Mihail Hărdău ţine cu dinţii de fotoliul de ministru al educaţiei şi cercetării, vina pentru scandalurile provocate la examenele naţionale fiind aruncată asupra părinţilor şi a cadrelor didactice care au corectat lucrările. Astfel, MEdC a transmis ieri către inspectoratele şcolare judeţene din care au fost recorectate lucrări de la Bacalaureat o adresă prin care propune sancţionarea a 94 de cadre didactice care au acordat note mai mari decât ar fi trebuit, conform baremului de corectare.

Negăsind nimic să-şi reproşeze, deşi sistemul de învăţământ este la pământ, Hărdău nu se teme nici de-o eventuală schimbare a sa din funcţie. "De când am fost numit ca ministru, aproape zilnic mi s-a pus întrebarea: când demisionez sau dacă voi fi demis, şi tot aşa. Nu mă sperie schimbarea. Când îmi fac meseria, o fac ca şi când ar fi pe vecie", a precizat Hărdău.

Pe de altă parte, demnitarul a anunţat ieri că va lua măsuri pentru ca examenele de anul viitor să se desfăşoare în normalitate. În acest sens, ministrul a promis elaborarea, până la 31 august 2006, a unui pachet normativ pentru examenele naţionale. Mai mult, Hărdău vrea să primească, din partea universităţilor, rapoarte privind încasările făcute de către profesorii universitari. Ministrul le cere de asemenea studenţilor să-l ajute la eliminarea din sistemul de învăţământ a profesorilor care cer şpagă pentru examene şi restanţe.


Sancţiunile drastice propuse de ministrul educaţiei şi cercetării, Mihail Hărdău (foto), constau în desfacerea contractului de muncă pentru 14 cadre didactice în cazul cărora au fost înregistrate diferenţe cuprinse între 3,5 şi 4,5 puncte între notele pe care aceştia le-au acordat şi cât ar fi trebuit date conform baremului.

Hărdău a mai propus diminuarea salariului de bază cu până la 15 la sută, pe o perioadă de şase luni, şi interzicerea participării în comisii de evaluare pe o perioadă de trei ani pentru 48 de profesori. Alţi 32 de profesori ar putea fi sancţionaţi cu avertisment şi interzicerea participării în comisii de evaluare pe o perioadă de trei ani.

Cadrele didactice care urmează să fie sancţionate sunt din şapte judeţe, plus Bucureşti, de unde ministrul de resort a recorectat un număr de nu mai puţin de 1.839 de lucrări de la proba de limba şi literatura română, 16 la sută din acestea fiind găsite ca supraevaluate. Mai mult, la două dintre cadre didactice au fost găsite câte 28 de lucrări supraevaluate.


Lucrări recorectate în fiecare judeţ


Potrivit ministrului educaţiei şi cercetării, Mihail Hărdău, toate sancţiunile sunt conforme cu Statutul personalului didactic. În plus, pe lângă propunerile de sancţionare, ministrul de resort a transmis ieri tuturor inspectoratelor şcolare judeţene din ţară o adresă prin care li se solicită acestora să înfiinţeze la nivel local comisii care să recorecteze 10 la sută din lucrările de la proba de limba şi literatura română a Bacalaureatului. Astfel, în funcţie de gravitatea rezultatelor, inspectoratele vor dispune sancţiuni pentru cadrele didactice.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării va monitoriza procesul de recorectare a lucrărilor şi inspectorii care nu vor da curs măsurilor dispuse de ministru vor fi pasibili la rândul lor de sancţiuni care vor merge până la eliberarea din funcţie.


Metodologia pentru examenele naţionale, schimbată din 2007


De asemenea, reprezentanţii MEdC vor elaborarea până la 31 august 2006 a unui nou pachet normativ pentru examenele naţionale din 2007, astfel încât, de anul viitor, evaluările să se desfăşoare normal.

"Din 2007, examenele naţionale vreau să intre în normalitate şi să devină teste profesionale. Trebuie să depăşim nivelul de ipocrizie şi imoralitate de acum´´, susţine Hărdău.

Ministrul nu a făcut nicio precizare legată de ancheta privind incidentul de la Testele Naţionale, când un jurnalist de la un cotidian naţional a primit un plic cu subiecte pentru proba de istorie, menţionând că dosarul este de competenţa Parchetului.

Nici în legătură cu incidentul de la sesiunea de vară a Bacalaureatului, când o jurnalistă de la un alt cotidian a cumpărat subiectele pentru proba de limba română, Hărdău nu a oferit informaţii suplimentare. În schimb, el a promis că, pentru a doua sesiune a examenului de Bacalaureat, va stabili alte reguli, astfel ca "întreaga acţiune să fie ţinută sub control".


"Legea învăţămantului e făcută să protejeze interese"


Legea învăţământului va trebui însă modificată, întrucât nu deserveşte nevoile elevului, ci protejează anumite interese, a mai declarat, ieri, ministrul educaţiei.

"Trebuie schimbată Legea învăţământului pentru că, momentan, nu pot face nimic, sunt încorsetat. Este o lege făcută să protejeze anumite interese, nu să urmeze elevul, aşa cum s-a spus´´, susţine Hărdău.

Potrivit ministrului de resort, Legea învăţământului este centrată pe profesor şi urmează întru totul interesul cadrelor didactice.


Universitarii, obligaţi să-şi declare toate veniturile


Demnitarul a mai afirmat că va cere cadrelor didactice universitare să facă declaraţii privind toate veniturile dobândite din învăţământ, iar cei cu funcţii în minister să-şi anunţe şi incompatibilităţile, întrucât există multe persoane care au funcţii de control în unităţile de învăţământ unde desfăşoară activitate didactică prin cumul sau plata cu ora.

"Este jenant să desfăşori activitate în unitatea pe care trebuie să o controlezi. De aceea, cer universităţilor să facă public numele persoanelor care desfăşoară activitate cu studenţii. Sunt cazuri în care unele cadre didactice desfăşoară activitate mai mult de 48 de ore pe săptămână. Trebuie să ştim cât şi cum câştigă respectivii universitari", e de părere Hărdău.

"Curentul"