Provocarea profesorului modern: sporirea interesului pentru lectură

În desfăşurarea activităţii la catedră, în prisma disciplinei pe care o predau (limba şi literatura română), m-am confruntat în lucrul cu ultimele generaţii de elevi cu un interes scăzut pentru lectură. Acest aspect are numeroase efecte negative atât pentru derularea procesului instructiv - educativ, cât şi pentru dezvoltarea unei personalităţii armonioase a elevilor, capabilă să răspundă pozitiv cerinţelor sociale. Menţionez existenţa unui bagaj informaţional scăzut, deţinerea unui vocabular sărac, ceea ce determină imposibilitatea elevilor de a se exprima coerent, logic, persuasiv, chiar comprehensiv.

Fără a minimaliza şi, chiar, fără a exclude dintre sursele de lectură calculatorul, mi-am propus o mai bună apropiere a elevului de carte. Scopul este acela de a-l transforma pe elev într-un adevărat consumator de lectură, conştient de valoarea şi importanţa cărţii, de rolul pe care îl ocupă aceasta în relaţionarea cu lumea din jur. Consider că motivarea elevilor pentru lectură depinde, în primul rând, de efortul pe care îl face  fiecare profesor în parte, clarificându-şi el însuşi anumite aspecte privind punerea în scenă a lecturii în şcoală.

Astfel, pentru a combate acest fenomen şi pentru a stimula interesul elevilor pentru lectură, pentru a evidenţia aportul benefic al cititului pentru dezvoltarea personalităţii umane prin fixarea unor avantaje spirituale şi sociale, am demarat desfăşurarea, în cadrul instituţiei noastre, o varietate de activităţi în care elevii îşi exprimă opinia legată de acest subiect.

Exemplu de activitate: - s-a propus elevilor de clasa a IX-a să realizeze următoarea sarcină didactică în legătură cu problema lecturii şi importanţa sa:

„Te numeşti Sorina / Sorin Ionescu şi locuieşti în Bucureşti. Adresează prietenei tale/ prietenului tău Cristina/ Cristian, care locuieşte în alt oraş şi pe care  ai cunoscut-o / l-ai cunoscut în vacanţă în vara trecută, o scrisoare de 10-15 rânduri în care să-i comunici preferinţele tale de lectură: ce fel de cărţi îţi plac şi ce te interesează în primul rând într-o carte citită. Data scrisorii este 30 martie 2009.”

De asemenea, cu ocazia activităţilor derulate în cadrul Zilelor Diversităţii 2010, am iniţiat proiectul educaţional „Lectura-cale de dezvoltare a personalitatii!” , propunând elevilor spre reflecţie o prezentare power-point intitulată „Zeci de motive ca să nu citeşti şi să fii om modern”, care într-un ton ironic şi satiric evidenţiază principalele preocupări ale elevului actual: facebookul, messengerul, jocurile pe calculator, clubbingul, sala de fitness. Feedbeak-ul acestei acţiuni didactice s-a realizat prin realizarea unor sloganuri, pliante, postere având ca scop creşterea interesului pentru lectură, dar şi a unor eseuri pe tema „Lectura – cale de cunoaştere, de dezvoltare a personalităţii, de salvare.”

O altă modalitate de a canaliza în mod constructiv preocupările elevilor spre actul literar o reprezintă cercul literar „Cartea – fereastră deschisă spre lumea imaginară”.

Cercul de lectură s-a dorit a fi o formă de activitate extracurriculară, creată cu scopul de a permite elevilor să se întâlnească firesc şi bucuros cu cartea şi cu alţi cititori. Cadrul în care s-a derulat s-a voit a fi lipsit de constrângeri, astfel încât fiecare actant – cititor să-şi poată manifesta preferinţele de lectură şi să poată avea propriile chei de interpretare. Astfel, s-a format o comunitate în care participanţii şi-au putut împărtăşi reacţiile subiective şi gândurile, să le confrunte cu ale celorlalţi şi, în felul acesta să le clarifice.

Abordarea textelor literare propuse în cadrul cercului a pornit de la întocmirea de către lectori a unui jurnal de lectură, care a oferit posibilitatea de a regăsi ulterior reflecţii care pot constitui un prim pas spre emiterea unor judecăţi de valoare. Aspectele urmărite în cadrul jurnalui de lectură sunt următoarele: Ce am reţinut din textul citit?, Ce sentimente mi-a provocat lectura?, Ce amintiri din experienţa proprie mi-a trezit lectura textului?, Ce mi s-a părut deosebit în textul respectiv?, Ce nu mi-a plăcut în textul citit?, Extragerea unui fragment preferat şi motivarea alegerii, Cu ce alte texte pot să compar textul citit?, În ce măsură aşteptările mele la începutul lecturii au fost satisfacute de conţinutul textului?, Ce modificări pot aduce în textul citit pentru a corespunde aşteptărilor mele?, transpunerea în imagine a conţinutului, a unui pasaj, a unui personaj etc.

Atractivitatea demersurilor derulate sub semnul cercului literar rezidă din varietatea activităţilor propuse: jocul de rol, jocul ideilor principale pentru sintetizarea conţinutului, jocuri de povestire prin desen, jocuri de creaţie, jocuri de competiţie prin mermorare şi recitare ale unor versuri sau replici.

În concluzie, putem  spune că lectura poate fi percepută şi ca o plăcere, ea poate fi o activitate valorificată, utilă pentru a trăi mai frumos, pentru a descoperi şi reflecta mai profund asupra lumii. O carte te poate îmbogăţi spiritual, îţi poate marca felul de a fi.
Astfel, Paul Cornea afirma în lucrarea sa Introducere în teoria lecturii „… că nici computerul, nici televizorul nu vor duce la dispariţia cărţii, că lectura va continua să joace un rol cardinal în viaţa oamenilor, că accelerarea progresului tehnic va fi mereu însoţită de remedierea compensatoare a unui spaţiu liber pentru închipuire, visare şi căutare de sens… Cred, vreau să cred că vom continua să citim chiar dacă nu vor mai fi cărţi. O vom face, la nevoie, pe ecrane portabile sau fixe, de buzunar ori de mari dimensiuni, dar vom continua s-o facem câtă vreme vom persevera să gândim şi să producem bunuri simbolice.”

Prof. Alina Iftime, profesor limba română, grad didactic II
Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu”, Constanţa

Bibliografie:

• Ciupercă  Livia ,  „Proiectarea didactică”, Editura Spiru Haret, Iaşi 2005.
• Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Ed. Minerva, Bucureşti, 1988
• Ivănuş Dumitru ,  „Metodica predării limbii şi literaturii române”, Editura Universităţii, Craiova, 1999
• Oprea Crenguţa – Lăcrămioara, „Strategii didactice interactive”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007.
• Parfene Constantin, „Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală”, Editura Universităţii, Bucureşti, 2001
• Stoica Ana, „Creativitatea elevilor”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.