SALVÂND ŞCOLILE DE LA SATE SALVĂM SATELE ROMÂNEŞTI!
Petitie
Domnului Ministru al Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Cristian Mihai Adomniţei,
SALVÂND ŞCOLILE DE LA SATE SALVĂM SATELE ROMÂNEŞTI!
De câţiva ani a început o acţiune de desfiinţare a şcolilor mici de la nivelul satelor. Culmea ipocriziei este că primul motiv invocat adesea este creşterea calităţii actului educaţional pentru copiii respectivi prin aducerea lor într-una din clasele şcolii din centrul de comună. Calitatea învăţării este însă invers proporţională cu numarul de elevi dintr-o clasa şi aceasta ar spune-o 99 din 100 de învăţători întrebaţi. Spun apoi specialiştii că învăţământul simultan dă elevi capabili de mai mare autonomie şi competenţe sporite de muncă independentă.
Sigur că adevăratul motiv este reducerea costurilor pentru educaţia celor câţiva copii ai satului. Cineva la nivel central a concluzionat în mod superficial că se face economie dacă nu se mai plăteşte un învăţător în acel sat şi dacă elevii sunt duşi într-o clasă din centrul de comună, iar ceea ce vine de sus ordin se cheamă şi în general nu se discută.
Trebuie însă luat în calcul salariul şoferului microbuzului, consumul de carburant pentru drumul de 5-20 km făcuţi zilnic de patru ori şi zi de zi, asigurări, impozit pe mijlocul de transport, verificări, cheltuieli de întreţinere, costul microbuzului care este cu destinaţie specială şi nu poate fi utilizat în alte scopuri, etc. În multe cazuri salariul învăţătorului ar fi mai mic decat costul transportării elevilor din sat.
Orice învăţător poate confirma că apar situaţii care provoacă emoţii în ce priveşte siguranţa elevilor cu ocazia fiecărei excursii sau vizite efectuate când şi când. Dacă asemenea incidente pot apărea în prezenţa învăţătorului care cunoaşte felul de a fi al fiecărui copil şi care posedă pregătirea psiho-pedagogică necesară, cu atât mai mare este probabilitatea unor evenimente dacă aceşti micuţi de 3 - 9 ani fac două drumuri pe zi însoţiţi de un şofer. O adevarată aventură şi multă adrenalină. Nu mai vorbim că la 5-10% dintre elevii mici, transportul auto le provoacă invariabil şi constant voma. Dacă până acum şcoala din sat era la câţiva paşi de casa lor, de acum înainte, de la vârste fragede îşi vor risipi cu naveta ore bune, se vor scula cu noaptea în cap şi vor ajunge acasă seara. Cine a gândit o astfel de navetă pentru preşcolari şi şcolari mici, sigur nu are copii şi sigur nu este învăţător. De salutat dotarea cu microbuze şcolare pentru ca elevii de vârstă şcolară mai mare să poată ajunge civilizat la cursuri în şcoli/licee aflate în altă localitate. Microbuzele şcolare nu trebuie însă să ia copiilor de 3-9 ani şcoala din sat. Pe aceşti copii de la sate îi aşteaptă o viaţă plină cu navete şi internate. Măcar până la 9 ani să vină şcoala la ei.
Să presupunem prin absurd că măsura s-ar justifica economic, că şoferul ar avea solide competenţe psiho-pedagogice, că toţi elevii ar avea o constituţie de fier, că orarul curselor microbuzului prin sate ar fi întocmit de un magician astfel încât să nu risipească timpul micuţilor, că împotriva părerii unanime ar creşte şi calitatea predării o dată cu translatarea elevilor într-o clasă mai numeroasă. Şi în acest caz desfiinţarea şcolilor de la sate este o crimă:
a.Un sat căruia i se ia până şi şcoala cu clasele I-IV mai este sat sau o grămadă de case?
b.Aţi mai întemeia o familie într-un asemenea sat în care nu există nici şcoală I-IV?
c.Mai poate fi viabil într-un astfel de sat vreun program numit pompos ,,de renaştere a satului românesc,,?
d.Ar mai avea oamenii din acel sat un loc de adunare în care să se simta cu adevărat o comunitate?
e.De câte ori nu este şcoala singurul loc unde în sat este un telefon, fax, internet?
f.În câte luni de zile imobilul fostei şcoli va deveni ruină?
Dacă într-adevar se vrea renaşterea satului românesc, în primul rând trebuie măcar să nu semnăm condamnarea la moarte a satului românesc prin închiderea ultimei sale instituţii (şcoala). Abia apoi putem să facem planuri şi proiecte pentru ceea ce stereotipic numim ,,creşterea calităţii vieţii de la sate,, , ,,infrastructura rurală,, , ,,renaşterea satului românesc,, etc.
Să nu mai vorbim de trendul european în ce priveşte ,,şcoala şi comunitatea,, , ,,integrarea scolii în comunitate,, , ,,descentralizare,,. Vorbe, vorbe, vorbe. Aceste decizii de desfiinţare a şcolilor se iau fără a se consulta comunitatea, încălcându-se dreptul elementar de acces la educaţie al micului şcolar în propria localitate.
Facem apel la toate autorităţile române să stopeze aceste măsuri care sunt la fel de distructive precum planurile de sistematizare şi redare în circuit agricol a terenurilor iniţiate în regimul comunist. Şi atunci şi acum era şi este vorba în fapt doar de desfiinţarea satelor. Şi atunci şi acum comunitatea nu era şi nu este întrebată dacă doreşte o asemenea ,,binefacere,,. Atunci a apărut ca reacţie acţiunea ,,SOS villages roumains,,. Acum ?
Propunem ca în proiectul legii învăţământului să se adauge un nou alineat (3) la articolul 15 ,,Desfiinţarea învăţământului preşcolar şi primar de la nivelul unei localităţi şi a celui gimnazial de la nivelul unei comune se face doar cu acordul majorităţii locuitorilor respectivului sat sau al respectivei comunei.,,
Cu respect,
Viorel Dolha
Presedintele Asociatiei Invatatorilor din judetul Arad
Acest lucru a fost cerut în unanimitate la Congresul National al Invatatorilor/Institutorilor din Romania si al Invatatorilor Romani de peste Hotare din octombrie 2006 de cei 650 de invatatori din absolut toate judetele tarii si din inca 7 state.
Domnului Ministru al Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Cristian Mihai Adomniţei,
SALVÂND ŞCOLILE DE LA SATE SALVĂM SATELE ROMÂNEŞTI!
De câţiva ani a început o acţiune de desfiinţare a şcolilor mici de la nivelul satelor. Culmea ipocriziei este că primul motiv invocat adesea este creşterea calităţii actului educaţional pentru copiii respectivi prin aducerea lor într-una din clasele şcolii din centrul de comună. Calitatea învăţării este însă invers proporţională cu numarul de elevi dintr-o clasa şi aceasta ar spune-o 99 din 100 de învăţători întrebaţi. Spun apoi specialiştii că învăţământul simultan dă elevi capabili de mai mare autonomie şi competenţe sporite de muncă independentă.
Sigur că adevăratul motiv este reducerea costurilor pentru educaţia celor câţiva copii ai satului. Cineva la nivel central a concluzionat în mod superficial că se face economie dacă nu se mai plăteşte un învăţător în acel sat şi dacă elevii sunt duşi într-o clasă din centrul de comună, iar ceea ce vine de sus ordin se cheamă şi în general nu se discută.
Trebuie însă luat în calcul salariul şoferului microbuzului, consumul de carburant pentru drumul de 5-20 km făcuţi zilnic de patru ori şi zi de zi, asigurări, impozit pe mijlocul de transport, verificări, cheltuieli de întreţinere, costul microbuzului care este cu destinaţie specială şi nu poate fi utilizat în alte scopuri, etc. În multe cazuri salariul învăţătorului ar fi mai mic decat costul transportării elevilor din sat.
Orice învăţător poate confirma că apar situaţii care provoacă emoţii în ce priveşte siguranţa elevilor cu ocazia fiecărei excursii sau vizite efectuate când şi când. Dacă asemenea incidente pot apărea în prezenţa învăţătorului care cunoaşte felul de a fi al fiecărui copil şi care posedă pregătirea psiho-pedagogică necesară, cu atât mai mare este probabilitatea unor evenimente dacă aceşti micuţi de 3 - 9 ani fac două drumuri pe zi însoţiţi de un şofer. O adevarată aventură şi multă adrenalină. Nu mai vorbim că la 5-10% dintre elevii mici, transportul auto le provoacă invariabil şi constant voma. Dacă până acum şcoala din sat era la câţiva paşi de casa lor, de acum înainte, de la vârste fragede îşi vor risipi cu naveta ore bune, se vor scula cu noaptea în cap şi vor ajunge acasă seara. Cine a gândit o astfel de navetă pentru preşcolari şi şcolari mici, sigur nu are copii şi sigur nu este învăţător. De salutat dotarea cu microbuze şcolare pentru ca elevii de vârstă şcolară mai mare să poată ajunge civilizat la cursuri în şcoli/licee aflate în altă localitate. Microbuzele şcolare nu trebuie însă să ia copiilor de 3-9 ani şcoala din sat. Pe aceşti copii de la sate îi aşteaptă o viaţă plină cu navete şi internate. Măcar până la 9 ani să vină şcoala la ei.
Să presupunem prin absurd că măsura s-ar justifica economic, că şoferul ar avea solide competenţe psiho-pedagogice, că toţi elevii ar avea o constituţie de fier, că orarul curselor microbuzului prin sate ar fi întocmit de un magician astfel încât să nu risipească timpul micuţilor, că împotriva părerii unanime ar creşte şi calitatea predării o dată cu translatarea elevilor într-o clasă mai numeroasă. Şi în acest caz desfiinţarea şcolilor de la sate este o crimă:
a.Un sat căruia i se ia până şi şcoala cu clasele I-IV mai este sat sau o grămadă de case?
b.Aţi mai întemeia o familie într-un asemenea sat în care nu există nici şcoală I-IV?
c.Mai poate fi viabil într-un astfel de sat vreun program numit pompos ,,de renaştere a satului românesc,,?
d.Ar mai avea oamenii din acel sat un loc de adunare în care să se simta cu adevărat o comunitate?
e.De câte ori nu este şcoala singurul loc unde în sat este un telefon, fax, internet?
f.În câte luni de zile imobilul fostei şcoli va deveni ruină?
Dacă într-adevar se vrea renaşterea satului românesc, în primul rând trebuie măcar să nu semnăm condamnarea la moarte a satului românesc prin închiderea ultimei sale instituţii (şcoala). Abia apoi putem să facem planuri şi proiecte pentru ceea ce stereotipic numim ,,creşterea calităţii vieţii de la sate,, , ,,infrastructura rurală,, , ,,renaşterea satului românesc,, etc.
Să nu mai vorbim de trendul european în ce priveşte ,,şcoala şi comunitatea,, , ,,integrarea scolii în comunitate,, , ,,descentralizare,,. Vorbe, vorbe, vorbe. Aceste decizii de desfiinţare a şcolilor se iau fără a se consulta comunitatea, încălcându-se dreptul elementar de acces la educaţie al micului şcolar în propria localitate.
Facem apel la toate autorităţile române să stopeze aceste măsuri care sunt la fel de distructive precum planurile de sistematizare şi redare în circuit agricol a terenurilor iniţiate în regimul comunist. Şi atunci şi acum era şi este vorba în fapt doar de desfiinţarea satelor. Şi atunci şi acum comunitatea nu era şi nu este întrebată dacă doreşte o asemenea ,,binefacere,,. Atunci a apărut ca reacţie acţiunea ,,SOS villages roumains,,. Acum ?
Propunem ca în proiectul legii învăţământului să se adauge un nou alineat (3) la articolul 15 ,,Desfiinţarea învăţământului preşcolar şi primar de la nivelul unei localităţi şi a celui gimnazial de la nivelul unei comune se face doar cu acordul majorităţii locuitorilor respectivului sat sau al respectivei comunei.,,
Cu respect,
Viorel Dolha
Presedintele Asociatiei Invatatorilor din judetul Arad
Acest lucru a fost cerut în unanimitate la Congresul National al Invatatorilor/Institutorilor din Romania si al Invatatorilor Romani de peste Hotare din octombrie 2006 de cei 650 de invatatori din absolut toate judetele tarii si din inca 7 state.
Interes general | Toate disciplinele | Ştiri
Propus de: vioreldolha | 17.04.2007 20:16 | 1607 vizualizări
Comentarii (11)
Felicitari,domnule Viorel Dolha!Sper ca mesajul d-voastra sa fie auzit de cei care trebuie!Aceasta situatie este intradevar jalnica!La noi microbuzul se defecteaza la fiecare 2 saptamani si copiii sunt nevoiti sa mearga pe jos intre 4 si 7 km.indiferent de vreme;iar atunci cand totusi functioneaza,copiii prescolari si din ciclul primar trebuie sa astepte doua ore ca si colegii lor din ciclul gimnazial sa termine orele. Motivul?Soferul nu face doua curse in acelasi sat,ca nu are combustibil!!!
este o petitie care incearca sa schimbe o stare decisa politic, chiar premeditat, de gandirea obscura a unor guvernanti fosti... sansele de reusita sunt nule din cauze strict financiare.
scoala este a comunitatii oriunde, dar, in Romania, in marea lor majoritate, comunitatile sunt mult prea sarace pentru a sustine din resurse proprii educatia.
tocmai eternul santaj politic asupra educatiei, prin acordarea resurselor, este "cheia" voturilor pentru guvernanti. atat timp cat nu realizam rapid descentralizarea in educatie, nu avem nici o sansa de a evolua... ca natiune si sistem democratic. dar, se pare ca ultimii care doresc acest lucru, sunt asa-zisa clasa -mai corect clica!-politica.
bine ati mai grait domnule Dolha! Nu numai ca nu ar trebui sa se desfiinteze aceste scoli, dar ar trebui sa nu mai existe invatamant simultan, ci sa fie repartizat cate un invatator pentru fiecare clasa chiar daca ar exista doar un copil in acea clasa.Abia atunci ar avea s-ar vedea roadele Proiectului pentru invatamantul rural, iar copiii ar avea sanse egale cu cei de la oras.
Da, corect ce se spune, numai ca se uita un lucru, daca imi permiteti: la scolile din satele mici merg in cele mai multe cazuri invatatori mai slab pregatiti sau care se preocupa mai putin de copii, iar atunci cand ajug la centru nivelul lor este sub cel al copiilor de la centru. Mie mi se pare ca integrarea acestor copii intr-un colectiv mai mare si mai diversificat nu poate sa faca altceva decat sa le ofere un exemplu mai bun al realitatii.
Gresit d-l danis 2176! Invatatorii acelor clase de care amintiti nu sunt mai prejos de cei care predau la 5-10 km departare de acestia.Dascalii din satele mai mici sunt la fel de pregatiti, informati si bine intentionati ca si cei de la centru.Sunt oameni bine pregatiti care au obtinut note mari le examenele de titularizare, dar din lipsa posturile au ales sa mearga in aceste scoli, au ales totusi invatamantul. Sunt dascali care au obtinut note de titularizare pt oras, dar n-au avut alta alternativa decat scolile pe care dvs ati vrea sa le desfiintati. Stiu din experienta ca acesti copii proveniti din colective mai mici au un bagaj comportamental mai bine conturat decat colegii lor. Sa nu uitam ca trebuie sa existe sanse egale pentru toti copiii de la sate!
Cei care au luat hotararea de a desfiinta aceste scoli au gresit amarnic.In nici un caz nu s-au gandit la soarta copiilor...Si eu mi-am inceput activitatea intr-o astfel de scoala .Era greu pentru mine,dar am capatat o mare experienta predand 3 ani la simultan-4 clase.Anul trecut s-a titularizat la scoala din comuna noastra o d-ra invatatoare foarte bine pregatita.Acum este nevoita sa plece,desi se atasase de copii.Mi-e greu sa inteleg ratiunea acestei masuri.Economie? Nu cred. Microbuzul ce trebuie achizitionat, salariul soferului,etc,vor costa mult mai mult, sau vor sta din lipsa de combustibil.Dar cu cladirile ce se va intampla? Nu m-ar surprinde sa auzim ca au fost vandute pe mai nimic. Cui? Clientela politica trebuie satisfacuta... M-as bucura sa fiu eu cea care greseste,dar nu cred.
Cei care au luat hotararea de a desfiinta aceste scoli au gresit amarnic.In nici un caz nu s-au gandit la soarta copiilor...Si eu mi-am inceput activitatea intr-o astfel de scoala .Era greu pentru mine,dar am capatat o mare experienta predand 3 ani la simultan-4 clase.Anul trecut s-a titularizat la scoala din comuna noastra o d-ra invatatoare foarte bine pregatita.Acum este nevoita sa plece,desi se atasase de copii.Mi-e greu sa inteleg ratiunea acestei masuri.Economie? Nu cred. Microbuzul ce trebuie achizitionat, salariul soferului,etc,vor costa mult mai mult, sau vor sta din lipsa de combustibil.Dar cu cladirile ce se va intampla? Nu m-ar surprinde sa auzim ca au fost vandute pe mai nimic. Cui? Clientela politica trebuie satisfacuta... M-as bucura sa fiu eu cea care greseste,dar nu cred. Felictari d-lui Viorel Dolha.
Cei care au luat hotararea de a desfiinta aceste scoli au gresit amarnic.In nici un caz nu s-au gandit la soarta copiilor...Si eu mi-am inceput activitatea intr-o astfel de scoala .Era greu pentru mine,dar am capatat o mare experienta predand 3 ani la simultan-4 clase.Anul trecut s-a titularizat la scoala din comuna noastra o d-ra invatatoare foarte bine pregatita.Acum este nevoita sa plece,desi se atasase de copii.Mi-e greu sa inteleg ratiunea acestei masuri.Economie? Nu cred. Microbuzul ce trebuie achizitionat, salariul soferului,etc,vor costa mult mai mult, sau vor sta din lipsa de combustibil.Dar cu cladirile ce se va intampla? Nu m-ar surprinde sa auzim ca au fost vandute pe mai nimic. Cui? Clientela politica trebuie satisfacuta... M-as bucura sa fiu eu cea care greseste,dar nu cred. Felictari d-lui Viorel Dolha.
Felicitari, dragi colegi! Si copiii de la sate trebuie sa aiba sanse egale. Lucrez de 11 ani intr-un sat, iar copiii din clasa mea au fost foarte bine pregatiti intotdeauna.
scoala e lumina satelor .A unora, e singura lumina.sa luam acest licar e nu numai o crima, dar e atentat la speranta de luminare a satului.
Asta in vreme ce exista programe de ridicare a satului romanesc la standarde europene."Satul nostru, sat european"! Ce frumos suna!!!!dar cum????fara scolita aceea cu un singur post? atat i-a mai ramas.am lucrat si euin tinerete intr-o asemenea scoala.era greu, dar nu era rau pentru catunul acele si pentru copiii lui.era o licarire de lumina si pentru batrani, care nu o data veneau la scoala sa mai afle cate ceva, sa mai stea de vorba cu DOAMNA sau cu DOMNUL. era invatatorul acestor scoli garantia legaturii cu lumea a satului acela mic si izaolat. cei mai multi dintre elevii care invatau "la simultan" au ajuns oameni de care ne mandrim, cu scoli bune absolvite, cu profesii frumoase. Caci ei STAU SA INVETE SI SA FOLOSEASCA TIMPUL judicios, nu asteptau mura-n gura de la invatator. Isi formau deprinderi de munca independenta si le-a prins tare bine.
NU! n-am sa fiu niciodata de acord cu desfiintarea celei mai mici scoli, cu toate ca pentru colegul meu care lucreaza acolo e tare greu.Noi trebuie sa cautam sa ridicam satele, nu sa le cufundam in bezna.
Lucrez intr-o scoala cu simultan la patru clase. E greu dar e frumos. Am lucrat in primii ani de invatamant cu o singura clasa asa ca stiu cum e. Cum pot unii sa spuna ca invatamantul simultan nu da rezultate, cum pot sa desfiinteze si ultima licarire de lumina a unui sat uitat de lume? In clasa aV-a se aduna copiii din trei scoli. Copiii mei sunt premianti, intotdeauna. Cum credeti ca se poate? La Kangourou am avut cea mai mare nota la PROBA DE BARAJ JUDETEANA. Merg, pe banii mei, cu copiii la tot felul de concursuri, suntem impicati in doua proiecte educative nationale, avem o multime de diplome care infrumuseteaza houlul scolii si care aduc lacrimi de fericire in ochii parintilor. Si oare toate acestea sunt degeaba? Desfiintati tot, desfiintati-ne si pe noi, aruncati-ne ca pe niste obiecte nefolositoare!!! Cei care doresc asta habar n-au ce inseamna o scoala intr-un sat!!! Danis 2176 vorbea de nivelul slab de pregatire al copiilor de la scolile simultane insa uita ca acestia sunt pregatiti de invatatori. Nu cred ca munca la simultan este cauza, ci ceea ce face invatatorul, cat de mult munceste.
Am avut multe inspectii, mi-am dat si gradul II , sunt inscrisa si la gradul I, insa toti inspectorii si metodistii care mi-au vizitat scoala au ramas impresionati de tot ceea ce au vazut. Se face carte la simultan, nu se fac meditatii pe bani!
Cei care n-au lucrat cu clase simultane ar trebui sa taca, iar cei care vor sa ne desfiinteze ar fi cazul sa se gandeasca bine!
Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.