Sursa> http://www.timpul.md/rubric/%C3%AEnv%C4%83%C5%A3%C4%83m%C3%AEnt Schimbările de ordin social, politic, economic din ţara noastră vizează şi perfecţionarea sistemului de învăţământ, concepută ca o componentă de bază a progresului societăţii democratice. Acum, în procesul de reformare a ţării, care presupune schimbarea mentalităţii omului, în special a tinerilor, pregătirea lor pentru însuşirea valorilor general-umane, democratice, un rol important îi revine învăţământului primar, care pune bazele cunoaşterii, formării capacităţilor intelectuale de a învăţa, de a gândi, de asimila valorile morale şi spirituale. Anume în şcoala primară, elevii însuşesc deprinderi de muncă instructivă, este asigurată, la un anumit nivel însuşirea corectă şi expresivă a limbii, se dezvoltă şi se perfecţionează cele 4 competenţe de activitate verbală: audierea, vorbirea, citirea şi scrierea, adică se pune temelia pentru însuşirea celorlalte discipline şcolare în ciclurile gimnazial şi liceal. De subliniat că ceea ce nu s-a putut învăţa, dezvolta (în plan intelectual şi formaţional) în clasele primare, va fi foarte complicat sau chiar imposibil de recuperat mai târziu, în clasele gimnaziale şi liceale. Psihopedagogia a demonstrat că capacităţile intelectuale au vârste, perioade optime de dezvoltare. Astfel, perioada favorabilă pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare e considerată cea de la 2 la 10 ani, adică perioada grădiniţei şi a şcolii primare. Dimensiunile reformei şcolare reale se propagă, în primul râd, în învăţământul primar, unde, precum am mai menţionat, se însuşesc noţiunile, cunoştinţele de bază, se formează capacităţile elementare pe care se clădeşte întregul sistem de achiziţii necesare omului pe tot parcursul vieţii. În acest context, trebuie subliniat că învăţătorul poartă o responsabilitate deosebită, care poate fi confirmată prin adevărul exprimat de Spiru Haret, precum că „nivelul de civilizaţie al unei naţiuni începe de la învăţător”. De aceea, el merită permanent un ajutor ştiinţifico-didactic deosebit, care, din păcate, în ultimul timp n-are de unde să-i vină. Cu regret, trebuie să constatăm că, în ultimul timp, învăţământului primar i se acordă tot mai puţină atenţie, atribuindu-i-se chiar rolul de cenuşăreasă.Dar să venim şi cu argumente concrete, nu numai cu constatări. Cândva, în cadrul Institutului de Cercetări în Domeniul Pedagogiei şi Psihologiei era creat şi funcţiona un laborator special - „Învăţământul primar” -, unde au fost făcute cercetări serioase în domeniu. Învăţătorii, cea mai numeroasă categorie de cadre didactice, erau formaţi la şcoala unor savanţi-metodişti notorii ca E. Guţan, M. Aftenii, V. Cotelea, I. Barbu şi alţii, care au contribuit substanţial la reformarea şi perfecţionarea şcolii primare din Moldova, asigurând-o cu materiale ştiinţifice şi didactice de înaltă calitate. La Institutul de Perfecţionare a Cadrelor Didactice (actualmente Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei), multe decenii la rând a activat o Catedră preocupată în special de problemele învăţământului primar, de formarea continuă a învăţătorilor. Toate au fost..., dar nu mai sunt... În perioada reformei curriculare, a fost desfiinţat laboratorul „Învăţământul Primar”, care a marcat, de fapt, şi lichidarea unei structuri de cercetare din R. Moldova, înzestrată, precum am mai subliniat, cu specialişti calificaţi, capabili să asigure în mod competent, la o etapă dificilă, dirijarea şi îndrumarea ştiinţifică a procesului de implementare a curriculum-ului pentru clasele primare. Pe tot parcursul perioadei de după reformare a învăţământului şi până în prezent, autorii curriculum-ului, a seturilor didactice (manuale, ghiduri, piese curriculare experimentate, evaluate şi recomandate pentru a fi implementate în masă) au fost înlăturaţi de la cercetarea şi reformarea învăţământului primar. Cercetările, de fapt, au fost stopate... Catedra „Pedagogia şi metodica învăţământului primar” din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei cică nu merită să existe independent, a fost comasată şi este dirijată de specialişti pentru educaţia preşcolară. Şi mai curioasă situaţie: formarea continuă a învăţătorilor este realizată în mare parte tot de specialişti din domeniul educaţiei preşcolare. Lipsa de coordonare dintre IŞE şi Ministerul Educaţiei a adus prejudicii premeditate învăţământului. De apariţia manualelor supraîncărcate, teoretizate poartă răspundere directă fostele Ministere ale Educaţiei, Tineretului şi Sportului, care au contribuit la fraudarea concursurilor, la crearea arbitrară a comisiilor de experţi, a comisiilor comode de evaluare, în care nu s-au regăsit cercetătorii ştiinţifici, autorii de curricula, învăţătorii oneşti şi cu merite deosebite. Paradoxal lucru: la Ministerul Educaţiei nu există un specialist responsabil de învăţământul primar şi rezolvarea problemelor şcolii primare este lăsată pe seama specialiştilor din domeniul educaţiei preşcolare. Nu întâmplător, managerii şcolari, în special cei responsabili de învăţământul primar, fiindcă n-au dirijarea necesară, în multe cazuri dezorientează cadrele didactice, altfel cum se poate explica situaţia când, prin conceptul „limba română - disciplină de studiu integrat”, se subînţelege „lecţie de 90 de minute”? Suntem nedumeriţi de această stare de lucruri, ba chiar indignaţi şi e firesc să adresăm întrebarea: Oare foştii dirijori ai sistemului educaţional să nu fi înţeles rolul primordial al şcolii primare în formarea personalităţii? Am înşirat aceste rânduri, punând multe semne de întrebare, fiindcă nu putem rămâne indiferenţi faţă de situaţia actuală din învăţământul primar. Ne pasă... Prea multe forţe, energie, sănătate am depus pe altarul şcolii primare, ca să nu ne mai preocupe soarta ei... Batem alarma: în procesul de democratizare a şcolii, trebuie trasate urgent măsuri de revigorare a învăţământului primar, de a-l scoate din ungherul în care a fost restrâns în perioada precedentă. Considerând că noua echipă a Ministerului Educaţiei va fi mult mai receptivă la problemele şcolii primare, propunem: 1. Să fie restabilit laboratorul „Învăţământul primar” în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. 2. La Ministerul Educaţiei, să fie angajat de urgenţă un specialist competent, responsabil de învăţământul primar. 3. La Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, merită să funcţioneze independent Catedra „Pedagogia şi metodica învăţământului primar”, care, completată cu cadre competente, cu experienţă bogată, va contribui substanţial la formarea profesională a cadrelor didactice, oferind servicii celor peste 12.000 de învăţători. Nutrim speranţa că se va opta pentru cea mai bună soluţie, care va repune la locul binemeritat şcoala primară. Un grup de specialişti de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei: Galina Ciubară, Irina Gantea, Alexandra Şeptelici, Mariana Marin,Angela Cutasevici, Tamara Cerbuşcă, Stepanida Chiperi, Nina Mândru, Galina Niţă