Cei aproximativ 227.000 de elevi care vor absolvi anul viitor clasa a VIII-a nu vor mai sustine Teste Nationale pentru a intra la liceu, a anuntat ieri Ministerul Educatiei.

Decizia intervine la numai trei ani de la introducerea actualei forme de evaluare si este deja contestata de profesori si de parinti. Sistemul ar putea adanci inechitatile in ceea ce priveste evaluarea cunostintelor elevilor.

Astfel, copiii care studiaza in scoli unde profesorii sunt foarte rigurosi risca sa-si piarda locul la liceu in favoarea celor proveniti de la institutii unde notarea se face superficial.

Se rupe traditia


Proaspatul ministru al educatiei, inginerul constructor Cristian Adomnitei, se bate cu pumnul in piept ca, cel putin pe durata mandatului sau, in sistemul de invatamant romanesc nu va exista examen de admitere la liceu, dand la o parte astfel traditia instituita inca din secolul al XIX-lea. La inceputul lunii viitoare, Adomnitei va emite un ordin de ministru in acest sens.

Astfel, accesul in clasa a IX-a se va face, din anul scolar viitor, in functie de mediile obtinute la cele trei sau - in cazul minoritatilor - patru teze cu subiect unic, sustinute de elevii claselor a VIII-a semestrial, si de media generala a claselor V-VIII.

Obiectele la care se vor da respectivele teze cu subiect unic vor fi limba si literatura romana, matematica si un obiect stabilit prin metodologie.

Cel mai probabil, este vorba despre o materie pe domeniile competentei, diferita in fiecare semestru. Metodologia de trecere a absolventilor de clasa a VIII-a intr-a IX-a se va publica la inceputul noului an scolar.

„Nu trebuie sa apara subiectivitatea”

Principala problema a tezelor cu subiect unic este ca ele trebuie sa permita „o apreciere obiectiva si unitara”, considera Gheorghe Lazarescu, profesor de limba si literatura romana la Colegiul National „Sfantul Sava”.

„E o problema de evaluare, de concepere si mai ales de aplicare, nu trebuie sa apara subiectivitatea unor profesori care predau la clasele evaluate”, crede Gheorghe Lazarescu.

In viziunea fostului ministru Mircea Miclea, hotararea este una pripita: „S-a luat o decizie in privinta evaluarii inaintea uneia privind curricula. Trebuie mai intai sa stabilim care sunt competentele pe care ne centram”, arata Miclea.

El considera ca este nevoie de Teste Nationale de tip PISA, centrate pe dobandirea de catre elev a competentelor necesare pe durata vietii si, in special, pe cele cerute de piata muncii. „Un asemenea sistem ar diagnostica in primul rand sistemul. Se pare insa ca lumea nu vrea sa citeasca si sa vada cum stau lucrurile”, observa Miclea.

Elevul scapa de „presiunile externe”

Fostul ministru Mihail Hardau considera ca masura este benefica si ca a avut si el aceasta dorinta in timpul mandatului sau. „Testele Nationale aveau o influenta negativa asupra copiilor: insemnau prea putine probe, iar fraudarea era concentrata. Faceau o clasificare la nivel national si nu puteau fi verificate”, explica Hardau.

El spune ca obiectivul ministerului trebuie sa fie acordarea unei libertati cat mai mari elevului, astfel incat acesta sa se concentreze doar pe materiile care ii plac.

„Prin tezele cu subiect unic se elimina o parte din presiunile exterioare asupra elevului. Va fi aplicata aceeasi unitate de masura, in acelasi timp, timpul de evaluare va fi scurt, elevul va sta in aceeasi banca si nu are de-a face cu profesori straini”, enumera el motivele pentru care sustine noua metoda de evaluare.

Introducerea unei astfel de metode de evaluare trebuie sa fie insotita si de o metodologie bine pusa la punct, arata Mihaela Guna, presedintele Federatiei Nationale a Asociatiilor de Parinti.

„Noi am fost de acord cu tezele cu subiect unic, dar cu o metodologie mult imbunatatita, pentru ca pot fi fraudate. Se pot vinde, nu este reglementata partea cu asigurarea secretizarii subiectelor. Pana nu se pun la punct aceste carente, e bine sa nu se puna in aplicare. Poate ar fi mai bine ca evaluarea sa se faca la sfarsitul ciclului de studiu”, spune Mihaela Guna.

Transformari

De la treapta la teze cu subiect unic

Pana in 1990 existau doua examene de treapta, unul la terminarea gimnaziului, iar celalalt - dupa terminarea clasei a X-a. Examenele erau organizate de fiecare unitate de invatamant in parte, cei respinsi putand sa se orienteze catre alte institutii.

Andrei Marga a fost primul ministru al educatiei postdecembrist care a zguduit sistemul: el a fost cel care a introdus in 1999 examenul de Capacitate, care era prevazut ca o testare la finalul unui ciclu de invatamant.

Modelul a fost preluat din perioada interbelica, atunci cand elevii erau testati la matematica, romana, istorie si geografie. Dupa aceasta prima modificare, a urmat guvernarea social-democrata si Ecaterina Andronescu, actualul rector al Politehnicii bucurestene, care a introdus repartizarea computerizata pentru licee.

Odata cu trecerea la invatamantul obligatoriu de zece ani s-a renuntat la examenul de Capacitate. Dupa venirea la conducerea ministerului a lui Alexandru Athanasiu, in 2004, s-au introdus Testele Nationale, similar cu cel de Capacitate in ceea ce priveste continutul.

Mihail Hardau a introdus ca experiment tezele cu subiect unic, insa elevii erau asigurati la momentul respectiv ca acestea nu vor conta pentru admitere.
Sursa:Evenimentul zilei