Metode interactive de predare - învăţare în cadrul orelor de istorie, Prof. Prisacariu Elena Mihaela, Colegiul Tehnic “Dimitrie Ghika” Comăneşti

Noile cerinţe ale demersului educaţional impun restructurarea lecţiei de istorie în direcţia folosirii mai frecvente a metodelor interactive de predare-învăţare. Ele schimbă rolul profesorului în clasă, el devenind moderator al unei dezbateri de idei şi probleme, susţinător al motivaţiei şi interesului elevilor pentru istorie, ghid al elevilor în procesul de dobândire de noi competenţe, deprinderi şi cunoştinţe. Odată cu deplasarea accentului de la profesor la elev, noile metode îi stimulează pe elevi să înţeleagă mai bine logica fenomenelor şi faptelor istorice, stimulează formarea de opinii personale argumentate, încurajează munca individuală dar şi spiritul de echipă, contribuie la formarea de deprinderi şi atitudini durabile.
Prezentăm, în continuare trei dintre metodele interactive care pot fi  folosite în cadrul orelor de istorie, cu aplicaţii pentru clasele IX-XII.

I. BRAINSTORMING-UL

Cunoscut şi sub numele de asaltul de idei, acestă metodă constă în formularea a cât mai multor idei, chiar şi fanteziste, ca răspuns la o problemă sau situaţie enunţată. Este o variantă a discuţiei în grup având ca obiectiv producerea de idei noi sau găsirea celor mai bune soluţii pentru o problemă de rezolvat prin participarea membrilor grupului.
Avantajele folosirii acestei metode sunt :

• stimulează creativitatea în grup;
• implică participarea activă a elevilor;
• permite exprimarea personalităţii şi eliberarea de prejudecăţi;
• exersează analiza şi capacitatea de a lua decizii;
• imprimă dinamism lecţiei.

Pentru o bună aplicare a metodei trebuie parcurse două etape:

1. faza producţiei de idei în care au loc alegerea temei şi a sarcinilor, precum şi solicitarea exprimării ideilor legate de tema în discuţie sau de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate în legătură cu aceasta. Urmează înregistrarea ideilor în scris, apoi anunţarea unei pauze care poate fi între 15 minute şi o zi.

2. faza aprecierii critice a ideilor când are loc reluarea ideilor emise şigruparea lorpe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care reprezintă diferite criterii. Urmează analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clasei sau a grupurilor mai mici. După acestă analiză are loc selectarea ideilor valoroase, originale sau a celor mai apropiate soluţii pentru problema supusă atenţiei. Se recomandă în această etapă discuţiile libere, urmate de afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale, cuvinte, propoziţii, colaje, imagini, desene, joc de rol, în funcţie de nivelul clasei. Pentru o bună aplicare a metodei se recomandă încurajarea exprimării a cât mai multor idei, preluarea ideilor celorlalţi şi îmbunătăţirea lor.

Exemplu: Unitate de învăţare : Mari conflicte ale secolului al XX-lea - clasa a X-a
Lecţia:  Primul război mondial
Secvenţa: Războiul total
Scenariu didactic:
Prima etapă - profesorul scrie pe tablă conceptul de război total şi solicită elevilor să enunţe în maxim 5 minute toate ideile care le vin în minte în legătură cu acest concept.
A doua etapă - sunt reluate ideile expuse de elevi, grupate pe categorii şi se realizează o analiză critică de evaluare a ideilor.
A treia etapă - în urma selectării ideilor expuse de elevi şi sub îndrumarea profesorului se ajunge la următoarele concluzii legate de acest concept:

1. Sub aspect economic:

- Mobilizarea populaţiei în dezvoltarea capacităţii economice;
- Teritoriile ocupate sunt obligate să susţină economic efortul de război al inamicului;
- Intervenţia statului în economie - economie de război;
- Război economic - slăbirea capacităţii economice şi de luptă a adversarului;
- Război naval - blocada economică.

1. Sub aspect politic:

- Angrenarea a numeroase state de partea celor două alianţe;
- State monarhice devin republici;
- Desfiinţarea imperiilor multinaţionale;

1. Sub aspect social:

- Implicarea întregii populaţii - angrenarea lor în industrie şi agricultură;
- Folosirea prizonierilor de război în economie;
- Raţionalizarea bunurilor de primă necesitate;
- Rechiziţii;
- Victime;
- Propagandă;

1. Sub aspect militar :

- Folosirea tuturor resurselor militare şi umane;
- Cercetarea ştiinţifică - orientată spre producerea de arme noi;

II. ESEUL DE 5 MINUTE

Este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune ideile legate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre ce s-a întâmplat, în plan intelectual, în aceea oră.
Avantajele folosirii acestei metode:

• oferă feed-back-ul lecţiei;
• creează premisele proiectării activităţii din următoarea oră;
• încurajează exprimarea personalităţii elevilor;
• stimulează învăţarea activă şi conştientă;

Etapele :
1. Se cere elevilor să scrie un mic eseu în care să prezinte un lucru pe care l-au învăţat în ora respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o au în legătură cu aceasta.
2. Se strâng eseurile pe măsură ce elevii au terminat.
3. Trecerea rapidă în revistă şi un comentariu preliminar cu inventarierea întrebărilor.

III. SINELG

Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii (SINELG) reprezintă o modalitate de codificare a textului ce permite celui care învaţă să asculte, să citească şi să înţeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conţinut. Ca metodă este specifică pentru etapa de realizare a sensului în cadrul unei lecţii. Se folosesc ca bază de plecare pentru lectura sau ascultarea textului, cunoştinţele anterioare ale elevilor.
Avantajele folosirii acestei metode:
* Facilitează munca în echipă;
* Valorifică cunoştinţele anterioare ale elevilor;
* Asigură învăţarea conştientă;
* Angajează procese psihice complexe - analiza, sinteza, comparaţia;
Etapele aplicării metodei :

1. în timpul lecturii – ascultării elevii marchează în text sau notează pe hârtie :

 - cunoştinţele confirmate de text *
- cunoştinţele infirmate sau contrazise de text   -
- cunoştinţele noi, neîntâlnite până acum   +
- cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate ?

1. După lectură informaţiile se trec într-un tabel:

1. Informaţiile obţinute individual se discută în perechi sau grupuri, apoi se comunică de către perechi profesorului care le centralizează într-un tabel similar pe tablă.
2. Cunoştinţele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare.

Această metodă poate fi folosită mai ales la analiza documentelor scrise.

Folosirea metodelor interactive de predare - învăţare pe lângă avantajele menţionate mai sus implică şi elemente cum ar fi o mai bună organizare a timpului în cadrul orelor, o reaşezare a băncilor în cadrul clasei şi efortul de implicare a tuturor elevilor indiferent de nivelul de pregătire.

Prof. Prisacariu Elena Mihaela
Colegiul Tehnic “Dimitrie Ghika” Comăneşti

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. ”Demersuri didactice la disciplina istorie. Ghid pentru profesori şi învăţători” , Râmnicu Vâlcea , 2006
2. Iutiş, Gh., Pânzariu, A., Iriciuc,V., “Istorie .Ghid pentru studenţi şi profesori debutanţi” , Iaşi , 2005
2. Păcurari, O. ,“Învăţarea activă .Ghid pentru formatori” , MEC CNPP, 2001
3. Păcurari, O., Ţârcă, A., Sarivan , L., “Strategii didactice inovative - suport de curs”, Bucureşti, 2003
4. Manea, M. , Palade, E., Sasu, N., “Predarea istoriei şi educaţia pentru cetăţenia democratică - demersuri didactice inovative”, Bucureşti , 2006