Urmărim o restructurare profundă a administraţiei publice centrale şi locale. Aceasta înseamnă transfer de autoritate administrativă şi financiară de la ministere la administraţia publică locală. Le dăm responsabilităţi. Asta înseamnă că la ministere vor trebui să rămână numai elementele de reglementare şi cele de control. În rest, totul trebuie transferat autorităţilor publice locale. Am discutat cu domnul prim-ministru şi a fost de acord, din aceste inspectorate judeţene de învăţământ trebuie să rămână o mână de oameni care să se ocupe de metodologie şi de control în judeţe. Locul profesorilor este în şcoli, iar locul şcolilor la consiliile judeţene sau la consiliile locale, după caz", a declarat, recent, Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor. Declaraţia ministrului de interne a pus paie pe foc în rândul sindicaliştilor din educaţie. Ei reclamă că din cauza subfinanţării cronice din învăţământ nici măcar nu se poate vorbi de descentralizare. Inspectorii şcolari generali din întreaga ţară aşteaptă optimişti schimbările. Ministerul Educaţiei a început de doi ani pilotarea descentralizării în opt judeţe şi se estimează că, din anul şcolar 2009-2010, descentralizarea învăţământului preuniversitar se va generaliza la nivelul întregii ţări.

Inspectoratele şcolare nu se desfiinţează
"Nu intră în discuţie desfiinţarea inspectoratelor şcolare. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, procesul de descentralizare nu duce la desfiinţarea structurilor, ci la reaşezarea lor într-un alt context", ne-a declarat Dumitru Matei, secretar de stat pe învăţământ preuniversitar în Ministerul Educaţiei (foto). Potrivit secretarului de stat, pentru ca sistemul să funcţioneze, este nevoie de structuri. În mod cert însă, rolul lor în teritoriu va fi altul după intrarea în UE: "În momentul în care se realizează o descentralizare nu numai de ordin financiar, ci şi de coordonare, atunci sigur că atributele ISJ-urilor vor fi altele. Vor exista însă structuri la nivel de judeţ sau la nivel regional pentru coordonarea activităţii din sistem. Funcţionarea învăţământului, cheltuielile de funcţionare, de întreţinere, de investiţii, toate vor fi preluate în totalitate de administraţia locală. Probleme de curriculum, probleme de inspecţie şcolară, probleme strict de domeniul profesional, nu financiar, vor fi coordonate în alt fel de structuri tot de oameni ai învăţământului. Decizia va fi transferată spre judeţ, iar decizia de curriculum naţional şi examene va fi stabilită tot la nivel naţional". Matei spune că "se vor dezvolta foarte mult casele corpului didactic, ai căror metodişti vor primi sarcini suplimentare, iar inspectorii care vor rămâne la nivel de judeţ sau la nivel de zonă vor avea misiuni speciale de a supraveghea ca sistemul să funcţioneze. Administraţia locală va rezolva problemele de ordin financiar, de întreţinere şi funcţionare a învăţământului. Oamenii din inspectorate sunt dascăli, sunt profesori, vor trece la catedră". Potrivit secretarului de stat, în 99% din cazuri, între directori şi primari sunt relaţii normale. "De aceea, şcolile din România funcţionează, spune Dumitru Matei. Noi trebuie să înţelegem că şi şcoala, şi primarul, şi directorii, şi profesorii, şi preotul, şi poliţistul sunt ai comunităţii. Ei trebuie să colaboreze, să meargă în aceeaşi direcţie în folosul comunităţii. Că se va reduce drastic numărul de inspectori, că inspectoratele şcolare nu se vor numi inspectorate, se vor numi departamente sau consilii, e cu totul altceva. Descentralizarea este un lucru bun. E huiduită însă de cei care nu o înţeleg".

Ce înseamnă descentralizarea?
• Scoala va primi bani în funcţie de numărul de elevi
• Directorul şcolii va fi numit de consiliul local, la propunerea consiliului de administraţie, după promovarea concursului de competenţă organizat pe baza metodologiei elaborate de MEd.C.
• Recrutarea, selecţia şi angajarea cadrelor didactice se vor realiza de către directorul şcolii, cu aprobarea consiliului de administraţie şi pe baza unor metodologii elaborate de MEd.C.
• Examenele pentru ocuparea posturilor didactice vor fi organizate de fiecare şcoală în parte.
• Salariile profesorilor vor fi stabilite la nivelul şcolii, iar salarizarea se va face şi în funcţie de performanţe.
• Va creşte gradual şi diferenţiat ponderea curriculumului la decizia şcolii

Circuitul bugetar
Sindicatele spun că "descentralizarea e un dezastru"
Gheorghe Isvoranu, preşedintele Federaţiei "Spiru Haret", ne-a declarat: "Noi am mai discutat că rolul inspectoratelor şcolare se va diminua în timp, venind mai mult pe partea educativă, pe partea de control, de programe. Atâta vreme cât de doi ani de zile se tot încearcă descentralizarea învăţământului şi nu s-a reuşit sub nicio formă, nici pe pilotare, ţinându-se cont că de fapt problema de finanţare este cea delicată, a veni să defiinţezi anumite instituţii care nu pot fi desfiinţate decât în momentul în care descentralizarea va începe să funcţioneze, este iarăşi o bătaie de joc. Descentralizarea a fost un dezastru în momentul în care s-a aplicat în judeţele-pilot. În momentul de faţă, descentralizarea trebuie regândită. După aceea trebuie să vedem care este rolul inspectoratelor şcolare. Domnul Blaga are un minister pe care-l conduce, dar nu ştiam că are şi o cotă-parte sau un cumul la Ministerul Educaţiei. În inspectoratele şcolare vor rămâne inspectorii. Ei nu au cum să dispară, pentru că trebuie să desfăşoare activităţi de control, de recomandări şi tot ce ţine de procesul instructiv-educativ. Subfinanţarea învăţământului a dus la eşecul procesului de descentralizare. Atâta vreme cât cei de la Ministerul de Finanţe, Blaga şi toţi ceilalţi nu vor înţelege că de fapt descentralizarea înseamnă să asiguri o finanţare a instituţiilor şi după aceea să vii cu elemente de autonomie, nu se va putea face nimic, nici măcar acoperişul pe temelii nu-l vor pune". "Pe măsura descentralizării este firesc ca cei care rămân la inspectoratele şcolare sau direcţii, cum se vor numi, să se ocupe de conţinutul învăţământului, de control, de metode de predare, de tot ceea ce înseamnă procesul instructiv-educativ propriu-zis. Iar partea de administrare, cum e în toate ţările lumii, să treacă la administraţia locală, spune Aurel Cornea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Cred că este timpul să se ajungă odată la descentralizare pentru că până acum doar s-a vorbit. Este inadmisibil ce se întâmplă în ziua de azi, ca în Capitală să existe centre de bugetare şi un director de şcoală cu peste 1.200-1.500 de elevi să nu poată să cumpere o mătură sau o hârtie igienică până nu face un referat şi îl trimite la un contabil de la centrul bugetar care habar nu are pe unde este şcoala. Susţin descentralizarea administrativă a unităţilor de învăţământ. Nu se poate să ai unităţi care pentru o mătură trebuie să ajungă la centrul bugetar. Este un sistem centralizat şi anchilozat. Sunt directori de liceu care habar nu au unde sunt cele aproape 40 de şcoli şi grădiniţe arondate pentru care semnează note de plată. Eu i-am cerut ministrului desfiinţarea centrelor. Cadrele de specialitate trebuie să rămână la nivelul MEdC şi a ISJ-urilor şi să se ocupe de calitate, de conţinut, de sinteză, de control".

Inspectorii vor separarea controlului de administraţie
"În ideea de reformă intră şi transformarea inspectoratelor şcolare. Se preconiza o despărţire a activităţii de control a ISJ-urilor de cea administrativă, urmând ca pe partea de control, de audit să rămână Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) sau alte organisme private acreditate. Inspectoratul şcolar se redimensionează şi va avea doar rol administrativ. Este bine ca activitatea de control să se facă doar de oameni cu pregătire specială. Altfel, noi îndrumăm, noi controlăm", ne-a declarat Tania Iuliana Bogdan, inspector şcolar general ISJ Galaţi. Inspectorul şcolar general de Tulcea, Mihai Stroe, spune că, "odată cu descentralizarea, va creşte rolul managerului de şcoală, iar inspectoratul va avea rol de consiliere. Atât timp cât în Germania nu există inspectorate şcolare, probabil că şi noi ne vom descurca".

"Adevarul"