvoltă la rândul
lor mai repede, în condiţiile în care învaţă mai mult despre
un subiect , explicându-le altora , decât citind dintr-o carte sau
audiind un profesor.
Strategiile cooperative şi tutoriale , sunt doar două dintre
opţiunile la care pot apela educatorii. Lor li se alătură
strategiile de socializare în clasa integrată , strategiile
organizative şi cele curriculare ( prin adăugare/ modificare de
obiective şi conţinuturi ) .
Cunoaşterea strategiilor educaţiei integrate este indispensabilă
oricărui cadru didactic , care vrea să-şi asume responsabilitatea
de a răspunde tuturor exigenţelor şi cerinţelor educative ale

diverşilor elevi , care le calcă pragul clasei cu speranţa
reuşitei . Educatorul trebuie să se plieze după fiecare caz ,
să-şi flexibilizeze demersul didactic pentru a satisface
cerinţele educative ale fiecărui elev luat în parte şi ale
tuturor la un loc.
Hiperactivitatea sau ADHD este o tulburare psihiatricã ce dã
naştere problemelor comportamentale, aşadar, deşi comportamentul
copilului poate fi exasperant, încercaţi sã nu i-o luaţi în
nume personal.
• Stabiliţi reguli simple şi clare pe care sã le afişaţi.
Acestea trebuie sã includã reguli despre cum se pun întrebãrile,
despre întreruperi şi comportamentul la clasã.
• Un semn cu ochiul sau un zâmbet reprezintã o modalitate
eficace de a recompensa comportamentul adecvat, cum ar fi
continuarea activitãţii începute.
• Recompensaţi activ comportamentul pe care-l consideraţi
modelul de urmat. Lãudaţi reacţii precise, în loc sã folosiţi
generalitãţi cum ar fi „bravo“ sau „ai fost un copil
cuminte“.
• Dacã elevul refuzã sã accepte o decizie, rugaţi-l sã se
gândeascã preţ de câteva minute la refuz. Explicaţi-i cã
trebuie sã foloseascã timpul pentru a decide dacã acceptã
consecinţele sau este gata sã înfrunte o pedeapsã mult mai
serioasã.
Şcoala oferă un cadru social specific în cadrul căreia se
găsesc forme şi metode specifice individuale şi de grup prin care
se pot atinge obiectivele ce vizează tratamentul şi dezvoltarea
personalităţii copiilor diagnosticaţi ADHD.

Educarea atitudinii estetice

Ana Maria Pavel
Valcea, Ramnicu Valcea

Atitudinea estetică se exprimă printr-un ansamblu de reacţii
spirituale ale fiinţei umane față de valorile estetice (ale
naturii, societăţii şi artei).
Spre deosebire de alte atitudini specific umane determinate de
interesul practic, utilitar, cognitiv, economic etc., în cazul
atitudinii estetice mobilul principal este cel al satisfacerii unor
trebuinţe spirituale, al unor aspiraţii şi nevoi umane.
La baza atitudinii estetice se află un interes specific şi anume

„interesul estetic” (I. Pascadi – 1972). Efectele acestui
interes vizează subiectivitatea fiinţei umane, sensibilizând-o
prin manifestări, cum sunt cele de plăcere, desfătare, dăruire,
curiozitate, uitare de sine etc.
Principalele componente ale atitudinii estetice sunt gustul estetic,
judecata estetică, idealul estetic, sentimentele şi convingerile
estetice.
Gustul estetic reprezintă capacitatea de a reacţiona spontan
printr-un sentiment de satisfacţie sau insatisfacţie faţă de
obiectele şi procesele naturale, de actele şi realizările umane
sau de operele de artă, privite toate ca obiecte ale însuşirii
estetice a realităţii de către om.
Reacţia de gust estetic se declanşează în momentul contactului
cu valorile estetice şi se manifestă sub forma unei dispoziţii
sau trăiri subiective.
Prezenţa gustului se exprimă prin sensibilitate la tot ce este
frumos, prin capacitatea de orientare şi alegere în concordanţă
cu legile frumosului.
Gustul estetic aparţine prin excelenţă sensibilităţii şi
imaginaţiei, fapt pentru care nu poate fi întotdeauna argumentat
din punct de vedere teoretic, deşi se bazează pe anumite criterii
uneori imposibil de exprimat pe plan logic.
De aceea gusturile sunt diferite de la un individ la altul, fiind
dependente de structura personalităţii, condiţiile de viaţă,
experienţa acumulată şi mai ales de rezultatul educaţiei şi al
climatului cultural în care trăieţte omul. Trăsăturile de
personalitate, înnăscute sau dobândite, reprezintă doar premisa
apariţiei, evoluţiei şi diversificării gusturilor.
Acţiunea educaţională nu-şi propune să uniformizeze gusturile,
dimpotrivă, luând în consideraţie spontaneitatea şi

individualitatea ce le caracterizează, urmăreşte dezvoltarea şi
formarea lor în conformitate cu structura şi experienţa
personalităţii fiecărui elev.
Judecata estetică reprezintă un aspect psihic de natură
intelectuală care constă în capacitatea de apreciere a valorilor
estetice pe baza unor criterii de evaluare. Ea se exprimă sub forma
unor propoziţii ce condensează impresii argumentate şi
întemeiate pe criterii de apreciere a frumosului.
Dacă la nivelul gustului estetic se consemnează prezenţa sau
absenţa plăcerii, la nivelul judecăţii intervine argumentarea
şi motivarea acelei reacţii, se realizează o intelectualizare a
gustului estetic.
Criteriile folosite în vederea argumentării şi motivării pot fi
estetice şi extraestetice, acestea din urmă putând fi de natură
filozofică, sociologică, politică, ideologică, pe prim plan
situându-se bineînţeles, cele estetice, celelalte fiind implicate
şi subsumate acestora.
Idealul estetic este constituit dintr-un ansamblu de teze, principii
şi norme teoretice care imprimă o anumită direcţie atitudinii
estetice a oamenilor aparţinând unei epoci, unei naţiuni,
gusturilor estetice şi se exprimă prin principii care se impun şi
acţionează la nivelul unei epoci istorice.
Fiind specific unei întregi epoci istorice, idealul înglobează o
imensă experienţă socială şi are o relativă stabilitate.
Sentimentele estetice însumează o configuraţie de emoţii,
rezultat al unor trăiri mai profunde şi de durată a frumosului
din natură, societate şi artă. Sentimentele estetice reprezintă
cea mai înaltă formă de trăire a frumosului.
Ele îşi pun amprenta asupra întregii personalităţi. Profunzimea
şi durata trăirii diferă de la un individ la altul, fiind

determinată de categoria (tipul) valorii estetice şi de structura
personalităţii.
Se disting emoţii simple, înnăscute, cu rezonanţă biologică
(bucurie, tristeţe, durere) şi emoţii complexe, specific umane
(regretul, dorul, mila, extazul, nostalgia etc.), toate fiind
provocate de receptarea valorilor estetice.
Convingerile estetice sunt idei despre frumos care au devenit
mobiluri interne, orientând şi călăuzind preocuparea omului în
vederea asimilării şi introducerii frumosului în modul său de
viaţă, în relaţiile sale cu lumea şi semenii săi.
Se poate spune că atitudinea estetică reprezintă rezultatul
fuziunii componentelor amintite. Ea se manifestă în mod specific
de la un individ la altul.

Utilizarea platformei Edmodo in lectiile online

CORINA-ANDREEA VÎLCU-PUCHIU
Liceul Tehnologic "Constantin Filipescu" Caracal, Olt, Caracal

Utilizarea platformei Edmodo în lecțiile online

Prof. Vîlcu-Puchiu Corina-Andreea
Liceul Tehnologic ”Constantin Filipescu”, Caracal

E-learning nu înseamnă „Informatică” ca şi disciplină de
studiu, ci este mai degrabă orientat spre utilizarea tehnologiei de
către profesori la clasă în activitățile de predare-evaluare,
salvând timp și energie.

Popularitatea rețelelor de socializare (mai ales a Facebook-ului)
este într-o continuă creștere, numărul de utilizatori
mărindu-se pe zi ce trece. Acest fapt se datorează în primul
rând posibilității de comunicare pe care o oferă acest tip de
rețele, iar în al doilea rând, ușurinței cu care pot fi ele
folosite
Platforma de e-learning Edmodo întrunește ambele condiții, fiind
extrem de „prietenoasă” cu orice utilizator și asigurând o
comunicare eficientă între profesori, elevi și părinți. În
timp ce rețelele obișnuite de socializare reprezintă un mediu
liber, în care fiecare utilizator se poate exprima în orice fel
și nu are nicio restricție în privința tipului de conținut
afișat, platforma Edmodo este un mediu controlat în care
profesorul poate vedea fiecare mesaj, fișier sau conținut
distribuit de către membrii clasei lui. Toate aceste date sunt
vizibile și pentru părinți, așadar orice fel de situație
neplăcută care ar putea fi declanșată pe o rețea obișnuită de
socializare (apariția unui tip de conținut nepotrivit,
declanșarea unor discuții în contradictoriu ș.a.m.d.) este
evitată întru totul.
Pentru început, profesorul trebuie să își creeze un cont pe
platforma Edmodo și să completeze câmpurile care apar pe ecran.
Un avantaj față de alte platforme îl constituie faptul că nu
este necesară confirmarea contului printr-un e-mail de verificare,
ci înregistrarea se face automat. Procesul este extrem de simplu,
gratuit și accesibil.
După completarea acestui pas, profesorul poate crea un grup în
care să-și includă, ulterior, elevii. Grupul se află sub atenta
supraveghere a acestuia, oferindu-i-se posibilitatea de a șterge
conținutul distribuit de către elevi dacă îl consideră

nepotrivit. După crearea grupului, platforma generează automat un
cod aleatoriu format din șase caractere. Fiecare elev care vrea să
se alăture clasei virtuale de pe platforma de e-learning Edmodo
trebuie să își creeze, de asemenea, un cont. După alegerea
opțiunii corespunzătoare de pe pagina principală (vezi imaginea
de mai jos), cursanților li se cere codul declanșat inițial.
Platforma educațională Edmodo permite comunicarea conținuturilor,
distribuirea de chestionare, sarcini de lucru, gestionarea
comunicării cu elevii, colegii profesori și părinții.
Asemănător rețelei de socializare Facebook, fiecare utilizator
poate desfășura diverse activități în cadrul platformei numai
sub propria semnătură, intervențiile anonime nefiind posibile.
Pentru ca platforma să fie utilizată strict în scop educativ,
elevii nu pot comunica unul cu celălalt decât dacă se adresează
tuturor celor care fac parte din grupul lor sau dacă vor să
contacteze profesorul în mod special.
În vederea adaptării activității didactice la nevoile
educaționale ale elevilor, în condițiile imposibilității unei
comunicări firești, nemijlocite în raportul elev-profesor și
vice versa , utilizarea acestei platforme educaționale Edmodo a
venit ca o “gură de oxigen” pentru a realiza lecții de
recapitulare și de evaluare cu posibilitatea autoevaluarii rapide
și obiective.
Îmbinarea școlii tradiționale cu cea din mediul online era deja
una dintre preocupările mele întrucât elevii răspundeau cu
entuziasm atunci când testul tradițional era înlocuit cu cel
online. Pentru aceste teste foloseam platforma educațională
Kahoot!, la clasele liceale. Pandemia ne-a adus în situația în
care bucuria reușitei și toate acele stări emoționale prezente
doar în sala de clasă, să încercăm, ca profesori, să o recreem

în spatele monitorului. De asemenea, a devenit evidentă
fragilitatea posibilităților de a păstra comunicarea și a
învăța în special pentru elevii claselor de a XII a navetiști
sau cu posibilități reduse pentru care activitatea în clasă sub
îndrumarea profesorului era singura șansă.
Aplicația oferă profesorului o paletă diversă de tipuri de itemi
pentru elaborarea cerințelor complement simplu, complement grupat,
adevărat- fals, asocieri, completarea spațiilor libere, rezolvarea
cerinței pe baza unui videoclip sau a unei imagini în rubrica
CREATE QUIZ.
În urma rezolvării testului în intervalul de timp stabilit prin
aplicație de profesor, elevii primesc nota imediat și de asemenea
au opțiunea de a vizualiza itemii la care au răspuns incorect cu
varianta corectă.
În același timp profesorul primește situația clasei în trei
moduri , după cum urmează:
• Media clasei procentual
• Procentul celor care au răspuns corect/incorect pentru fiecare
item în parte
• Procentul pe interval de note/punctaj
În plus, ca profesor, pot să vizualizez ziua, în cât timp a
rezolvat fiecare elev testul și punctajul obținut. Pentru cei care
nu accesează testul în intervalul de timp alocat nu-l mai pot
vizualiza sau rezolva. Bineînțeles că eu am utilizat această
opțiune pentru a stimula punctualitatea, antrenamentul lucrului
contratimp.Testele și materialele furnizate elevilor sunt stocate
în secțiunea Library.
Un alt avantaj al acestei platforme este chatul privat. Aici elevii
pot comunica cu profesorul sau între ei pentru a rezolva diferite
sarcini de lucru.

Nu în ultimul rând, Edmodo deschide posibilitatea lucrului
diferențiat prin realizarea unor small groups. Astfel, elevii cu
dificultăți au posibilitatea să beneficieze de sprijinul
profesorului, materiale, teste independent de restul clasei.
În concluzie, platforma Edmodo se remarcă prin uşurinţa cu care
poate fi folosită. Asemănarea dintre aceasta şi populara reţea
Facebook apropie mediul şcolar de generaţia mai tânără,
desăvârşindu-se procesul de învățare prin mijloace extrem de
moderne, pe placul elevilor, exact în mediul în care aceștia se
simt cel mai bine.

Bibliografie

1. https://www.edmodo.com
2.http://brainprick.com/nicolas-borg-and-jeff-ohara-founders-of-edmodo-the-largest-social-
network-for-school-students-and-teachers/
3.http://www.elearning.ro/de-la-edmodo-la-schoology-doua-retele-sociale-de-invatare-doua-clase-digitale

Provocari in predarea online

cristina diana horga
Scoala Gimnaziala Seleus, Arad, Seleus

Provocari in predarea online

Multi profesori se panicheaza si se sint coplesiti ,
crezand ca trebuie sa conceapa un intreg curs online , cu
toate optiunile disponibile .Nu instrumentul de lucru sau
manualul conteaza , ci invatarea !
Crizele de genul pandemiilor produc schimbari instantanee
, fara sa ne ofere mult timp pentru pregatiri. Puteti construi
pe masura ce cursul se desfasoara ,saptamana de saptamana ,

perpetuand ce functioneaza si renuntand la ceea ce nu
merge.
Iata un proces in patru etape pentru conceperea
lectiilor online
1. Incepeti cu obiective /rezultate ale invatarii
cuantificabile, desprinse din lectiile normale
2. Gasiti nqateriale de curs corespunzatoare acestor
obiective.In caz contrar intrati pe Internet si cautati video
clipuri, youtube , filme carti electronice si site -uri web cu
ajutorul carora sa-i faceti receptivi fata de obiectiv.
3. Elaborati o activitate de invatare bazata pe
aceste materiale ,pentru a contribui la atingerea obiectivului
de invatare.Printre acestea se numara teste de verificare a
gradului de intelegere ,rezumate ale capitolelor , scurte
eseuri , desene sau exercitii in domeniul artei vizuale.
4. Asociati activitatii de invatare metode de
evaluare , feedback si notare, astfel incat elevii sa stie
a) Ce obiectiv urmaresc
b) Cum il pot atinge
c) Cand l-au atins
De mare ajutor este clarificarea formatului
folosit (jurnal de invatare, portofoliu de proiect,test) dela
inceput .Respectand aceste principii simple de proiectare a
cursurilor se vor putea elebora activitati online reusite.
Trebuie sa pastram legatura cu elevii in orice
mod posibil - prin e -mail, telefon sao posta.In timpul
perioadelor in care scolile au fost sau vor mai fi inchise
, elevii si profesorii au nevoie de structura ,rutina si
certitudinea ca educatia lor va continua neintrerupta.
Trebuie cautate doua resurse

1 o platforma (sau aplicatii)
2. instrument pentru teleconferinte
Contactati CA al scolii si reprezentantii
autoritatilor si informati - va in legatura cu sursele de
finantare si programele destinate elevilor care necesita
resurse costisitoare, precum conexiuni la internet,laptopuri
sau telefoane.
Gasiti o modalitate de comunicare cu acces liber
,precum Canvas,Ilias,Moodle, Google Classrooms, sau Schoology,
Toate acestea sunt gratuite ,simplu de utilizat si protejate
cu parola pentru a pastra un mediu sigur.
Avantajele predarii online consta cu precadere la
formarea abilitatilor digitale ale elevilor.

Nr. 70/2021

La acest număr au contribuit:
● dorinel cosacu
● catalina baiceanu
● Monica Cecilia Păduraru
● CUCOȘ LILIANA-GABRIELA
● Mariana Ghiulai
● Vasilica Nita
● Cornelia Bataus
● Valentina Codreanu
● Steliana Petcu
● Viorica Nita
● Potîrniche Elena
● ELENA-CLAUDIA MEDINTU
● Angela-Francisca Doicescu
● Miruna- Costina Gogoci
● Daniela Palcuie
● Olivia-Florentina Suciu
● Ana Maria Pavel
● CORINA-ANDREEA VÎLCU-PUCHIU
● cristina diana horga

ISSN: 2393 – 0810