Cum se vede învăţământul de la Oxford sau Harvard

Studenţii noştri plecaţi la universităţi din străinătate spun că învăţământului românesc îi lipseşte practica.

Prin intermediul celor mai buni studenţi români care studiază la universităţi de prestigiu din străinătate, EVZ încearcă să surprindă care sunt diferenţele dintre sistemul nostru de învăţământ şi cel de afară. Cea mai importantă concluzie este că de la cursuri până la timp liber, de toate se ocupă universitatea.

La Oxford, în campus ai totul la cinci minute distanţă

Andrei Ilie studiază medicina la Oxford. Imediat după ce a terminat Facultatea de Medicină din Bucureşti, a reuşit să obţină o bursă la doctorat. Adrian spune că la Oxford este diferit şi sunt multe avantaje: „Sunt mulţi profesori care te pun să înveţi cât mai multe cursuri, iar multe dintre in forma ţiile acelea nu sunt imediat necesare”.

Despre viaţa în campusul de la Oxford, studentul Ilie spune că „poţi câştiga o groază de timp”, universitatea îţi oferă cazare, masă, dar şi un mediu social foarte dezvoltat.

„Ai totul la o distanţă foarte mică. Practic, poţi să te duci la laborator, în 10 minute eşti acasă, mănânci, în 5 minute ajungi la sală, ai exersat o oră, apoi în alte 5 minute ajungi la cinematograf şi, în scurt timp, eşti înapoi. Este totul comasat pe o arie de 1-2 kilometri şi ai aproape tot ce îţi doreşti pentru studiu şi pentru relaxare”, explică studentul.

Rolul profesorului face diferenţa

Sebastian Burduja studiază în America din 2004, iar acum face în paralel două mastere la Harvard. Din punctul său de vedere, profesorul are un rol foarte important: „Profesorul este mai mult decât un personaj care lecturează şi împărtăşeşte din experienţa sa. Este un mentor în adevăratul sens al cuvântului, care îşi face timp să se întâlnească cu studenţii după ore. Unul dintre profesorii de la Stanford, Larry Diamond, un analist politic celebru, care abia are timp pentru dânsul, m-a chemat la el acasă să discutăm pe diverse subiecte. Astfel de exemple, de devotament pentru studenţi, fac o mare diferenţă, te inspiră, îţi dau încredere.”

„Cine nu învaţă este prins şi se face de ruşine”

La Harvard, deşteptarea unui student sună la ora 6.00 jumătate dimineaţa. „După ce se pregătesc studenţii, la 7.oo jumate începe o întâlnire de grup restrâns în care discutăm studiile de caz ale zilei. Apoi încep cursurile, care ţin până pe la 2.00-3.00. Apoi, venim acasă. Lecţiile pot dura şi până noaptea târziu, la 1.00-2.00. E foarte important, acolo, dacă nu-ţi faci lecţiile. Dacă nu ai trecut prin lectura recomandată, te vor prinde şi, garantat, vei fi făcut de ruşine”, explică studentul la Harvard, Sebastian Burduja.

Studii plătite cu un credit restituit după angajare

Şef de promoţie în 2008, la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografie, la secţia Imagine de film, Costin Elefteriu a ajuns la King’s College Londra, unde face „studii de război”.

Pentru că astfel de studii se fac la puţine universităţi din lume şi nu se dau burse, a fost nevoit să acceseze un credit.

„Taxele de studiu ajung pe la 2.300 de lire pe an. În Marea Britanie, au un sistem pentru studenţi, se oferă un împrumut pe care îl plăteşti după ce te-ai angajat şi câştigi peste 15.000 de lire pe an. Eu suport costurile de trai pe care mi le acopăr singur, bineînţeles cu susţinerea părinţilor, sunt un norocos şi recunosc asta”.

Despre sistemul de învăţământ de acolo spune că practic te forţează să munceşti pe cont propriu, să faci cercetare. „Profesorii îşi dau interesul şi te ajută foarte mult atunci când le ceri ajutorul”, adaugă Costin.

Theodor Braşoveanu studiază de şapte ani în America, iar acum face doctoratul în fizică teoretică - teoria relativităţii, la Princeton.

Puţinul timp liber şi-l petrece tot în campusul universitar. „Cânt într-un cor şi mă întâlnesc deseori cu ceilalţi români care studiază la Princeton. În campus vin diverşi oameni influenţi, şefi de stat, personalităţi care ţin discuri, şi astfel de întâlniri sunt interesante”, spune studentul Braşoveanu.

Corina Tarniţă este de 8 ani la Harvard, unde studiază matematica.

„În ceea ce priveşte Harvardul, acolo unde am şi predat, oamenii vin să înveţe, nu se negociază - «nu mi-am făcut tema azi, o aduc mâine», ai senzaţia că toată lumea ştie de ce a venit acolo şi are un scop. În România, am impresia că s-a pierdut scopul acela”, crede Corina. Când a venit vorba de o posibilă întoarcere în ţară, studenţii au dat răspunsuri diplomatice, iau în calcul, dar „aşteaptă să vadă cum evoluează lucrurile”.

"De câte ori vin acasă în România şi mă uit la cei mai tineri, am impresia că sunt dezorientaţi, nu mai au modele şi am observat că nici nu vor să mai înveţe. E un fel de «îţi dau 2» - «bine» şi gata." 
Corina Tarniţă, doctorandă Harvard

ÎN MEDIE

Cât costă anul de studiu în străinătate la universităţile străine

• Oxford, Anglia - 10.000 de lire sterline
• Worcester, Marea Britanie - 5.000 de lire sterline
• Harvard, SUA - 48.000 de dolari
• Yale, SUA - 49.000 de dolari
• Princeton, SUA - 40.000 de dolari
• HEC Montreal, Canada - 13.000 de dolari
• Saint Louis, Spania - 8.000 de euro
• Universitatea de Afaceri şi Finanţe, Elveţia - 30.000 de euro
• Şcoala Internaţională de Managementul Turismului, Grecia - 5.000 de euro
• Utrecht, Olanda - 1.700 de euro (doar taxa anuală de şcolarizare)
• Universitatea din Amsterdam, Olanda - 1.600 de euro (doar taxa anua lă de şcolarizare)
• Universitatea din Geneva - 700 de euro (doar taxa de şcolarizare anuală)

Sursa: Evz.ro