Influenţa familiei asupra dezvoltării psihoindividuale a adolescentului şi preadolescentului - Cercetare

OBIECTIVUL CERCETĂRII

Cercetarea îşi propune să identifice dacă există diferenţe în ceea ce priveşte percepţia asupra importanţei familiei între preadolescenţii şi adolescenţii provenind din medii sociale şi tipuri de familie diferite.

Ipoteza generală: Mediul de provenienţă, vârsta şi tipul familiei subiecţilor influenţează percepţia acestora asupra importanţei familiei.

Ipoteze secundare:
1. Subiecţii proveniţi din mediul rural vor avea o percepţie mai bună asupra familiei, spre deosebire de cei proveniţi din mediul urban;
2. Percepţia subiecţilor adolescenţi asupra familiei va fi mai negativă faţă de cea a subiecţilor preadolescenţi;
3. Subiecţii proveniţi din familiile monoparentale şi dezorganizate vor percepe familia într-un mod mai negativ faţă de cei proveniţi din familiile nucleare.

METODOLOGIA DE CERCETARE

Instrumente folosite. Pentru verificarea ipotezelor am folosit un chestionar ce identifică percepţia asupra importanţei familiei.

Factorii chestionarului: chestionarul cuprinde 2 factori: rolul familiei (itemii: 1, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 11, 12, 18, 24) şi importanţa familiei (itemii: 2, 7, 10, 13, 14, 15, 16, 17, 19, 20, 21, 22, 23).

Criterii de validare a chestionarului. Pentru a fi validat, chestionarul a fost aplicat pe un lot de 42 de subiecţi (populaţia generală) şi s-au obţinut coeficienţi de consistenţă internă Alpha Crombach de: 0,84 pentru factorul „rolul familiei”, 0,84 pentru factorul „importanţa familiei” şi un coeficient de 0,81 pe întreg chestionarul.

Procedura
Subiecţii cercetării sunt în număr de 440. Aceştia provin din diverse instituţii de învăţământ. Ei au fost testaţi în perioada decembrie 2008 – ianuarie 2009 şi fac parte din Şcolile cu clasele I-VIII Truşeşti, Coşula, Şcoala nr. 1 şi Şcoala nr.3 Botoşani, Grupul Şcolar Industrial „Elie Radu” Botoşani, Grupul Şcolar „Demostene Botez” Truşeşti, din jud. Botoşani.
Acest lot de subiecţi este compus din 291 fete şi 149 băieţi.

Genul biologic

În ce priveşte variabila vîrstă, ca variabilă independentă, cuprinde 45,5% din segmentul de vârstă 15-19 ani şi 54,5% din segmentul de vârstă 11-14 ani.

Vârsta

În ce priveşte celelalte variabile demografice grupul de subiecţi se prezintă astfel: 54,5% provin din mediul rural, 45,5 % provin din mediul urban, 20% fac parte din familii dezorganizate, 20,9 % fac parte din familii monoparentale şi 59,1 % fac parte din familii nucleare.

Mediul de provenienţă

Tipul de familie

ANALIZA DESCRIPTIVĂ

Tabelele şi graficele de mai jos ne oferă informaţiile cantitative ce descriu distribuţia datelor pentru variabila dependentă, fără a ţine cont de influenţa variabilelor independente (deci luând în calcul numărul total de subiecţi).

Distribuţia rezultatelor la variabila “Percepţia asupra importanţei familiei” este asimetrică, înclinată spre dreapta (asimetrie de stânga), unimodală şi mai ascuţită. Astfel, putem spune că scorurile subiecţilor la această variabilă au tendinţa de a fi mai mari, se grupează în jurul valorii de 121, aproape de valoarea maximă a scorurilor, iar scorurile variază destul de puţin, aşa cum poate fi observat şi din histograma de mai jos (Tabelul 2).

Tabelul 1: Distribuţia rezultatelor la variabila “Percepţia asupra importanţei familiei”

Subiecţii studiului manifestă o tendinţă ridicată a percepţiei asupra importanţei familiei concretizată prin credinţele înalte despre rolul familiei şi a credinţelor despre familie în general, de dorinţa individului de a avea, întemeia şi dezvolta relaţii armonioase în cadrul familiei.

Tabelul 2: Histograma „Percepţiei asupra importanţei familiei”

Rezultate obţinute şi interpretarea lor

Pentru verificarea primelor două ipoteze s-a utilizat Testul T pentru eşantioane independente (Independent Sample T Test), iar pentru verificarea ipotezei conform căreia “Subiecţii proveniţi din familiile monoparentale şi dezorganizate vor percepe familia într-un mod mai negativ faţă de cei proveniţi din familiile nucleare” s-a utilizat metoda One Way Anova.

1. Analiza statistică nu a permis identificarea unor diferenţe semnificative în ceea ce priveşte percepţia asupra importanţei familiei între subiecţii proveniţi din mediul urban şi cei din mediul rural ( t(438) =1,73, p= 0,08), ceea ce infirmă ipoteza conform căreia “Subiecţii proveniţi din mediul rural vor avea o percepţie mai bună asupra importanţei familiei, spre deosebire de cei proveniţi din mediul urban”.
2. Analiza statistică a permis identificarea unor diferenţe semnificative în ceea ce priveşte percepţia asupra importanţei familiei la cele două grupe de subiecţi (11-15 ani şi 15-19 ani), adică variabila nivel vârstă influenţează percepţia asupra importanţei familiei (t(438)=2,93, p< 0,05), în sensul că percepţia subiecţilor cu vârstă cuprinsă între 11 şi 15 ani este semnificativ mai bună faţă de cei cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, fapt care întăreşte ipoteza conform căreia “Percepţia subiecţilor adolescenţi asupra importanţei familiei va fi mai negativă faţă de cea a subiecţilor preadolescenţi”.
3. Analiza statistică a permis identificarea a două diferenţe semnificative între subiecţii proveniţi din familii nucleare şi cei din familii dezorganizate (p=0,08) şi între cei proveniţi din familii monoparentale şi cei din familii dezorganizate (p=0,043), graficul de mai jos susţinând parţial ipoteza conform căreia “Subiecţii proveniţi din familiile monoparentale şi dezorganizate vor percepe familia într-un mod mai negativ faţă de cei proveniţi din familiile nucleare.”

Grafic 3. Percepţia asupra importanţei familiei în funcţie de tipul familiei de provenienţă

Această cercetare a demonstrat faptul că subiecţii preadolescenţi au o percepţie mai bună asupra familiei decât subiecţii adolescenţi. În schimb, mediul de provenienţă (fie că este rural, fie că este urban) nu are nicio influenţă asupra modului în care subiecţii percep importanţa familiei.

Tipul de familie influenţează percepţia asupra importanţei familiei în sensul că subiecţii care provin din familii dezorganizate vor avea o percepţie mai puţin bună asupra familiei faţă de cei din familiile nucleare sau monoparentale.

Autori:

Psih. Diana Vamanu, Grupul Şcolar Industrial „Elie Radu” Botoşani
Psih. Fecioru – Cantemir Daniela, Grupul Şcolar „Demostene Botez” Truşeşti
Psih. Podariu Florica, Colegiu Naţional” A.T.Laurian” Botoşani
Psih. Hriţcu Daniela, Şcoala nr.1 Botoşani