Portofoliul - modalitate alternativă de evaluare

Portofoliile sunt “colecţii ale muncii elevului care au un scop, se realizează prin colaborare şi au caracter reflexiv” (McRobbie, 1992, după Olson şi Platt, 1996, p. 109). Iniţial portofoliul a fost utilizat pentru discipline ca limba maternă, arte, însă ulterior s-a exitins înspre matematică, ştiinţe şi alte discipline şcolare.

Evaluarea prin utilizarea portofoliului se bazează pe eşantioane din munca elevilor în cadrul unei discipline şi acoperă o anumită perioadă de timp.

Portofoliul, indiferent de disciplina la care este utilizat, are câteva caracteristici comune, cum sunt:

• Permite evidenţierea muncii desfăşurate de-a lungul unei perioade de timp
• Munca elevului este sprijinită de către cadrul didactic (adeseori, acesta specifică numărul şi tipul elementelor care intră în structura  portofoliului)
• Elevul selectează elementele portofoliului
• Elevul motivează alegerea respectivelor elemente
• Elevul alcătuieşte un sumar privind ceea ce a învăţat prin realizarea portofoliului
• Permite elevului să colecteze eşantioane de produse care ilustrează nivelul actual atins în învăţare
• Este monitorizat progresul elevului pe o perioadă mai lungă de timp
• Oferă elevului posibilitatea de a observa progresul în propria învăţare prin colectarea produselor realizate
• Elevul are posibilitatea de a alege ceea ce consideră că este important pentru propria lui învăţare
• Sprijină elevul în autoevaluare
• Demonstrează o varietate de abilităţi pe care le are elevul
• Arată elevului că este important procesul, nu atât produsul
• Permite cadrelor didactice să compare progresul elevului cu al colegilor săi
• Poate fi utilizat pentru întrega clasă fără a fi acordată atenţia în mod special unui elev
• Permite utilizarea unor abordări variate în predare-învăţare
• Încurajează cadrele didactice să reflecteze asupra metodelor de predare
• Sprijină colaborarea dintre cadrele didactice şi elevi. (după Waldron, 1996; Olson&Platt, 1996)

Pentru a elabora portofoliul este necesar să se respecte următoarele condiţii:

• Este  “deschis” la începutul anului şcolar
• Materialele sunt puse într-o mapă şi pot fi organizate pe mai multe secţiuni, în funcţie de scopuri
• Are un cuprins, iar materialele sunt datate
• În alegerea mapelor se pot lua în considerare următoarele sugestii:
  • Poate fi aleasă sau creată de elev
  • Poate fi personalizată pentru fiecare elev
  • Este bine să fie alcătuită dintr-un material rezistent, pentru că este frecvent manipulată
  • Mapa să fie suficient de mare pentru a pune produse artistice, casete şi alte materiale
  • Mapa aparţine elevului şi este păstrată în locul în care doreşte el, având acces la ea ori de câte ori doreşte
• Nu include doar cele mai bune produse realizate de elev
• Nu este limitat numeric din punct de vedere al itemilor.

Portofoliul poate să conţină următoarele tipuri de produse:

• Eşantioane din materialele/produsele realizate de elev
• Înregistrări audio în cazul în care copilul nu poate să scrie
• Imagini
• Fotografii
• Înregistrări video
• Grafice şi tabele care indică progresul elevului
• Chestionare de atitudini, interese
• Autoevaluări ale elevului
• Eşantioane cu scrisul elevului
• Postere
• Interviuri
• Observaţii ale cadrului didactic; (Morton, 1991; McRobbie, 1992, după Waldron, 1996)
• Articole din ziare şi reviste
• Poveşti preferate.

Înainte de introducerea metodei portofoliului cadrul didactic este invitat să reflecteze asupra următoarelor întrebări:

• Care sunt scopurile şi obiectivele pe care doresc să le ating utilizând portofoliul?
• Cum anume voi ilustra că acestea sunt atinse? Care sunt sarcinile de lucru? Câte eşantioane sunt necesare? Cum anume vor reflecta elevii asupra muncii lor?
• Cum anume voi monitoriza modul de elaborare a portofoliului? Unde le voi depozita? Sub ce formă?
• Care sunt standardele după care le evaluez?
• Cum anume le explic elevilor metoda?

În ceea ce priveşte scopurile, portofoliul poate să vizeze obiective cu caracter general sau cu caracter specific. Spre exemplu, un obiectiv general ar putea fi dezvoltarea abilităţilor implicate în gândirea critică; obiectivele specifice sunt formulate în raport cu fiecare obiect de studiu.

Cadrul didactic trebuie să aprecieze timpul necesar pentru elaborarea portofoliului, să ofere sprijin elevilor în alcătuirea acestora şi să planifice sesiuni de prezentare a portofoliilor. Portofoliile  pot fi completate săptămânal sau lunar (Jongsma, 1980 după Olson&Platt, 1996).

Un aspect important îl constituie evaluarea muncii elevului în urma elaborării portofoliului, iar evaluarea acestuia nu este o sarcină tocmai uşoară. Cadrul didactic poate să evalueze unele materiale din portofoliu sau portofoliul în ansamblul său. Procedura presupune identificarea unor criterii de evaluare, cu caracter descriptiv, asemănători descriptorilor de performanţă care stau la baza acordării calificativelor sau notelor. Aceşti descriptori pot fi însoţiţi de scoruri, pe o scală elaborată de cadrul didactic. Spre exemplu, în statul Vermont (SUA) au fost identificate şapte criterii de evaluare însoţite de o scală pentru a evalua capacitatea elevilor de rezolvare a problemelor şi aspecte legate de comunicare, şi anume: măsura înţelegerii sarcinii, aplicarea strategiei, luarea deciziilor, verificarea soluţiei, realizarea de conexiuni între informaţii, utilizarea limbajului matematic şi utilizarea efectivă a reprezentărilor matematice. Scala care însoţeşte fiecare dintre aceste criterii conţine şase trepte, adică “nu a înţeles”, “a înţeles parţial”, “ a înţeles”, “a generalizat”, “ a aplicat”, “a extins” (Olson&Platt, 1996).

Unii autori sugerează ca elevii să-şi elaboreze propriile criterii de evaluare. Deşi copiii cu dizabilităţi intelectuale întâmpină dificultăţi la nivel metacognitiv, ei pot elabora astfel de criterii în activităţi de grup în care sunt implicaţi copii cu nivele diferite ale funcţionării cognitive. Este încurajată auto- monitorizarea procesului de elaborare a portofoliului prin întrebări de tipul: De ce am ales acest material? Cum anume am progresat de la o lună la alta? Ce s-a schimbat în structura portofoliului? Ce mai am de făcut mai departe?

Cadrul didactic poate să vină în sprijinul elevului adresându-i întrebări clarificatoare: Care produs îţi place cel mai mult? De ce ai organizat portofoliul în acest fel? Ce urmează să faci în continuare?

Portofoliile pot să furnizeze indicatori pentru monitorizarea progresului elevului cu dizabilităţi cognitive în diferite domenii, venind astfel în sprijinul cadrelor didactice.

Portofoliul este utilizat eficient atunci când oferă elevului sentimentul că produsele conţinute îi aparţin, când responsabilizează elevul, când pune accent pe comunicare, elaborare de idei şi creare de conexiuni între idei (mai ales în proiectele transdisciplinare) și include produse din activităţile extraşcolare.

Bibliografie:

• Olson, L. J, & Platt, J. M. (1996). Teaching children and adolescents with special needs. 2nd Edition. New Jersey: Merrill.
• Waldron, K. (1996). Introduction to a special education. The inclusive classroom. New York: Delmar Publishers.