Matematica – incotro ?


Cine mai are nevoie de Matematica azi,in Romania? Judecand dupa ceea ce se intampla,din ce in ce mai putini.Inainte de ’90 ,matematica si in general stiintele exacte erau bine reprezentate in sistemul educational,la toate nivelurile de invatamant,chiar supradimensionate uneori,intr-un mod artificial,in dauna stiintelor umaniste (sa ne aducem aminte de amploarea pe care o luase invatamantul tehnic,de exemplu).Este de inteles,deoarece pericolul pentru regimul comunist nu venea din aceasta directie.
Dupa ’90 ,am trecut in extrema cealalta (se pare ca noi,romanii,avem vocatia extremelor si nu reusim sa gasim calea de mijloc a normalitatii).Astfel,numarul orelor de matematica in scoli a scazut,iar examenele de matematica pentru admiterea la diverse facultati au fost eliminate.Este regretabil,stiut fiind faptul ca am avut o Scoala de Matematica excelenta, iar la Olimpiadele Internationale de Matematica,elevii si studentii romani s-au situat mereu pe primele locuri.Matematica a devenit o Cenusareasa printre stiintele predate in scoli.S-a ajuns pana acolo incat in Facultatile de Fizica,Chimie,Informatica,Economie sau Politehnice (domenii in care matematica joaca un rol important si bine determinat), numarul cursurilor de matematica predate a fost redus drastic din motive financiare.Greu de presupus ca se pot forma fizicieni,chimisti sau ingineri capabili fara o baza matematica solida.
De ce este nevoie de Matematica? In primul rand,matematica are un rol formativ : dezvolta si ordoneaza gandirea,o disciplineaza ; formeaza tipuri de rationamente si deprinderi logice in gandire,acuratete in expunerea ideilor ; dezvolta imaginatia si creativitatea,capacitatea de analiza si sinteza.Nu intamplator,in SUA,la multe colegii sunt prevazute teste de matematica (ce contin probleme de algebra,logica,geometrie) pentru admiterea la o serie de specialitati care nu au nici o legatura cu matematica,cum ar fi medicina (!) sau asistenta sociala (!).
In al doilea rand,matematica are un important rol aplicativ in tehnologie, biologie, economie,stiinte sociale,modeland diverse procese si evenimente.Matematica ne invata sa cream probleme dar,in acelasi timp,ne ofera si mijloace (modele,scheme) pentru rezolvarea lor.In fond,o problema din orice domeniu,fie ca este personala sau priveste societatea,nu este altceva decat o problema matematica de optimizare.Astfel,avem o ipoteza de lucru (datele problemei),conditii (resurse) de care dispunem si,folosind anumite rationamente si algoritmi (mijloace),trebuie sa gasim (obtinem) solutia optima.
Matematica influenteaza in mod pregnant lumea in care traim,fiind un factor de progres al societatii.In viziunea scriitorului britanic Melvyn Bragg ,printre cele 12 carti care au schimbat lumea se afla si Ť Principia Mathematica ť a lui Isaac Newton.Exista persoane care se vor fi intrebat : Dar ce se mai poate descoperi nou in Matematica ? Mai este ceva de stabilit ? Din fericire,sunt inca multe de facut in acest domeniu si destule probleme de rezolvat,unele vechi de sute de ani,daca ne referim la Conjectura lui Goldbach (1742) sau Ipoteza lui Riemann (1859).Sigur,descoperirile actuale in matematica nu mai sunt poate la fel de spectaculoase ca in secolele 18 sau 19,cand matematica era impulsionata de fenomene si probleme practice din fizica,astronomie sau chiar filosofie.Nu putem insa afirma ca azi stim totul despre lumea in care traim.Vor mai fi cu siguranta descoperiri in fizica,biologie,biochimie,iar matematica va avea un cuvant greu de spus.Este dificila o pronuntare definitiva asupra viitorului matematicii.Se poate eventual discuta despre anumite aspecte in cercetarea matematica.Un prim aspect se refera la dezvoltarea intrinseca.Avem in vedere,de exemplu : diversificarea structurilor abstracte,puncte comune intre teorii diferite,influente ale unui domeniu asupra altuia sau relatii intre diverse teorii.Un al doilea aspect se refera la interdisciplinaritate,existenta si dezvoltarea disciplinelor de granita.Sa amintim doar influenta tehnicii de calcul in matematica sau legatura dintre matematica si biologia moleculara (studierea genomului).Se observa totusi ca dupa ce la mijlocul secolului 20 s-au dezvoltat cu precadere teorii generale abstracte,in etapa actuala,cercetarea matematica se indreapta mai degraba catre aplicatii si probleme concrete.
O problema vitala pentru o educatie matematica eficienta o constituie resursele.Mai intai,se impune ca stabilirea bugetului pe facultati sa fie mai flexibila si facuta nu numai dupa numarul de studenti,ceea ce pentru unele facultati (printre care si Facultatea de Matematica) este discriminatorie,in conditiile scaderii drastice a numarului de studenti.In finantarea de la buget ar trebui sa se tina cont si de activitatea stiintifica si cea didactica a facultatilor.Intr-un clasament al articolelor si lucrarilor stiintifice publicate in reviste valoroase si de circulatie internationala, Facultatile de Matematica,Fizica sau Chimie ar ocupa primele pozitii.Apoi,pe langa fondurile bugetare,ar trebui gasite si alte posibilitati de finantare din tara sau din strainatate.
O alta problema tine de atragerea si formarea tinerilor in directia Matematicii.Pentru aceasta este nevoie de cadre bine pregatite care sa desfasoare o activitate didactica de calitate,motivata in principal de existenta unor salarii decente.Dublarea in 2004 a salariilor numai pentru profesorii universitari a insemnat o grava eroare si o insulta la adresa celorlalte categorii profesionale (conferentiari, lectori, asistenti ,preparatori), considerate cadre didactice de mana a doua.Se impune de urgenta si neconditionat dublarea salariilor si pentru conferentiari,lectori,asistenti,preparatori ca o prima dovada reparatorie,de respect.Nu numai profesorii universitari,dar si celelalte cadre universitare contribuie la formarea viitorilor specialisti sau profesori in diferite domenii – profesori care se vor ocupa la randul lor de educatia viitoarelor generatii de copii.O proasta salarizare duce la scaderea calitatii activitatii didactice,iar aceasta din urma duce la generatii de profesori si copii din ce in ce mai slab pregatiti.Este ca un bulgare de zapada care prin rostogolire poate declansa o adevarata avalansa.
In ceea ce priveste situatia tinerilor asistenti si preparatori,aceasta este dramatica.Pe langa activitatea didactica si orele de pregatire cu studentii,acestia trebuie sa faca si cercetare stiintifica pentru obtinerea doctoratului sau pentru a putea promova (iar unele criterii pentru posturile de profesor universitar sau conferentiar sunt discutabile). Sigur, toti am trecut prin asta,dar erau alte vremuri,alte conditii si criterii de promovare.Este nevoie de mult curaj si o mare pasiune pentru a rezista cu un salariu de 4-5 milioane pe luna.Nu este de mirare ca cei mai buni absolventi de facultati aleg sa plece in strainatate, unde li se ofera salarii si conditii decente de viata.Acolo reusesc de cele mai multe ori sa ocupe pozitii bune in universitati sau institutii de prestigiu si foarte putini dintre ei se mai intorc.
Pentru atragerea tinerilor inspre Matematica,trebuie o mai mare disponibilitate,daruire si talent din partea profesorilor.Matematica,atat de abstracta si care de multe ori provoaca teama,trebuie prezentata intr-o forma mai umanizata,cat mai accesibila la toate nivelurile.
Aici este poate si vina noastra,a formatorilor.Cum este posibil,de exemplu,ca in planul de
invatamant al Facultatii de Matematica sa nu existe un curs (chiar si optional) de Istorie si
Filosofie a Matematicii ?! Iata ca se poate,la noi merge si asa,iar cei afectati sunt absolventii – viitorii nostri profesori.
Trebuie ca Matematica ‘sa coboare in strada‘ din turnul de fildes in care se afla. Matematicienii trebuie sa fie mai constienti de rolul lor in viata societatii si mai activi.In Franta,de exemplu,dupa o criza in invatamant cand ministrul francez al stiintei,cercetarii si educatiei,Claude Allegre,a propus printre altele eliminarea orelor de matematica din scoli,reactia sustinuta a sindicatului profesorilor a dus la demisia acestuia.
Intr-un fel,matematicienii ar trebui intelesi : sunt oameni ce par desprinsi de realitate, putin obisnuiti cu lumina reflectoarelor,care traiesc in lumea rece a rationamentelor si algoritmilor,a ideilor si simbolurilor abstracte,o lume ermetica,putin inteleasa de cei din afara ei.O dezbatere serioasa pe tema locului si rolului Matematicii si in general al stiintelor exacte in societatea noastra,cu participarea tuturor factorilor raspunzatori,ar fi oportuna si de un larg interes.
Chiar si presedintele Bush,in discursul sau anual privind Ť Starea Natiunii ť, recunoscand importanta educatiei si cercetarii in stiintele exacte (matematica, fizica, chimie), sublinia rolul acestora in dezvoltarea stiintifica si tehnica a SUA.Poate
dl presedinte Traian Basescu,cunoscut ca simpatizant al axei ce trece prin Washington,nu va ramane indiferent la mesajul dlui Bush.
A venit vremea sa scoatem stiintele exacte din lada cu vechituri,acolo unde le-am aruncat dupa ’90 ,iar Matematica sa se transforme din Cenusareasa in Printesa,asa cum ii sta bine si merita sa fie.

Anca Croitoru
Lector dr.
Facultatea de Matematica
Universitatea ”Al.I.Cuza” Iasi