De ce a eşuat învăţământul românesc. Vezi explicaţiile şi soluţiile actorilor din sistem


Lipsa unei reforme coerente în învăţământ, managementul defectuos, lipsa investiţiilor şi a banilor care să îi motiveze pe dascăli sunt doar câteva dintre elementele care susţin "haosul" în educaţie şi care va clasa pentru multă vreme ţara noastră pe ultimele locuri din Europa la acest capitol, spun principalii actori din sistem.
Românii sunt pe ultimul loc din Europa la învăţat, arată un studiu realizat de către fundaţia germană Bertelsmann. ''Problema cea mai mare a României este învăţarea pentru a şti, adică sistemul de învăţământ”, a declarat Ulrich Schoof, reprezentant al fundaţiei Bertelsmann.
REALITATEA.NET a încercat să afle de la principalii actori din sistemul de educaţie care este cauza acestui eşec al învăţământului românesc, dar şi cum poate fi salvat acest sistem.
Sindicatele: Fără bani, nu se poate face reformă
Orgoliile politice, cei 20 de ani de tranziţie şi lipsa unei strategii în Educaţie va lăsa urme adânci şi pe termen lung în învăţământ spun reprezentanţii din educaţie . Mai mult decât atât, ţara noastră nu va putea concura prea curând cu şcolile europene câtă vreme nu se va investi în calitatea actului de învăţământ şi în profesori.
"România nu se va putea situa printre locurile fruntaşe din Europa la capitolul educaţie atâta timp cât de 20 de ani suntem în tranziţie la acest capitol. Până în acest moment nu am stabilit nici competentele de discipline de învăţământ, nici sistemul de evaluare, nici planul de învăţământ şi nici un manual de predare. Cu alte cuvinte, conţinutul nostru este departe de cerinţele actuale ale UE. Din punct de vedere al calităţii, atâta timp cât politicienii nu o să înţeleagă că profesorii trebuie bine motivaţi pentru a aduce un plus de calitate, ne vom situa la coada tuturor clasamentelor", a declarat pentru REALITATEA.NET, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Aurel Cornea.

Acesta consideră că noua Lege a Educaţiei va reuşi "doar parţial" să îndrepte lucrurile în sistem atâta vreme cât aceasta "răspunde unei comenzi politice". "Strategia Educaţiei Naţionale este un document care dacă ar fi respectat de partidele politice care şi l-au asumat, ar duce la îmbunătăţirea educaţiei", a completat Aurel Cornea.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ este de acord cu punctele din noua Lege a Educaţiei legate de calitatea învăţământului şi cu noul mod de administrare a unităţii de învăţământ, însă "managementul trebuie complet depolitizat, implicarea administraţiilor locale să se faca numai în ceea ce priveşte investiţia şi dotarea unităţilor de învăţământ", a mai spus liderul FSLI.

Acesta a adăugat că ar trebui să se pună un accent deosebit pe formarea continuă a cadrelor didactice, iar în acest sens, FSLI a lansat mai multe programe europene.

"Sistemul de învăţământ va funcţiona şi în momentul în care educaţiei îi va fi asigurată baza materială. Fără bani nu se poate face reformă. În ţările occidentale, chiar şi pe perioadă de criză se investeşte în învăţământ, numai la noi se taie încontinuu, pe principiul că urmările nu se văd imediat. Însă pe termen lung, România va plânge", a conchis Aurel Cornea.
Ministerul Educaţiei: Profesorii care fraudează sistemul dau generaţii de elevi prost pregătiţi
Problemele din învăţământul românesc se văd şi la nivelul Ministerului Educatiei, care recunoaşte acest lucru prin prisma rezultatelor slabe de la bacalaureat sau de la examenul de titularizare.
"Există probleme în învăţământul românesc. Şi acest lucru s-a văzut odată cu rezultatele de la bacalaureat şi de la examenul de titularizare. Lucrurile sunt pe cale de a fi puse pe un alt făgaş de Legea Educaţiei şi care poate să producă nişte schimbări de substanţă. Problema principală a învăţământului este această stagnare de 20 de ani şi încremenire a unora care s-au ocupat de destinele învăţământului şi care au făcut să progreseze un sistem de supravieţuire din ce în ce mai puţin axat pe competenţe", a declarat pentru REALITATEA.NET, consilierul ministrului Educaţiei, Tudorel Urian.
Cât priveşte situaţia profesorilor, oficialul a precizat că "este o mare porcărie ce se întâmplă cu ei", iar salariile lor nu fac decât să-i umilească. "Dascălii sunt o categorie socială care în acest moment au un statut mult sub cel pe care ar trebui să-l aibă, iar salariile reprezintă bomboana pe colivă a acestui dispreţ de care se bucură la nivelul societăţii. Profesorii trebuie să iasă din această umilinţă socială la care sunt suspuşi în fiecare zi", a completat Tudorel Urian. Acesta a dat asigurări că ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, va avea grijă ca dascălii să fie primii care să intre în drepturi în momentul în care va exista o minimă posibilitate economică pentru România.
Consilierul ministrului a amintit că există destui dascăli în România care "au găsit formule de automotivare, extrem de profitabile care erau în defavoarea sistemului de învăţământ şi care acum sunt cercetaţi de DNA. Aceste cazuri, prelungite an de an, dau generaţii de elevi prost pregătiţi, care au furat examenele şi care situează România în coada clasamentelor".
Cât priveşte modul în care se face în prezent actul de învăţământ, Tudorel Urian spune că Legea Educaţiei va face trecerea de la "cumulul inutil de informaţie spre un sistem care îi pune pe elevi să gândească liber". "Încercăm să oprim frauda, să simplificăm curriculumul, programele să devină mai funcţionale, să regândim sistemul de ore, iar elevii să ajungă la o pregătire care să le permită să fie competitivi cu cei din UE", a conchis reprezentantul Ministerului.
Profesorii vor o nouă reformă în Educaţie şi salarii mai mari
''România se clasează pe ultimele locuri din Europa la capitolul educaţie pentru că "nu reuşeşte să implementeze cu adevărat descentralizarea şi principiile legii calităţii. Cred că fiecare a vrut să facă propria reformă în sistem, de aceea nu au funcţionat lucrurile. În primul rând, educaţia din România are nevoie de o reformă", a declarat pentru REALITATEA.NET directoarea Liceului Mihai Eminescu din Cluj Napoca.
Chiar dacă banii reprezintă o problemă reală pentru profesori, aceasta consideră că ei nu sunt totul în Educaţie, "pentru că trebuie să fie existe o strategie pe termen lung a calitatii, ori la noi mai mult se improvizează".
Şi directorul Liceului Economic din Cluj Napoca, Horea Giugiurman, consideră că reforma în educaţie poate să îndrepte lucrurile la acest capitol. Până când acest lucru nu se va întâmpla, "în sistem va domni hoasul", a spus aceasta.
"Reforma în învăţământ ar trebui să înceapă cu reintroducerea examenului de admitere la liceu şi apoi la facultate. Pentru că încă din liceu se crează şomerii. După terminarea facultăţii, tinerii se aleg cu o diplomă care nu le garantează nicio competenţă. Examenul ar trebui să îi trieze pe elevii care într-adevăr vor să înveţe, de cei care nu vor decât să obţină o diplomă", a spus Horea Giugiurman.
Olimpic: O lege a Educaţiei care să funcţioneze pe termen lung ar ajuta învăţământul
Pe lângă profesori, şi elevii simt că educaţia are nevoie de o strategie naţională gândită pe termen lung, care să pună capăt schimbărilor continue din sistem. "Faptul că au fost multe schimbări în ultimul timp, noi elevii suntem bulversaţi. Nu apucăm să ne obişnuim cu nişte norme pentru că ele se schimbă la scurt timp. O lege a Educaţiei care să funcţioneze pe termen lung ar ajuta mai mult învăţămantul. E important pentru un elev care intră în clasa a IX-a să ştie şi cum va termina liceul", a declarat pentru REALITATEA.NET, Cătălina Cumpănăşoiu, elev olimpic de la Colegiul Naţional Mihai Viteazu.

Eleva spune că materiile sunt destul de multe, cel puţin la liceu, şi destul de stufoase. "Dacă vrei să înveţi la toate materiile este destul de greu să ajungi să o faci foarte bine la toate şi nu pentru că nu am vrea, ci pentru că nu avem timp", a adăugat Cătălina.
Aceasta nu pune, însă, toate problemele pe seama sistemul de educaţie, şi spune că succesul unui elev sau student depinde şi de voinţa lui de a vrea să reuşescă, dar recunoaşte că "ai nevoie şi de noroc ca să intri la o facultate bună sau să-ţi găseşti un loc de muncă la terminarea studiilor".

Sursa:Ileana Popescu , www.realitatea.net