Ziarul „Gândul” a prezentat constant şi consecvent problemele Sistemului Educaţional românesc, de aceea, pagina de astăzi prezintă cele mai importante soluţii pe care le propune Raportul, fiindcă acestea merită cunoscute de opinia publică, de profesori, părinţi şi elevi, cei care pot pune presiune pe clasa politică ca să o determine să privească Educaţia ca pe domeniu prioritar.

Principiile de bază ale soluţiei ieşirii din colaps


Învăţământ gratuit – 13 ani.
Învăţământ obligatoriu – 10 ani, vârsta obligatorie de şcolarizare – 16 ani.

* Standarde naţionale riguroase şi autonomie a liceelor în stabilirea numărului de locuri şi a procedurilor de admitere. Finanţarea urmează elevul. Evaluarea continuă cu două etape de diagnostic pentru sistem: la finalul ciclului primar şi la ieşirea din învăţământul obligatoriu.

* Educaţia timpurie (0-6/7 ani) devine bun public, statul acoperind toate costurile legate de aceasta (creşe, grădiniţe). Crearea unui minister sau a unei agenţii care să implementeze programele de educaţie timpurie. Creşele vor avea o misiune educativă şi nu doar de protecţie şi sănătate, ca până acum.

* Programe de educare a părinţilor şi de pregătire – nivel universitar – a personalului didactic pentru copiii de 0-3 ani.

* Curriculum centrat pe competenţele necesare dezvoltării personale şi economiei cunoaşterii. Stabilirea competenţelor-cheie specifice fiecărui ciclu de învăţământ pentru realizarea incluziunii pe piaţa muncii (Comisia propune 8 astfel de competenţe).

Împuternicirea şcolilor şi a profesorilor de a decide asupra disciplinelor şi conţinuturilor prin care sunt atinse competenţele: curriculum naţional – stabileşte doar 70-80% din disciplinele obligatorii.

* Digitalizarea curriculumului – pentru adaptarea prezentării obiectelor cunoaşterii la tehnologia secolului XXI – mult mai familiară tinerilor, decât cea clasică. * Creşterea salariilor cadrelor didactice corelată cu creşterea exigenţelor faţă de prestaţia acestora.

* Constituirea unui cont bancar personal de educaţie pentru fiecare nou-născut din România – primul depozit de 500 de euro; anual, contul este alimentat de către părinţi – utilizarea lui la 16 ani, în scopuri strict educaţionale.

* Diferenţierea universităţilor şi concentrarea resur­selor: gruparea în 4 categorii, în funcţie de activitatea dominantă a tuturor instituţiilor de învăţământ superior: de cercetare intensivă; de educaţie şi cercetare; de educaţie; vocaţionale. Ierarhizarea universităţilor româneşti prin consultarea C.N.R. cu o agenţie internaţională.

* Autonomie com­pletă în definirea normei didactice şi de cercetare şi simplificarea ierarhiei didactice (3 grade didactice), înlăturarea criteriilor de vechime în privinţa poziţiilor didactice.

Raportul propune desfiinţarea Consiliului Naţional al Titlurilor şi Diplomelor Universitare şi responsabilizarea totală a universităţilor în acordarea titlurilor universitare, ca şi posibilitatea ca grantul de cercetare să fie atribuit cercetătorului şi nu universităţii.


Se propune, de asemenea, înlocu­irea actualului sistem de conducere colegială a universităţilor cu conducerea mana­gerială de tip corporatist, reducerea birocraţiei universitare şi a nivelurilor decizionale, la trei: departament – facultate – instituţie.

Finanţarea învă­ţământului în funcţie de calita­tea absolvenţilor, nu de numărul stu­denţilor intraţi să se realizeze prin finan­ţarea programelor de studiu.

Constituirea sistemului de indicatori de referinţă ai învăţământului şi al ca­­drului naţional al calificărilor, ca şi reorganizarea cercetării în două agenţii naţionale şi un Consiliu Naţional de Politică Ştiinţifică reprezintă alte noutăţi ambiţioase pe care raportul le propune spre aprobare.
Gandul