Activităţile extraşcolare şi extracurriculare - veritabile "ore de dirigenţie", inst. Zlatinca Neamţ, Şcoala cu clasele I-VIII Ghiroda, judeţul Timiş

Din totdeauna, prin slujitorii ei de suflet, şcoala a constituit pilonul principal al diverselor manifestări şi evenimente petrecute în localităţile natale şi împrejurimi. Ca urmare şi noi, dascălii de astăzi, ne punem de nenumărate ori întrebări legate de menirea noastră în educarea elevilor, mai ales acum când învăţământul românesc, şi chiar societatea românească în sine, suferă multiple transformări.

Activităţile extracurriculare şi extraşcolare valorifică pozitiv şi creator cunoştinţele dobândite de elevi în procesul instructiv-educativ, având menirea să sprijine, să completeze şi să desăvârşească actul instructiv-educativ. Ele au un larg caracter interdisciplinar, cuprind masa de copii a clasei şi oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor, de închegare a colectivului de elevi şi de studiere a unor aspecte ce ţin de personalitatea fiecăruia. La clasele I-IV, cel care va canaliza, chiar şi din umbră, propunerile elevilor pentru organizarea unor asemenea activităţi, va fi desigur învăţătorul, care va ţine cont de particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor săi, se va îngriji ca acestea să fie plăcute, utile şi planificate în aşa fel încât să prevină supraîncărcarea.

Astfel, cu ocazia vizitelor (Arhiva Primăriei Ghiroda, Muzeul Banatului şi Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, Aeroportul Aurel Vlaicu Timişoara), a drumeţiilor pentru cunoaşterea împrejurimilor localităţii Ghiroda (Pădurea Bistra, Pescăria Ghiroda, digurile râului Bega) şi a excursiilor făcute în zona de vest a ţării (Castelul Huniazilor din Hunedoara, ruinele Cetăţii Sarmizegetusa, cetăţile Şiria şi Soimoş/jud. Arad, Monumentul eroilor de la Păuliş, Peştera Urşilor din Munţii Apuseni), elevii au primit unele informaţii referitoare la istoricul şi importanţa oraşelor şi monumentelor pe care le-au vizitat, au putut observa formele de relief, cursurile unor râuri (Timiş, Bega la Coştei etc.), dar au intrat şi în contact direct cu regulile de comportament civilizat şi cu cele de protejare a mediului înconjurător.

Activităţile extraşcolare desfăşurate în comunitatea locală prezintă valoare educativă mai mare, vibraţia şi trăirile afective faţă de mediul local fiind determinate de imaginile concrete, de acţiunile în care elevul îşi pune forţele proprii în slujba colectivităţii lărgite. În acest sens se pot enumera activităţile comemorative pentru eroii comunei sau biserica ortodoxă din Ghiroda (1 Iunie – Ziua Eroilor şi 1 Decembrie – Ziua Naţională a ţării noastre) şi activităţile destinate cunoaşterii vieţii unor personalităţi de seamă din diferite domenii ale ştiinţei (Traian Vuia, Mihai Eminescu), evenimente la care elevii şcolii noastre, îmbrăcaţi în costume populare, participă la sărbătorirea acestora alături de personalităţile comunei şi locuitorii ei, prezentând câte un program cultural-artistic cum ar fi: recitarea unor poezii patriotice, recitarea de poezii în grai bănăţean, dansuri populare, cântece patriotice etc.

Multe dintre obiceiurile locului s-au pierdut ca urmare a evoluţiei îndeletnicirilor sătenilor de-a lungul perioadelor istorice pe care comuna Ghiroda le-a traversat, a industrializării forţate la care a fost supusă asemenea celorlalte comunităţi din Banat, a migraţiei populaţiei tinere de la sat spre zonele urbane. Astfel, pentru a nu se pierde şi ce a mai rămas din „lumea adevărată” a comunei noastre, slujitorii actuali ai Şcolii din Ghiroda au considerat ca oportune demararea de  proiecte ample în acest sens:

* Proiectul de parteneriat Tradiţii şi obiceiuri bănăţene, derulat în perioada 2005-2006;
* Proiectul educativ de Grant de conservare şi valorificare a culturii bănăţene prin acţiuni extracurriculare în şcoală şi societate;
* Punte între generaţii pe meleagurile Banatului de pustă, derulat în perioada iunie-decembrie 2007, cu o finanţare nerambursabilă de 10 000 Euro.

Acestea au avut în vedere valorificarea tradiţiilor, preluarea şi transmiterea lor, pentru ca şi generaţiile tinere să înţeleagă că fără această zestre de gândire şi simţire nu mai suntem noi.

Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară valorifică varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele colectivului clasei şi ale fiecărui copil în parte. Serbările şcolare au un caracter stimulativ atât pentru micii artişti, cât şi pentru părinţii lor, ele fiind şi un mijloc prin care se descoperă şi se cultivă talentele copiilor, calităţile de ritm, graţie, armonie, găsind pentru fiecare un rol sau un loc într-o anumită formaţie (de dans popular, piese, montaje-literare, dramatizări). Organizate în preajma unor sărbători religioase sau a unor zile cu însemnătate naţională sau internaţională (Crăciunul, Ziua Naţională a României, Ziua de 8 Martie, 1 Iunie, sfârşitul de an şcolar), aceste activităţi trezesc în sufletul micilor artişti emoţii, bucurii de neuitat, mai ales când în sală răsună ropotul aplauzelor.

Concursurile pe diferite teme şi întrecerile sportive oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate şi, nu în ultimul rând să exerseze pe viu cooperarea, colaborarea sau competiţia, calităţi atât de necesare muncii în colectiv. La nivelul ciclului primar, se pot aminti aici: olimpiada de educaţie civică, concursurile şi olimpiadele de matematică (Kangouru, Tmmate Junior, Micul matematician), concursurile de cultură generală (EuroJunior), cele de creaţie literară şi plastică pe diverse teme (frumuseţi naturale, menţinerea sănătăţii, imaginarea şcolii viitorului) şi concursurile folclorice zonale şi judeţene (Festivalul - Concurs Lada cu zestre a neamului, Festivalul judeţean de folclor „Vetre străbune”). Locurile fruntaşe pe care s-au clasat elevii şcolii (locul I, al II-lea, menţiuni) la secţiunile dansuri populare, recitări în grai bănăţean sau teatru popular, merită laude. Ca răsplată a strădaniei lor, aceşti copii au fost invitaţi laemisiuni radiofonice şi televizate de folclor, la posturile locale de radio şi televiziune.

Cercurile de elevi  sunt şi ele forme ale muncii educative, prin care cadrul didactic crează mediul adecvat unui nou tip de relaţie elev-elev şi educator-elev, motivaţia exterioară a învăţării transformându-se în motivaţie interioară, iar creativitatea manifestându-se în diferite forme de exprimare a propriei personalităţi. Lucrând cu grupe mai mici de elevi, îi putem depista mai uşor pe cei „împătimiţi” ai ştiinţei respective, aceştia putând fi îndrumaţi apoi spre activităţile organizate la Palatele şi cluburile copiilor (Clubul sportiv „Electrica”, Palatul Copiilor Timişoara).

Vizionările de spectacole (varietăţi, iluzionism, teatru de păpuşi, muzică populară) într-un cadru formal, respectiv cele desfăşurate în incinta Şcolii cu clasele I-VIII Ghiroda, a Grădiniţei P.N. Ghiroda, a Căminului Cultural Ghiroda, a Teatrului Naţional Timişoara sau a Teatrului de Păpuşi Merlin, contribuie în mare măsură la lărgirea orizontului cultural-ştiinţific al elevilor, având un aport substanţial la creşterea actului educaţional.

Realizarea revistei clasei este de asemenea o activitate extraşcolară care stimulează creativitatea elevilor şi permite dascălului descoperirea preocupărilor speciale ale fiecărui elev, valorizarea hobby-urilor pe care cei mai mulţi le simt insuficient de apreciate în activitatea şcolară. Astfel, în toamna anului 2005, împreună cu elevii mei din clasa a III-a am reuşit să realizăm revista clasei, ALBINUŢELE, activitate care i-a mobilizat pe elevi, le-a stimulat stima de sine şi i-a antrenat în a intra în competiţie unii cu alţii şi a se autodepăşi chiar, pentru ca lucrările lor să fie publicate.

În concluzie, se poate afirma că activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă, ele fiind cele care stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, îndemânarea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Participarea efectivă şi totală în activitate angajează atât elevii timizi, cât şi pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare şi contribuie la formarea colectivului de elevi.

BIBLIOGRAFIE

• Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în revista „ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
• Jinga, Ioan; Istrate, Elena, (1998 ), Manual de pedagogie, Ed. ALL, Bucureşti;

Inst. ZLATINCA NEAMŢ
Şcoala cu clasele I-VIII GHIRODA
judeţul TIMIŞ