12 strategii didactice pentru învăţarea centrată pe elev

Formative teaching methods este titlul unui articol scris de Geoff Petty, care își propune să trateze subiecte de metodică actuală, adresându-se tuturor cadrelor didactice care vor să se adapteze noii programe centrate pe elev.

Geoff Petty este un profesor formator englez care a vizitat România în 2004, autor al cărții Predarea azi ( Teaching today).

Articolul său poate fi consultat pe site-ul personal, www.geoffpetty.com, la rubrica Downloads, fiind publicat în ianuarie 2004 și cuprinzând șaptesprezece pagini. Titlul original este Formative teaching methods, însă pe același site se poate găsi și varianta tradusă de către câțiva profesori români, Predarea în scopul învățării.

Lucrarea prezintă douăsprezece strategii didactice, respectând principiul învățării centrate pe elev (de altfel, motto-ul site-ului este What learner does is more important than what the teacher does¹) și plecând de la ideea că ”feedbackul nu trebuie indus numai de către profesor, ci poate la fel de bine să pornească de la colegi”².

Încă de la începutul articolului cititorul este avertizat în legătură cu faptul că, deși unele dintre strategii ar putea părea pretențioase, important este să nu se renunțe la ele, ci să se acorde timp exersărilor, deoarece ”acestea sunt prea puternice pentru a fi abandonate”³ .

Cele douăsprezece strategii alcătuiesc și subcapitolele lucrării, fiind intitulate astfel:

1. ”Peer assessment in pairs” / ”Evaluarea colegială în grupuri de câte doi”⁴ (elevii lucrează individual la un exercițiu, apoi își schimbă lucrările între ei; rezultatele se vor comunica verbal).
2. ”Peer assessment in group” / ”Evaluarea colegială în grupuri mai mari” (elevii lucrează individual, apoi își vor compara răspunsurile, rațiunea, modul de lucru, vor discuta, concluzionând care sunt cele mai bune metode de abordare).
3. ”Peer explaining” / ”Explicații între colegi” ( o variantă a precedentei).
4. ”Peer assessment of deliberate errors” / ”Corectarea greșelolor intenționate” (elevii primesc probleme rezolvate, dar care conțin greșeli intenționate, având ca sarcină să depisteze și să corecteze greșelile, urmând apoi să discute cu ceilalți despre modul de lucru).
5. ”Self assessment” / ”Autoevaluarea” (se realizează folosind grile de autoevaluare).
6. ”Spoof-assessment” / ”Evaluarea unui fals” (presupune corectarea de către elevi a două lucrări imaginate și proiectate de profesor, una având un demers bun, dar un rezultat greșit, cealaltă având un rezultat corect, dar un demers nesatisfăcător; elevii trebuie să aprecieze și să noteze cele două lucrări ținând cont de cele două variabile).
7. ”Explaining tasks” / ”Sarcini cu caracter explicativ” (au la bază explicațiile între colegi pentru o mai bună înțelegere și pentru verificarea cunoștințelor).
8. ”Doing corrections” / ”Corectarea” (corectarea greșelilor din propria lucrare spre a fi îndreptate în timp util).
9. ”Diagnostic questions” / ”Diagnosticarea prin întrebări” (pentru a se afla răspunsuri corecte se pun întrebări, dar se corectează deficitul întrebărilor al căror răspuns ar putea fi ”da” sau ”nu” prin urmarea unei întrebări de tip ”de ce?”).
10. ”Mastery test” / ”Testul de măiestrie” (presupune corectarea propriei lucrări pe baza unor răspunsuri-model, sublinierea greșelilor, susținerea unui alt test doar din întrebările la care s-a răspuns greșit anterior și repetarea acestui exercițiu până se obține nota maximă).
11. ”Student questioning and mountain climbing” / ”Examinarea elevilor și urcarea muntelui” (clasa alcătuită în echipe formulează cateva întrebări din materia predată în ultimele două săptămâni, pe care le transmite unei alte echipe; cu fiecare răspuns corect, echipa avansează o căsuță pe graficul reprezentat de un munte; înainte de a ajunge în vârf, se reiau întrebările la care s-a răspuns greșit).
12. ”Concept map check” / ”Verificarea cu ajutorul schiței grafice” (la sfârșitul orei elevii trebuie să evidențieze într-o schiță ideile principale ale lecției, apoi se vor organiza în grupuri și vor compara schițele, sugerând îmbunătățiri).

În finalul articolului autorul își propune să răspundă la întrebarea ”De ce este predarea cu caracter de formare atât de specială?”, subliniind că aceste metode ”facilitează progresul, încurajează elevul să își asume responsabilități și îl conving că progresul este posibil”.

Așadar, articolul este unul de actualitate, fiind de un real ajutor profesorilor care vor să se formeze continuu și să își adapteze metodele la noul curriculum, fiind o punte de legătură între învățământul românesc și cel englezesc modern, potrivindu-se cu atât mai mult principiului noii programe de a ”activiza” elevul, punându-l în centru, iar profesorul îndeplinind rolul de coordonator, de a conștientiza învățarea sau de a se familiariza cu metacogniția astfel încât demersul intructiv-educativ să ducă la reușită școlară.

Olteanu Elena Irinela, profesor de limba și literatura română la Școala gimnazială Căldărăști, sat Căldărăști, oraș Pogoanele.