Aproape 30% din studenţi spun că documentele de studii emise de facultate nu facilitează accesul absolvenţilor la studii într-un alt sistem de învăţământ, iar 56,8% cred că acestea nu facilitează nici accesul pe piaţa europeană a muncii. Peste jumătate din cadrele didactice (55,2%) consideră că foaia matricolă reflectă mai degrabă cunoştinţele absolventului, şi nu competenţele, iar 84,5% din ei spun că ar trebui revizuită. Pentru 55,6% din studenţi, notele obţinute nu au semnificaţie pentru angajatori. Peste 60% din profesori cred că absolvirea primului ciclu universitar, certificată prin diplomă de licenţă, ar trebui să fie suficientă pentru angajarea absolvenţilor pe piaţa muncii, în timp ce 26,1% spun că nu e suficientă. Circa jumătate din studenţi consideră că diploma de master va deveni absolut necesară pentru angajare, faţă de doar 26% din cadrele didactice. Studenţii cred că studiul într-o altă ţară este restricţionat de factori de natură financiară (65,7%): lipsa fondurilor, a sprijinului financiar, neimplicarea statului şi a autorităţilor, a Ministerului Educaţiei, în special taxele de studiu prea mari, diferenţele dintre sistemele de învăţământ. Un fenomen resimţit de studenţi în accesarea burselor este "nepotismul", manifestat prin susţinerea unor examene "de formă" şi prin blocarea accesului general la informaţii. În opinia studenţilor, integrarea pe piaţa muncii este afectată în mod negativ de nerecunoaşterea diplomelor şi de lipsa evaluărilor internaţionale, neconcordanţa dintre pregătirea oferită de universitate şi cerinţele pieţei, complexul de inferioritate şi lipsa de încredere, amplificate de imaginea nefavorabilă a României în Europa.