Gândirea critică şi creativă în contextul învăţământului modern
„Nu voi fi un om obişnuit, deoarece am dreptul să fiu extraordinar.”
Peter O’Toole
Gândirea critică constă în procesul mental de analiză sau evaluare a informaţiei, mai ales afirmaţii sau propoziţii pretinse de unii oameni a fi adevărate. Ea duce la un proces de reflecţie asupra înţelesului acestor afirmaţii, examinând dovezile şi raţionamentul oferit şi judecând faptele.
Ea declanşează procese cognitive complexe, care încep cu acumularea de informaţii şi se termină cu luarea de decizii.
Cadrul necesar pentru dezvoltarea Gândirii Critice:
- Timpul - avem nevoie de timp pentru a forma noi opinii , a explora idei, convingeri şi experienţe anterioare şi pentru a exprima puncte de vedere. Comunicarea ne oferă ocazia de a cizela ideile şi de a realiza feedback-ul.
- Permisivitatea - este o diferenţă între crearea oportunităţilor de exprimare şi manifestarea indulgenţei. Oferirea acestor condiţii nu înseamnă a accepta o gândire superficială
- Diversitatea - odată ce elevii se simt liberi a-şi expune propriul punct de vedere şi renunţă la convingerea că există un singur răspuns corect,apare diversitatea de opinii şi idei.
- Implicarea activă este esenţială pentru dezvoltarea Gândirii Critice.
- Asumarea de riscuri cognitive - ridiculizarea ideilor încătuşează gândirea şi nu va fi tolerată
- Respectul
- Valoarea - când elevilor li se solicită doar/mai ales să reproducă ceea ce li s-a explicat în ziua precedentă (oral/scris)ei conchid că învăţarea pe de rost a ideilor altora este esenţială. Dacă dorim să evităm acest lucru, atunci trebuie să le spunem elevilor ce anume aşteptăm de la ei, ce apreciem mai mult, aplicând alte metode şi cerându-le alt feedback.
Strategii didactice care promovează dezvoltarea Gândirii Critice
| Activitatea Elevului | - Exprimă puncte de vedere proprii - Realizează schimb de idei cu ceilalţi - Argumentează - Pune întrebări pentru a înţelege lucrurile - Cooperează în realizarea sarcinilor |
|
Activitatea Profesorului |
- Organizează şi dirijează învăţarea - Facilitează şi moderează activitatea - Ajută elevii să înţeleagă - Acceptă şi simulează exprimarea unor puncte de vedere diferite - Este partener în învăţare |
|
Modul de realizare a învăţării |
- Prin apel la experienţa proprie, euristic - Promovează învăţarea prin colaborare - Accent pe dezvoltarea gândirii prin confruntarea cu alţii |
|
Modul de evaluare |
- Măsurarea şi aprecierea capacităţilor - Accent pe elemente de ordin calitativ |
Abilităţi de gândire critică
Exemple de activităţi pentru dezvoltarea Gândirii Critice:
Ex.1: „Suntem preocupaţi de a AVEA în loc de a FI”.
Elevilor (de preferinţă a claselor liceale) li se propune să definească ceea ce înţeleg ei prin cuvântul „valoare” şi să spună ce tipuri de valori cunosc.
Se dau exemple pentru fiecare tip de valoare. Iar mai apoi se încearcă de a face deosebire între valorile ţării de baştină şi cele a ţării limbii ţintă, de exemplu a Moldovei şi a Franţei. Care este cauza diferenţei de valori, care este rolul culturii şi a istoriei în această diversitate? Elevii trebuie să aplice cunoştinţele generale despre fiecare ţară pentru a găsi cauzele: evenimentele istorice, amplasarea geografică, ţările vecine, cultura, etc.
Ex.2: „Povestea unui nasture”
Elevii sunt rugaţi să aducă de acasă câte un nasture cât mai frumos şi interesant posibil sau profesorul aduce o colecţie de nasturi. Fiecare elev are deci câte un nasture. Ei trebuie să povestească istoria lui: cine a fost stăpânul lui, cum era, de la ce haină este el, cum era haina (culoare, măsură, stofă), ce s-a întâmplat cu haina, etc.
Ex.3: „Afişul meu publicitar”
Acest exerciţiu este binevenit la începutul unui an de studii, mai ales când profesorul încă nu cunoaşte elevii (este un exerciţiu de diagnosticare: verificăm vocabularul activ al elevilor, corectitudinea gramaticală şi stilistică). Elevii pregătesc pe o coală de hârtie sau în format digital „afişul” care este redactat după un algoritm: numele, prenumele; vârsta, studiile, cunoştinţele, preferinţele, hobby-urile, etc. În dependenţă ce doriţi să aflaţi despre elevi sau ceea ce ei singuri doresc ca colegii să cunoască despre ei.
Viitorul este al celor care interpretează informaţia critic şi descoperă singuri adevărul. Persoanele ce gândesc critic sunt mai susceptibile de a fi manipulate şi mai sigure pe convingerile lor. Cunoştinţele au valoare atunci când sunt utile. Iar ceea ce ştim determină ceea ce putem învăţa. Trebuie să înţelegem că Gândirea critică este un rezultat şi nu o materie de studiu. De aceea este important să învăţăm elevii să răspundă la cea mai importantă întrebare: „de ce?”.
