Un spital, o farmacie, o ferma sau ce iti trece prin cap poti finanta odata ce Romania va fi membru al Uniunii Europene. Flexibilitatea este mult mai mare, dar atentie: si riscurile cresc.
Fondurile Structurale şi de Coeziune vor aduce câteva miliarde de euro anual în ţara noastră după 1 ianuarie 2007, dar şi numeroase riscuri şi dificultăţi pentru mediul privat şi instituţiile publice.
Domeniile şi activităţile finanţate prin Fonduri Structurale variază de la investiţii în producţie până la servicii sociale. Teoretic, oricine poate găsi un program care să "i se potrivească". Condiţii: proiecte bine realizate şi deţinerea banilor pentru cofinanţare - explică Răzvan Cotovelea, "părintele" din România al unor asemenea fonduri.
Programele europene care încep în 2007 prezintă diferenţe esenţiale faţă de programele de preaderare. Proiectul se poate "întoarce împotriva ta", dacă cheltuielile nu sunt eligibile şi nu e finalizat la timp. Mediul privat va fi prezent în toate proiectele. "Noile State Membre UE au avut probleme la implementarea programelor post-aderare" - spune Răzvan Cotovelea, directorul Autorităţii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), explică mecanismul derulării programelor de post-aderare în România.
I. Sunt finanţate domenii variate
Domeniile şi activităţile finanţate prin Fonduri Structurale variază de la investiţii în producţie până la servicii sociale. Teoretic, oricine poate găsi un program care să "i se potrivească". Condiţii: proiecte bine realizate şi deţinerea banilor pentru cofinanţare.
EurActiv.ro: Spre ce activităţi, domenii, trebuie să se îndrepte doritorii de finanţări, dacă vor să primească bani?
Răzvan Cotovelea: Este o abordare greşită. Orice proiect îşi va găsi un porgram pentru a obţine finanţare. Un potenţial beneficiar trebuie să identifice de ce are nevoie pentru a-şi dezvolta compania, asta înainte să se lanseze programele. Anul acesta toţi cei care sunt implicaţi într-o activitate privată, IMM, trebuie să-şi stabilească priorităţile de dezvoltare pentru 2007 şi, în principal, cea pentru care se va solicita finanţare.
EurActiv.ro: De ce trebuie stabilită o anumită prioritate?
Răzvan Cotovelea: Vor fi extrem de multe oportunităţi pentru toate firmele şi toate domeniile. Atât de multe, şi totuşi va fi imposibil să se deruleze 3-4 proiecte în paralel. Asta din cauza complexităţii lor şi contribuţiei private necesare, de minim 20-30%.
EurActiv.ro: Exemple de domenii?
Răzvan Cotovelea: Dezvoltarea de afaceri, dezvoltarea IMM, sprijin pentru start-up, dezvoltarea tehnicilor de management şi marketing. Un aspect important ce nu s-a regăsit într-un mod accentuat, prin programul Phare: investiţii în infrastructura de producţie. Apoi, se va finanţa dezvoltarea resurselor umane: formare profesională, pregătirea şi reorientarea şomerilor, incluziunea socială, sprijin pentru pregătire profesională. Nu în ultimul rând, protecţia mediului, proiecte în turism şi dezvoltarea serviciilor.
EurActiv.ro: Dacă vor întâmpina dificultăţi majore la derularea proiectelor?
Răzvan Cotovelea: Este recomandabil să colaboreze cu organizaţiile specializate în managementul proiectelor. Această cheltuială este, atenţie! eligibilă, într-un procent de 7-10%. În România, deocamdată, există puţine astfel de companii...
EurActiv.ro: Restricţii?
Răzvan Cotovelea: În limitele stabilite de legislaţie. Spre exemplu, dacă un beneficiar doreşte să înfiinţeze un spital privat, este important statutul său, for-profit sau non-profit şi trebuie studiat ce prevede legislaţia.
EurActiv.ro: Care sunt paşii de urmat, de acum până la accesarea fondurilor?
Răzvan Cotovelea: După ce sunt definitivate Programele Operaţionale, ministerele au obligaţia să prezinte Comisiei Europene şi MFP "programul complement", unde primele vor fi detaliate. Apoi, se va elabora ghidul solicitantului, asemănător celor din programele Phare. Aici se vor descrie cerinţele, cum trebuie să se pregătească, ce documente sunt necesare.
II. Comparatie cu programele de pana acum
EurActiv.ro: Care sunt diferenţele principale faţă de programele europene pe care le-am derulat?
Răzvan Cotovelea: În primul rând scopul pentru care sunt alocate. Phare şi programele de preaderare au fost dedicate pregătirii pentru regulile europene. Fondurile Structurale şi de Coeziune au scopul de reduce diferenţele de dezvoltare în plan social şi economic între regiuni şi între statele membre UE. Este binecunoscuta teorie potrivit căreia o autostradă construită într-o zonă saraca, a pus în mişcare activităţile economice din acea zonă. Impactul a fost de dezvoltare dincolo de infrastructură.
EurActiv.ro: Diferenţe şi la derularea proiectelor, efectuarea plăţilor?
Răzvan Cotovelea: Până în acest moment, prin programele Phare, beneficiarii au fost obişnuiţi cu alocarea sau implementarea proporţională. A fost un avans, apoi alte plăţi intermediare, aşadar beneficiarula avut fonduri suficiente pentru a derula activităţile propuse în proiect. Acum, beneficiarul va primi o plată în avans, după care pe propria cheltuială va realiza activităţi, plăţi, după care cu facturile va solicita decontări.
EurActiv.ro: La ce trebuie acordată maximă atenţie?
Răzvan Cotovelea: Chletuielile pot fi neeligibile. Mare atenţie la tipul de cheltuială efectuat. Dacă multe cheltuieli sunt neeligibile, proiectul va avea succes, dar contribuţia privată va fi mai mare. Ar fi păcat să nu se folosească această oportunitate, de a utiliza, spre exemplu, 80% fonduri europene şi în schimb să finanţezi pe banii tăi o parte din proiect.
EurActiv.ro: Pot apărea şi blocaje din această cauză?
Răzvan Cotovelea: Spre exemplu, dacă avem un proiect de un milion de euro şi multe cheltuieli neeligibile, societatea va avea probleme de cash-flow.
EurActiv.ro: Alte riscuri?
Răzvan Cotovelea: Regulile sunt extrem de dure. Avem celebra regulă "n+2": proiectele trebuie contractate, finalizate, implementate şi plăţile efectuate în doi ani de la acordarea finanţării. Dacp un segment de autostradă nu este finalizat în timp, pot apărea blocaje, chiar şi procese, iar partea română, autoritatea responsabilă, va trebui să finanţeze ce a rămas de la bugetul de stat, adică în loc să fie folosite fondurile europene, vom plăti de la buget.
EurActiv.ro: Care sunt veştile bune?
Răzvan Cotovelea: În conformitate cu noul regulament TVA-ul poate fi considerat cheltuială eligibilă. Aici, lucrurile nu au fost decise încă. Există discuţii în noile state membre dacă un beneficiar de fonduri europene poate elibera o factură fără TVA. Unele state care nu doresc acest lucru. Aici fiecare stat membru are dreptul şi poate să-şi facă propria politică.
EurActiv.ro: Oportunităţi în special pentru?
Răzvan Cotovelea: Mediul privat. Implementarea acestor fonduri se face în mod absolut cu contribuţia sectorului privat. Nici un proiect nu va fi implementat de către stat, totul se va face pe baza unor licitaţii. Sectorul privat va avea o contribuţie decisivă, cu toate componentele lui: IMM din producţie, furnizori de servicii, furnizori de bunuri şi echipamente, ONG-uri, ca furnizoare de servicii şi expertiză.
III.Experienţa statelor deja intergrate
Putem învăţa din problemele recente pe care le-au întâmpinat Noile State Membre. Fondurile UE au dat bătăi de cap atât beneficiarilor, cât şi instituţiilor.
EurActiv.ro: Care au fost problemele majore cu Fondurile Structurale, în noile state membre?
Răzvan Cotovelea: Proiecte au existat. Dar multe din ele au fost de o calitate îndoielnică, nu foarte bine realizate. Instituţiile au avut probleme deosebite în evaluarea proiectelor şi stabilirea listei finale. Este un proces care trebuie gestioant într-un timp scurt. Au fost identificate dificultăţi în semnarea contractelor şi efectuarea primelor plăţi, cele de avans.
EurActiv.ro: Dar la implementarea proiectelor?
Răzvan Cotovelea: Beneficiarii nu întotdeauna înţeleg că nu toate cheltuielile sunt eligibile pentru decontare. Nu au fost foarte atenţi când au făcut anumite tipuri de cheltuieli. Spre exemplu, se spunea că se poate face o singură dată instruirea personalului care utilizează o nouă instalaţie. Unii au venit cu zece traininguri efectuate pe acel obiectiv. Organizaţia făcuse o cheltuielă benefică, dar nu putea fi decontată.
EurActiv.ro: Ce măsuri a luat România concret, pentru a evita aceste probleme, până acum?
Răzvan Cotovelea: A fost introdus un program special de asistenţă pentru instituţii. Legislaţia comunitară se schimbă. De la an la an apare o nouă decizie, un nou regulament. Termenele date pentru adaptarea instituţiilor au fost foarte scurte. Inerţia este foarte mare. Pentru a sprijini instituţiile să se pregătească, este nevoie să existe un sprijin financiar.
Spre exemplu, cacă în ce priveşte controlul sanitar-veterinar s-ar emite mâine o nouă directivă care ar schimba competenţele instituţiilor ar fi practic imposibil să vedem realizat acest lucru cu competenţă şi profesionalism în câteva luni. Având însă aceste fonduri, instituţiile pot reacţiona.
IV. Aventura controlului banilor
Controlul gestionării fondurilor va fi o adevărată aventură pentru instituţiile din România. O marjă de 1% de proiecte cu probleme este considerată "normală". Pentru a nu "sări" de acest procent, a fost pus la punct un sistem complex care, de sperat, va funcţiona.
EurActiv.ro: Nu suntem naivi, vor exista probleme în derularea programelor.
Răzvan Cotovelea: În toate ţările membre sunt probleme, cu siguranţă vor fi şi în România. Singura noastră grijă trebuie să fie menţinerea sub control a problemelor. Un management performant al fondurilor structurale indică între 0,5 şi 1% procentul de proiecte cu probleme. Este o rată acceptată de majoritatea statelor membre. Fără să intrăm în detalii, în zona de sud a Europei se pot observa mai multe greşeli, să nu le spunem altfel, decât în zona scandinavă. Ţine de cultura şi funcţionarea societăţii pe de-a-ntregul.
EurActiv.ro: Cine va efectua controlul?
Răzvan Cotovelea: Sunt trei nivele de control financiar care se execută de diferite instituţii. Nivelul de vârf se va regăsi între MFP şi Autoritatea de Audit, un organism înfiinţat pe lângă Curtea de Conturi, independent. A fost creat în acest scop, inclusiv pentru a realiza închiderile de program - certificarea că plăţile au fost realizate în conformitate cu acordul de finanţare, contractele şi celelalte documente care au stat la baza realizării proiectelor. Fără să-şi dea seama, un beneficiar final va avea între trei şi cinci instituţii care vor verifica corectitudinea utilizării fondurilor.
EurActiv.ro: Cum vor fi beneficiarii monitorizaţi, exact?
Răzvan Cotovelea: Înregistrare a documentelor, a facturilor, modul în care instituţiile gestionează proiectele, totul va fi verificat de autorităţi. Va exista un sistem informatic unic, dedicat gestionării acestor fonduri structurale, care deja este finalizat. Acesta va conecta MFP direct la Comisia Europeană. Toate autorităţile vor putea urmări neregulile şi chiar fraudele astefl încât va fi foarte uşor identificat beneficiarul cu probleme.
Addenda
- Programele Operaţionale (PO) reprezintă o detaliere sectorială a investiţiilor de efectuat în diferite domenii. Acestea trebuie pregătite, finalizate de către un minister sau instituţie publică responsabilă cu elaborarea mai multor politici.
- Programele şi instituţiile responsabile: Pentru resurse umane, ministerul responsabil este MMSSF. Programul Operaţional Regional, coordonat de MIE, va fi implementat efectiv prin ADR. Programul dedicat transporturilor, implementat de către Ministerul de resort, cu ajurotul instituţiilor specializate: CFR, Agenţia Naţională a Drumurilor, etc. Un alt PO este dedicat protecţiei mediului şi este gestionat de Ministerul Mediului. Unul din cele mai importante PO, de Competitivitate, va fi gestionat de MEC.
- Va mai exista un program dedicat asistenţei tehnice, pregătirii instituţionale, gestionat de MFP. Acesta a fost necesar din cauza dificultăţilor semnalate în celalalte state membre. Din acelaşi motiv, va mai exista un program dedicat instituţiilor statului, pentru ca acestea să ajungă să funcţioneze similar celorlalte state membre.
- PO vor fi finalizate şi negociate cu CE, împreună cu sumele ce vor fi alocate, până la sfârşitul anului.
(Oana Mora, EurActiv.ro)