De cealaltă parte, autorităţile locale se întreabă dacă "mai vin oamenii la biblioteca publică?!". Răspunsul pertinent, sugestiv şi, deopotrivă, alarmant dat de reprezentanţii BMB este că "da, mai vin. Condiţia minimală este ca ea să existe".



Filialele BMB, în pofida faptului că există într-o capitală europeană, nu pot nici pe departe să pretindă standarde europene. Mai mult, până la apropierea de parametrii occidentali, biblioteca publică din Bucureşti nu respectă prevederile legale din România, adică Legea 334/2002 a bibliotecilor.


15 spaţii retrocedate, înlocuite cu patru care nu pot fi folosite


Potrivit articolului 26 din actul normativ menţionat, "activitatea BMB este finanţată integral din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucureşti". Consilierii, cărora reprezentanţii BMB le-au înaintat de mai multe ori strategia de dezvoltare a instituţiei, nu au ţinut seama de ea, ci au decimat spaţiile - şi aşa insuficiente - ale filialelor. Şi au făcut-o respectând legea - a retrocedărilor - şi, în acelaşi timp, încălcând legea - a bibliotecilor. Astfel, din anul 2003, BMB a pierdut, pe fondul retrocedărilor, 15 spaţii, rămânând cu 30 de filiale, faţă de minimul de 80 cerut de lege. CGMB a oferit în schimb scheletul altor patru spaţii care, în lipsa unor fonduri suplimentare, nu au putut fi declarate operaţionale. Tot din raţiuni financiare, în Bucureştii cu pretenţii de capitală europeană, la început de secol XXI, încă mai există biblioteci încălzite cu lemne - "Dimitrie Cantemir" din sectorul 2 - sau fără grup sanitar - "Mihai Eminescu" din sectorul 6, "Elena Farago" din sectorul 5. De asemenea, niciuna din biblioteci nu atinge suprafaţa minimă prevăzută legal - 375 metri pătraţi, existând filiale cu un spaţiu de numai 12 metri ("Pan Halipa"), 38 ("N. Iorga") sau 32 ("E. Farago").


Doar 10 procente din fondul de carte necesar în sectorul 1


Legea se încalcă şi din perspectiva personalului insuficient, iar din punctul de vedere al documentelor existente în fiecare bibliotecă şi al numărului de calculatoare cu care ar trebui să fie dotate, comparaţia între cifrele care reflectă realitatea şi cele prevăzute de lege scoate la lumină o situaţie deplorabilă. Astfel, în sectorul 1, Capitala noastră aşteaptă să intre în Europa cu numai şapte biblioteci din cele nouă necesare, a căror suprafaţă este cu 600 de metri pătraţi mai mică decât cea cerută de lege. De asemenea, în tot sectorul 1 există doar cinci calculatoare din cele 30 cerute, iar fondul de documente abia dacă depăşeşte 10 procente din cele prevăzute legal. Nici sectorul 2 nu are o situaţie mai fericită, aici numărul filialelor fiind cu opt sub cel prevăzut de lege, acestea fiind dotate cu trei calculatoare din cele 42 necesare. În sectorul 3, alarmantă este lipsa fondului de carte şi a dotării IT, cele nouă filiale dispunând de numai 65.000 de documente din cele peste 325.000 prevăzute legal şi având trei calculatoare faţă de 48 care ar trebui să existe. Cei care locuiesc în sectorul 4 şi doresc să citească o carte nu o pot face decât la cinci biblioteci, dintre care numai una este dotată cu calculator. Din fondul de carte necesar, este disponibil aproximativ 40%, iar personalul care ar trebui să îi îndrume pe cititori este redus la jumătate.


Niciun calculator în sectorul 5


Mai bine însă decât în sectorul 5, unde doar cinci angajaţi, din 33 câţi ar trebui să fie, conform legii, lucrează în cele trei biblioteci operaţionale - faţă de minimum opt cerute prin lege -, niciuna dintre ele nefiind dotată IT. Sectorul 6 se mândreşte cu 422 de metri pătraţi alocaţi bibliotecilor publice, faţă de mai bine de 5.200 care li se cuvin conform legii, şi cu 32 de calculatoare mai puţin decât numărul pe care îl prevăd normele legale.

Cu toate acestea, evaluarea personalului de specialitate din BMB reflectă rezultate satisfăcătoare, peste standardele de performanţă, bibliotecarii reuşind, în ciuda condiţiilor improprii, să menţină interesul bucureştenilor pentru lectură.

"Curentul"