Am constatat ca parintii ( nu este cazul meu)nu tin cont de abilitatile si posibilitatile copilului ci , de multe ori impotriva vointei lor ii indruma spre un anumit profil.

De multe ori parintii gresesc alegand tipul liceului pe considerentul ca in scoala generala copilul lor nu a fost apreciat la justa lui valoare. Se vede apoi, pe parcursul primului an liceal, care este valoarea copilului. De aici o serie de abandonuri, mai frecvente decat din cauza situatiei materiale precare. Vorbesc de liceele care se respecta. Poate nu ar fi rau daca scolile de meserii, dar meserii cautate, care sa le asigure elevilor un loc de munca la absolvirea lor, sa aiba mai multa putere si cautare. Din pacate in ziua de azi se pune prea mare pret pe hartia cu antetul unei facultati, nu conteaza care. Asa ai mai mare "cautare", nu conteaza cata meserie stii.

Este bine pentru copiii sa urmeze sfatul parintilor - acestia nu le vor decat binele. Dar, daca e sfat, sa fie sfat, iar copilul sa nu fie ,,obligat" a-l urma, ci sa aiba dreptul la propria alegere.

Unii pãrinþi discutã cu profesorii ºi cu diriginþii ºi þin cont de posibilitãþile copiilor, alþii însã vor sã îºi împlineascã visurile prin urmaºii lor ºi le decid drumul în viaþã din orgoliu. Cred cã elevii ar trebui sã fie lãsaþi sã îºi spunã punctul de vedere pentru cã este vorba de viaþa lor.

Am constatat ca parintii tin cont de aprecierile facute de profesorin ceea ce priveste potentialul copilului si in functie de acestea eleviisunt indrumati sa se inscrie la liceu.