nu s-a stiut pana acum de acest congres??!!!de ce apare stirea deabia acum???va multumim si asteptam vesti de la congres pe www.didactic!!!Succes organizatorilor!!

Vin cu o precizare în calitate de membru în Consiliul Director al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRo), organizatoarea Congresului: Pentru cei care sunt familiarizaţi cu activitatea AGIRo este ştiut faptul că înscrierile la Congres sunt accesibile în special membrilor AGIRo, întrucât Congresul este şi prilej al Adunării Generale a asociaţiei. Despre Congres se ştie de mult timp prin note interne ale AGIRo, trimise filialelor / sucursalelor / asociaţii judeţene afiliate.



Promitem că pe viitor informaţia va fi mult mai transparentă, mai ales că acest Congres va fi şi prilejul lansării site-ului asociaţiei, www.invatatori.ro, aflat momentan în lucru.

Cred ca se amesteca mere cu pere si nu iese...nici macar gem! Este o asociatie profesionala a invatatorilor nu si a profesorilor. Sa fiu bine inteles, ori asociatia se numea a EDUCATORILOR, sau ceva apropiat. Dar actuala denumire este clara asupra grupului tinta vizat. Va rog insa nu mai faceti propaganda ieftina ca veti discuta legile neoreformiste(Codul educatiei) ca deveniti ridicoli. Cum pot discuta cateva sute/mii de oameni ceva si mai ales constructiv, cand in cancelarii domina bisericute care se incaiera de la bani si salarii de merit. Legile se discuta in comisii abilitate, competente, iar congresul poate eventual face cateva propuneri, in spiritul... consultarii publice. SUCCES.

Ca fost profesor normalist va trimit un MESAJ de acum 94 de ani, din revista aparuta imediat dupa Congresul de la Iasi, iunie 1915

* * *



ŞCOALA NORMALĂ

Revistă a învăţământului normal şi primar



ANUL I – NR.1 IANUARIE 1916





VREMURI NOUĂ





Aruncând o privire îndărăt asupra dezvoltării învăţământului la noi, s-ar putea deosebi două faze principale. Una cam pănă la mijlocul veacului al 19 – lea şi alta până azi. Cea dintâi corespunde dibuirei, a doua unei organizaţiuni mai sistematice. La început ceaslovul era enciclopedia, iar ,,Calul lui Balan“ şi ,,Sfântul Neculai“ metodele pedagogice. Ici şi colo se găseşte câte o şcoală mai răsărită, cu învăţarea pe dinafară a lui mi-ţi-i, ni-vi-li, când unii ,, dondăneau ca nebunii, alţii o duceau numai într-un muget, la unii le umpleau buzele parcă erau cuprinşi de pedepsie“. Profesorii, cei cu un ochi în ţara orbilor, nu aveau cunoştinţi întinse, nu prea ştiau de Pestalozzi ori Herbert, dar mulţi din ei puneau atâta inimă în predare, încât nu se puteau lesne uita. Drept cărţi, traduceri după cărţile streine sau şi una şi mai des, dictări din manualele cele mai cunoscute de peste hotare.

În faza a doua, învăţământul se organizează, şcoli numeroase se creiază; profesorii cu pregătiri speciale, au cunoştinţi mai adânci, mai întinse; metodele lor de predare sunt mai sistematice, iar cătţile, nescăpând multe de învinuirea plagiatului ori a compilărilor prea credincioase, ajung la ooriginalitate lăudabilă. Dacă cea dintâi perioadă din evoluţia învăţământului nostru corespunde dibuirei inerte unui început, a doua perioadă e acea a prefacerei repezi; echilibrul stabil nu este încă ,ajuns. Prea puţin s-a ţinut seamă de ce a fost şi prea mult s-a ţinut seamă de ce a fost şi prea mult s-a ţinut seamă de ce a fost şi prea mult s-a construit după tiparuri streine. Au mai venit apoi nevoile unei ţări mici, deşteptată într-o perioadă de înflorire a ţărilor civilizate şi năzuinţa ei de a forţa evoluţia. Rezultatul fu creeare de şcoli variate din care multe nu aveau rădăcini, au trăit abea câteva clipe, dispărând fără urme adânci, ori înfiinţarea de şcoli multe de acelaş soi, trebuitoare, dar lipsite de mijloacele corespunzătoare unui trai sănătos. Legi şi regulamente fură făurite, programe de studiu alcătuite; unele au durat scurt timp , altele nu au fost cu temeinicile aplicate. Cerinţele creşteau zi cu zi, în schimb mijloacele materiale nu puteau să le corespundă, di cauză că în administraţia centrală aducea suişuri şi scoborâşuri, în ce priveşte importanţa dată şcolilor. Şi astfel la starea de azi, când posedăm tipuri variate de şcoli, ca şi ţara cea mai îmbătrânită în cultură, fără să fi ajuns la stabilirea unei impregnări statornice a caracterului etnic în şcoală.

Căci dacă se poate vorbi despre o universalitate în cultura, luată în sine, nu e mai puţin adevărat că drumul ce duce la această cultură nu poate fi acelaş pentru toate popoarele. Şi iarăşi dacă universităţile şi şcolile secundare pot avea o viaţă identică sau mult apropiată de a instituţiunile similare din străinătate, în şcolile normale şi ramurile lor – şcolile primare – trebuie să se oglindească cât se poate mai limpede caracterul specific al poporului în care trăiesc. Nu s-a ajuns încă de tot la aceasta; pricina trebue căutată în nevoia de a crea şcoli cât mai repede şi mai multe deodată. N-a fost vreme să ne gândim la ce e potrivit firei şi aptitudinei poporului nostru, decât foarte puţin.

Celor două faze schiţate, trebuie să le urmeze cât mai curând faza de cernere, de consolidare a materialului adunat. Trebuie păstrat, îngrijit ce se potriveşte cu noi; trebuie înlăturat ce s-a importat în grabă şi prin experienţa de decenii s-a văzut că nu prinde. Abia acum se întrezăreşte opera de muncă originală a celor care sunt în legătură cu şcoala română.

Până acum a fost grija de ea; de aici încolo vine adevărata lucrare de construire.

Pentru aceasta, o bună bucată de vreme, nu e nevoie de reforme. De la aplicarea cu metodă, suflet şi ştiinţă a legilor, regulamentele şi programele existente, atârnă găsirea drumului adevărat pentru şcoala noastră. Ici şi colo, din când în când, e necesară numai câte o retuşare, spre a ajunge mai repede la planul desăvârşit al marei opere.

Pentru a se şti ce e bun şi ce e rău din materialul existent, se impune o inventariere. Rezleţit s-a făcut ceva în această direcţie; metodic însă nimic. Dacă s-ar răsfoi revisteleşcolare, apărute sporadic, s-ar găsi în ele ceva din caracteristica fazei, în care au ieşit. Ele cuprindeau prea puţin ceea ce era la noi şi prea mult dări de seamă, discuţii sau reflexiuni asupra tot ce apărea în străinătate. Se descria cum e şcoala în Germania, ori Finlanda ori chiar în japonia, luându-se sclipirile depărtării drept realitate, dar nu se cunoşteau bunurile şi cusururile unei biete şcoli de cătun din vre-un colţ oarecare din ţară. E vremea să se înceapă această descriere. Unei reviste cu ţel bine stabilit, scoasă de membrii şcolilor normale, nu se cuvine să-i lipsească din plan: adunarea datelor existente asupra vieţii şcolilor primare şi normale din ţară. Ele posedă o importanţă deosebită, căci sunt scânteile ce răspândesc lumina culturii în populaţie, care are multă nevoie de trezire; ele se adresează păturei aceleea sociale, care păstrează încă aproape neştirbit adevăratul caracter etnic din ţară.

Zidurile se înalţă tot mai sus, între unităţile etnice din bătrâna şi civilizaţia Europă, când se socotea că sunt gata a se preface în riună. Popoarele îşi caută scăparea în energia lor proprie, atunci când se credea că lumea este mai apropiată de o înfrăţire strânsă. De aceea trebuie scos în relief şi cultivat ce e bun în noi, şi numai ce e rău trebuie îndreptat după pilda altora, dar în neştirbită legătură cu calităţile noastre. Până atunci însă e nevoie să cunoaştem toate feţele. Aceasta, socot eu, trebuie să fie rostul unei reviste şcolare, care se încumetă să apară într-o vreme de grea frământare. Scoasă într-o perioadă de zbucium a întregii lumi, când revistele străine abia pot pătrunde până la noi, Revista Şcoala Normală“ îşi fixează şi programul ei de activitate, susţinându-se prin materialul ce-l va găsi în ţară, fără a spera mare lucru de la contribuţia împrumuturilor din revistelor străine. E atât de mult de observat, sistematizat şi îndreptat la noi, încât paginele ei nu vor putea cuprinde tot ce i se va trimite. Urmând această cale, cei ce vor conduce-o, vor deschide faza cea nouă a învăţământului, care se va caracteriza prin adaptarea reală a şcolii la nevoile poporului nostru. Şcoala e un mijloc; sănătatea trupească şi sufletească a unităţilor ce constituie neamul, e scopul final. În această direcţie trebuie condusă şcoala rămână.





Ion SIMIONESCU

Profesor la Universitatea din Iaşi

JURĂMÂNT DE CREDINŢĂ



,,Îmi iau angajamentul solemn să-mi pun viaţa în serviciul nobilei cauze a educării copiilor.

Îmi voi exercita meseria cu conştiinţă şi demnitate, voi vedea, în elevii mei, viitori cetăţeni şi nu voi uita niciodată că, pentru partea care-mi revine, sunt răspunzător de destinul lor.

Nu voi aduce prejudicii şi nu voi defăima profesiunea de învăţător, ci o voi exercita cu conştiinţă şi demnitate.

În toate împrejurările, voi fi corect, cinstit, drept şi voi menţine pe măsura mijloacelor mele onoarea şi nobleţea profesiunii de învăţător.

Colegii mei vor fi tovarăşii mei.

Voi milita pentru o societate liberă şi democratică.

Fac aceste promisiuni în mod solemn şi liber, fiind conştient, că o asemenea declaraţie îmi angajează onoarea şi pe viitor.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!“



Adaptat după prof. dr. R. DOTTRENS, Liceul Pedagogic ,,M. Eminescu“ din Tg. Mureş - ,, Educatori ieri, institutori mâine “

FOARTE BUN JURAMANTUL DOMNULUI COLEG , asa ca nu-mi ramane decat sa va multumesc nespus de mult pentru el ! L-am notat in colectia mea de aur...

Nu stiu cat transparenta credeti dvs ca exista , dar , in Caras-Severin nu se stie nimic despre data congresului , cu atat mai putin despre organizarea sa ! Daca am aflat despre acest congres , multumirea o ofer saitului "didactic.ro". Sunt curioasa cine din Caras-Severin va fi prezent , si mai ales cine trebuia sa informeze si cum , pentru a ajunge la urechile tuturor ...

Sperăm ca dna Andreea Muntean să nu fie prea supărată. Trebuie însă să înţelegeţi că acest congres, ca şi cel de anul trecut de la Palatul Parlamentului, ca şi cel de anul viitor (posibil la Cluj / Piatra Neamţ), sunt evenimente ale AGIRo şi că ele sunt făcute public în primul rând membrilor asociaţiei, apoi celorlaţi.



Dna Muntean, dacă sunteţi membră a AGIRo şi nu aţi fost înştiinţată la timp, vina aparţine structurii AGIRo din judeţul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi membră, nu putem fi acuzaţi de lipsă de transparenţă întrucât anunţul a fost făcut public pe câteva canale, deşi nu era neapărată nevoie.



Ca să înţelegeţi mai bine, congresul nu este un fel de simpozion la care se înscrie cine vrea, ci o manifestare la care vin delagaţi ai asociaţiilor judeţene.



Iar ca o precizare finală, comunicatul de presă al AGIRo cu referire la Congres încă nu a fost dat, fiind prea devreme pentru aşa ceva.



Vă mulţumim pentru înţelegere şi mulţumim de asemenea www.didactic.ro pentru sprijinul acordat.

Am prioritizat aceasta stire.

Rog sa faceti comentarii cat mai concise si la obiect.

Succes organizatorilor!

Felicitari organizatorilor, mult succes participantilor! Cu siguranta ,,didactic" va inlesni ecourile manifestarii pentru a ajunge la cei interesati.

Anul trecut s-au transmis apropae in direct pe forumul didactic.ro stiri, fotografii si chiar filmuletze, daca mai tin bine minte, de la Congresul de atunci. Cred ca anul acesta va fi la fel, poate chiar mai bine.

Eu nu am nevoie de cazare cum pot sa particip/

D-na Andreea Muntean, va datorez un raspuns in calitate de presedinte al

Asociatiei Invatatorilor Caras-Severineni, intarziat oarecum din motiv, firesc, de concediu. Prima invitatie la Congres, primul mesaj de la AGIRo, l-am transmis personal in aceeasi zi in care a venit, la toate unitatile scolare din judet, folosind adresele electronice pe care le foloseste ISJ CS, si cu precizarea "In atentia invatatorilor si educatoarelor". Demersurile urmatoare le-am facut doar cu cei care au raspuns afirmativ. In presa locala, pe site-ul ziarului local, la 2 posturi de radio si un post tv. local au fost anunturi legate de Congres. Toata posta electronica si mediatizarea Congresului le am in fisiere electronice. Asociatia din Caras fiinteaza de 11 ani, imi pare rau pentru dvs. ca ati ratat unele informatii. Nu ne asumam insa raspunderea pentru comunicarea ineficienta de la nivelul secretariatul scolii-dascali. Din judetul CS, delegatia este formata din 15 dascali + 2 invitati. Toate cele bune. Nicoleta Marcu, inst. Lic. Teor. "Mircea Eliade"

Resita, tel. 0744-135913

Asociatia Invatatorilor Caras-Severineni adreseaza multumiri conducerii Casei Corpului Didactic CS, personal domnului director Tudor Deaconu, pentru diseminarea la nivelul judetului a informatiilor legate de Congres si pentru excelenta colaborare pe care o desfasoara cu dascalii in general.Permanent sunt trimise spre scoli informatii legate de programe, proiecte, cursuri formare si alte noutati didactice. Datoria secretariatelor este de a lista si afisa in scoli, de a preda coordonatorului de programe si proiecte, directorilor, sau, de a trimite pe mail cadrelor didactice, metoda absolut eficienta, verificata, care dureaza un minut si asigura "transparenta".Succes lucrarilor Congresului, ma voi afla acolo si imi doresc, ma rog si sper in afirmarea invatatorilor ca o reala energie si valoare pozitiva a societatii romanesti, destul de "bolnava" si "infestata" la ora actuala.Nicoleta Marcu, presedinte AICS

Urmariti acest eveniment aproape in direct la
http://www.didactic.ro/forum/viewtopic.php?t=14044

Mare păcat că ştirea despre Congres nu a fost transmisă şi prin reţea.

Noi de exemplu n-am ştiut de ea până nu s-a anunţat la radio că se desfăşoară!

Am rugamintea sa faceti publice rezultatele acestui "Congres".Pe acest site apar zilnic sumedenie de "chemari la intrecere" ,simpozioane,concursuri,etc.dar rezultatele manifestarilor sau manifestatiilor se lasa greu obiectivate.

Pentru ca foarte multe cadre didactice au vrut sa participe la aceast congres s-a numit al cadrelor didactice si felicitari organizatorilor ca ne-au acordat aceasta sansa.S-au discutat lucruri interesante, s-au facut propuneri pentru codul educatiei, fiecare participant a fost liber sa

spuna ce doreste, nu am vazut nicio transparenta si nici nu cred ca cei care au fost prezenti la acest congres(presedintele tarii, ministrul invata- mantului si alti invitati) au incercat sa ne manipuleze.Daca vreti sa aflati mai multe despre AGIRo accesati site-ul www.aiarad.ro si va documentati.Si eu am facut la fel:am citit, am accesat, m-am inscris si am participat si nu-mi pare rau.A fi bine sa nu mai cautam de fiecare data cate un "ţap ispaşitor"

Abia m-am înscris la didactic.ro.

Unde pot găsi cele proiecte de legi elaborate de comisia Miclea?

Am văzut la Tv. că a fost Băsescu şi atât... Nu am aflat de la şcoală şi nu toţi colegii stau pe net...E a învăţătorilor sau a tuturor cadrelor didactice??????

Ceva nu a fost în regulă, transparenţa a lipsit...dovadă că nu suntem uniţi şi de asta guvernanţii ne manipulează.

Cred ca trebuie sa schimbati denumirea ,,Agiro" in AGCDRO,sau sa se infiinteze o asociatie a invatatorilor,aceasta nu mai este doar a acestora-cel putin din ceea ce am vazut din poze!

ERA TOTUSHI CONGRESUL CADRELOR DIDACTICE...

EU SUNT PROFESOARA DE VREO 23 DE ANI, CREDEAM CA SI EU SUNT TOT...CADRU DIDACTIC...IN FINE, CUM DORITI...DAR EU ACUM CAND AM INTRAT PE NET, SI MI-AM VERIFICAT EMAILURILE, SI INTRU ZILNIC,AM AFLAT CA A FOST UN CONGRES AL CADRELOR DIDACTICE, SI CULMEA, INITIAT PENTRU PRIMA OARA LA IASI,ORASHUL MEU NATAL...



ASTA E, AVEAM MULTE DE SPUS LA CONGRES CU PRIVIRE LA CODUL EDUCATIEI...PACAT!



VA UREZ SUCCES IN CONTINUARE ,STIMATI ...COLEGI!