Cel mai grav este că România are doar 1,6% participare a adulţilor în formarea profesională continuă, faţă de media europeană de 11% în 2005

Comisia Europeană consideră că România are probleme serioase în ceea ce priveşte reforma sistemului de învăţământ. Frédéric Vincent, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale pentru Educaţie, Cultură, Formare profesională şi Multingvism din cadrul Comisiei Europene, a acordat ziarului Adevărul un interviu în exclusivitate, în care vorbeşte despre implementarea Procesului Bologna, despre subfinanţarea învăţământului românesc şi despre procentele îngrijorătoare ale celor care părăsesc şcoala înainte de termen.

- Care este stadiul implementării Procesului de la Bologna în ţările UE şi în România?
- Procesul Bologna este evaluat la fiecare doi ani. Următoarea evaluare va avea loc anul următor, în primăvara anului 2007, în cadrul Conferinţei Bologna de la Londra. Evaluarea pe România datează, deci, de anul trecut. În general, implementarea Procesului de la Bologna de către România este destul de corectă. Există un sistem de "scoreboard", adică un tablou de evaluare şi în funcţie de numărul de cicluri, participarea studenţilor, evaluarea sistemelor, participare internaţională, cooperare şi alte aspecte, iar România este clasată, evaluată cu o culoare galbenă. Există un sistem de culori, iar galben înseamnă "bine" ca evaluare. La Londra se va face o evaluare mai detaliată asupra României pentru că sistemul universitar de două cicluri din România a fost pus în aplicare pentru anul universitar 2005-2006. Dar nu Comisia Europeană e secretariatul Procesului Bologna, ci statele membre. Este un proces descentralizat. De fapt, Ministerul Educaţiei din România este răspunzător de implementarea acestui proces. România este de fapt cam în aceeaşi stare, din acest punct de vedere, ca alte ţări. Adică a trecut la aplicarea unei reforme a sistemului său în scopul de a o face compatibilă cu sistemul Bologna. şi multe alte ţări au făcut acelaşi lucru, de exemplu Franţa, Italia, şi există ţări membre ale UE care sunt în întârziere în acest proces. Portugalia şi chiar Spania sunt în întârziere. Trebuie modificate ciclurile universitare, pentru ca diplomele universitare să fie compatibile în alte ţări.
- Care estre gradul de participare al studenţilor români la mobilităţi?
- România participă bine la Erasmus, situându-se după Polonia, Cehia şi Ungaria. De exemplu, în 2004-2005, 3.000 de studenţi români au participat la Erasmus plecând în alte ţări să studieze şi 600 de studenţi europeni au venit să studieze în România, 3, 6, luni sau 1 an. Studenţii români au studiat, în general, în Franţa, Germania şi Italia. În România au venit studenţi în special din Franţa şi Italia.
- Cum este apreciat în cadrul Comisiei Europene sistemul de educaţie şi formare profesională din România?
- Procesul Bologna este singura reformă reală, importantă. În ceea ce priveşte piaţa muncii, ştiţi foarte bine că au fost nenumărate dezbateri şi în privinţa noilor 10 state membre şi cred că la fel va fi şi în cazul României. România este în urmă faţă de media europeană, pentru că în UE există nişte criterii stabilite în materie de educaţie şi formare profesională. România este în urma mediilor europene pentru toate aceste criterii. Unul dintre aceste criterii este procentul celor care părăsesc şcoala înainte de termen, media europeană în prezent fiind de 15,2% în 2005. România are un procent de 20,8% în 2005. ţinta tuturor pentru anul 2010 trebuie să fie un procent mai mic de 10%.
Un alt criteriu foarte important este participarea adulţilor în formarea profesională continuă. În UE nu înseamnă că, dacă ai terminat studiile, nu mai înveţi. Trebuie să învăţăm toată viaţa. Iar pentru noi, cel mai grav este că România are doar 1,6% participare a adulţilor în formarea profesională continuă, faţă de media europeană de 11% în 2005. ţinta europeană pentru anul 2010 este de 12,5%. De asemenea, România alocă un procent foarte mic din PIB pentru educaţie, 3,44% în 2003 faţă de media europeană de 5,22% în acelaşi an.

"Adevarul"